​

Faraonul Ramses al II-lea

Răileanu Alexandru Mihai
Teodorescu Andrei-Lucian
Clasa a IX-a A
Introducere
⦁ Ramses al II-lea, cunoscut ca Ramses
cel Mare sau Ozymandias (în limba
greacă) a fost al treilea faraon al celei de-a
XIX-a Dinastii a Egiptului, Noul Regat.
Acesta este considerat cel mai cunoscut și
cel mai mare faraon al Egiptului antic.
Succesorii săi și poporul egiptean l-au
supranumit „Marele predecesor” și-l
numesc, și astăzi, cu afecțiune „Sese”.
⦁ Data încoronării lui Ramses al II-lea, III
Shemu ziua 27 (31 mai 1279 î.Hr.), a fost
declarată sărbătoare în timpul Dinastiei
XX.
⦁ Se presupune că acesta a urcat pe tron în jurul
vârstei de 24-25 de ani și a condus Egiptul din 1279
î.Hr până în 1213 î.Hr, domnia sa durând 66 de ani și
2 luni, conform scrierilor lui Manetho. Potrivit
anumitor legende se presupune că Ramses al II-lea
ar fi trăit 99 de ani, dar de fapt a trăit până la vârsta
de 90 - 91 de ani, în timpul domniei sale celebrând 14
festivaluri Sed, mai mult decât oricare alt faraon
egiptean.​
⦁ În prima parte a domniei sale, el s-a axat pe
construcția de orașe, temple și monumente, iar de
asemenea a stabilit capitala în noul oraș Pi-Ramses
în Delta Nilului, pe ruinele orașului Avaris, fosta
capitală a hiksoșilor. În acest oraș se afla principalul
templu al lui Seth.
⦁ A fost înmormântat în Valea Regilor în mormântul
KV 7, apoi mumia sa a fost mutată într-un loc secret
la Deir el-Bahari, fiind descoperită în 1881, iar în
prezent mumia sa se află la Muzeul din Cairo.
 Informații despre copilăria sa
⦁ Ramses al II-lea s-a născut în anul 1303 î.Hr., iar la vârsta
de 14 ani acesta a fost numit Prinț Regent de către tatăl
său,el fiind fiul faraonului Seti I și al marii Soții Regale Tuya.
El a avut doi frați: un frate mai mare, numit
Nebchasetnebet, care era succesorul direct al lui Seti I, dar
care a decedat la o vârstă fragedă, cât și o soră numită Tia.
⦁ În calitate de Prinț Regent, el a condus expediții în sud (în
Nubia), comemorate în inscripțiile de la Beit el-Wali și Gerf
Hussein. În timpul domniei sale a condus câteva campanii
militare în nord, în estul Mării Mediteraneene, la momentul
actual amplasament al Israelului, Libanului și Siriei.
⦁ Primul eveniment mare al vieții viitorului faraon a fost, fără
îndoială, ascensiunea la tron a bunicului său, Ramses I,
Ramses având atunci doar cinci ani. Doi ani mai târziu, în
1290 î.Hr., după moartea lui Ramses I, Seti I, tatăl său, a
devenit faraon.​
 Ramesseum
⦁ A fost nevoie de două decenii pentru finalizarea
acestui vast complex arhitectural, care avea drept
scop celebrarea cultului lui Ramses. Misiunea de a
construi acest ansamblu i-a revenit lui Penra,
arhitectul faraonului. Ramesseum a fost construit
pe malul stâng al Nilului, în zona orașului Teba,
având 300 de metri lungime și 195 de metri lățime.
A fost dotat chiar și cu un port pentru acostarea
vaselor în timpul ceremoniilor.
⦁ Clădirea principală, cu o structură foarte
asemănătoare altor temple din timpul Noului
Regat, era formată din două curți, cu coloane
imense, o sală principală pentru oficierea
festivităților, alte trei săli și un sanctuar. Coloanele
sunt decorate cu scene din Bătălia de la Kadesh.
În interiorul sălii principale este reprezentată
bătălia care a dus la cucerirea orașului Dapur.
 Abu Simbel
⦁ Cea mai cunoscută construcție a lui
Ramses al II-lea este templul din Abu
Simbel, un ansamblu arhitectural localizat
în sudul Egiptului, la sud de orașul Assuan.
⦁ Construit în stânca muntelui, ansamblul
este format din două temple, unul mai mare
dedicat lui Ramses și unul de dimensiuni
mai mici dedicat soției sale Nefertari.
⦁ Templul dedicat lui Ramses este săpat în
stâncă pe o lungime de aproximativ 55 de
metri, fațada este împodobită cu patru
statui colosale ale lui Ramses, fiecare
având înălțimi de peste 20 de metri. Între
picioarele statuii lui Ramses sunt sculptate
statui mai mici reprezentând pe Tuya
(mama sa), Nefertari și unii dintre copiii săi.
Rolul religios al faraonului
⦁ Prin ridicarea templelor, faraonul satisfăcea nevoile
zeilor, iar dacă aceștia erau fericiți și poporul Egiptului
era fericit, meritele pentru această fericire îi reveneau
faraonului. În calitatea sa de persoană semi-divină,
faraonul constituia legătura dintre popor și divinitate.
⦁ Ramses, deși era considerat a fi o ființă semi-divină,
afișa nesiguranță și vanități omenești. El a dorit să
arate poporului său și zeilor că este demn de statutul
său divin și că este mai bun decât predecesorii săi. În
acest scop el a umplut Egiptul de inscripții cu titlurile,
victorile și meritele sale ca suveran și ca semizeu. De
altfel, pe o inscripție din perioada sa sunt menționate
următoarele: “Fă cunoscute faptele tale în întreaga
lume, astfel încât toți să te gratuleze”.
Sfârșitul Faraonului
⦁ Înainte să moară, Ramses suferea de grave probleme
dentare și de asemenea, avea probleme cu circulația
sângelui, din pricina arteritei. Ramses a murit la Pi-
Ramses pe data de 1 septembrie 1213 î.Hr., domnind
peste Egipt aproape șaizeci și șapte de ani.
Răspândirea știrii morții faraonului a umplut Egiptul de
lacrimi și durere. Cei mai mulți dintre contemporanii săi
nu cunoscuseră un alt suveran și credeau că lumea se
va sfârși odată cu moartea acestuia.
⦁ Ceremonia de mumificare a durat șaptezeci de zile,
conform tradiției. După finalizarea acesteia, mumia lui
Ramses a fost condusă pe ultimul drum de un cortegiu
funerar naval pe Nil, până la Teba, în fruntea cortegiului
fiind nava succesorului său Merneptah. Mumia a fost
depusă în mormântul săpat în stâncile din Valea
Regilor. După depunerea mumiei și a comorilor în
mormânt, intrarea mormântului a fost sigilată.
Istoria mumiei
⦁ La câteva decenii după moartea lui
Ramses, în timpul Dinastiei XXI,
mormântul său a fost jefuit și multe din
comorile depuse au dispărut. Astfel
începe istoria plină de peripeții a mumiei
lui Ramses. Aceasta a fost mutată de mai
multe ori de către preoții egipteni în
diferite alte morminte, precum: mormântul
tatălui său (KV17) sau al reginei Inhapy,
pentru a o feri de alte jafuri.
⦁ În jurul anului 1000 î.Hr., mumia lui
Ramses al II-lea, împreună cu alte mumii,
inclusiv a bunicului său Ramses I și a
tatălui său Seti I au fost depuse într-o
grotă secretă de lângă templul lui
Hatshepsut din Deir el-Bahari, lângă Teba.
Au rămas aici până în anul 1881, când a
fost decoperită de un jefuitor de morminte
numit Muhammad Abd Al-Rasul.
⦁ Muhammad a fost arestat, iar în timpul
procesului a dezvăluit autorităților locul unde
se aflau mumiile, acestea fiind, ulterior,
transportate de către egiptologul Gaston
Maspero la Muzeul din Cairo. În anul 1974 s-
a observat că din cauza condițiilor nu tocmai
optime în care era depozitată mumia,
aceasta a început să se degradeze. Pentru
stoparea degradării s-a decis să fie
transportată la Paris, la Muzeul Luvru, pentru
depistarea cauzei. În acest scop, pentru
transportarea mumiei i s-a întocmit pașaport.
La Paris, mumia lui Ramses a fost
întâmpinată pe aeroport cu onoruri militare
de către președintele Franței, Valery Giscard
d'Estaing și de ministrul francez al educației
și cercetării.