Babilonul a luat ființă în a II-a jumătate a mileniului III î.Hr.

pe malul Eufratului,
în Mesopotamia centrală. Profitând de o poziție geografică favorabilă, la intersecția unor importante
drumuri comerciale, va cunoaște sub prima dinastie amorită (1894 î.Hr.-1595 î.Hr.) o ascensiune
politică. Babilonul a dominatMesopotamia întreagă în cursul domniei regelui Hammurabi (1792
î.Hr.-1750 î.Hr. sau 1730 î.Hr.-1685 î.Hr.) și după prăbușirea statului asirian, în epoca
lui Nabucodonosor al II-lea (604 î.Hr.-562 î.Hr.). În epoca domniei lui Hammurabi, rege al
Babilonului, s-a elaborat o culegere de legi, păstrată într-o lungă inscripție redactată cu litere
cuneiforme și cunoscută ca și Codul lui Hammurabi. Scrierea este alcătuită din 3 părți: un prolog, o
grupare de 280 de articole și un epilog. Codul lui Hammurabi a fost descoperit de arheologul J. de
Morgan, în apropierea localității Susa, în 1902.

Babilon

Intre vaile fluviilor Tigru si Eufrat s-a dezvoltat cultura mesopo-tamiana.Termenul de Mesopotamia
este de origine greaca, insemnand “Tara dintre fluvii” si a inceput a fi utilizat in timpul domniei lui
Ale-xandru Macedon. Primii purtatori de cultura si civilizatie din acest spatiu au fost sumerienii,
dupa care au urmat akkadienii,o ramura a tri-burilor semitice.Acestia din urma au infiintat
numeroase center econo- mice si politice intre care Babilon(insemnand “Poarta divinitatii”),Akkad,
Kis,Opris etc.

Dupa caderea Imperiului Sumerian,in jurul anului 2000 i.Hr.,civili- zatia si cultura mesopotamiana
s-a concentrat in Babilon,oras akkadian din regiunea centrala a Mesopotamiei.Timp de 1700 de ani
el a ramas metropola Orientului Mijlociu, unul dintre cele mai frumoase orase ale Antichitatii.

Babilonul a cunoscut o prima ascensiune sub dinastia amorita(1894 –1595 i.Hr.),timp in care a
devenit o gigantica metropola.Regele Hammu-rapi, simbolul acestei dinastii, in decursul unei
domnii de 43 de ani a creat statul cel mai puternic din Orientul Mijlociu, statul Babilonia. Epoca
sa, in care sunt create celebrele eposuri(Poemul creatiunii, Epo-peea lui Ghilgames),este considerate
perioada de aur a civilizatiei babiloniene.

Dupa moartea lui Hammurapi, Babilonul va cunoaste apogeul in vremea domniei lui
Nabucodonosor al II-lea.Acesta l-afacut sa treaca in legenda,deschizand pagina cea mai stralucita
din istoria de 2000 de ani a Babilonului.A construit ziguratul Entemenaki,prezumtivul model al
Tur- nului Babel.

Babilonul antic

Babilonia antica

De-a lungul celor 2000 de ani ai istoriei sale ,Orasul antic Babilon a fost de doua ori capitala unui
mare imperiu ,legendary pentru splendoarea sa .Insa babilonienii au facut si importante progrese
intelectuale si stiintifice .

In comparatie cu primele mesopotamiene Sumer si Akkad ,babilonum a aparut mult mai tarziu
,amintit pentru prima oara in sec al 23-lea i.e.n.El a devenit cu adevaratimportant abi dupa 1900
i.e.n. cand un grup de triburi semitice ,amoritii,au ocupat Sumerul.In cativa ani,Babilonul a devenit
capitala micului regat amorit ,care s-a extins si sub domnia lui Hammurabi, s-a transformat intr-un
imperiu care a ocupat sudul Mesopotamiei si o parte din nordul Asiriei .
Ierarhia sociala complicata si bunastarea economica a Babilonului reies din documente de lut scrise
pe tablite de lut ,descoperite in palatul din Mari al lui Hammurabi.Ele sunt redate si inscris pe
pilonii ridicati in intreg imperiu .Desi imperiului lui Hammurabi s-a destramat curand dupa moartea
sa ,Babilonul a ramas un oras important –in asa masura incat toata partea de sud a Mesopotamiei o
numim Babilonia .Bunastarea orasului se datora asezarii strategice pe raul Eufrat ,care I-a permis sa
detina controlul asupra cailor de comert care treceau prin sudul Mesopotamiei.chiar din acest timp
Babilonul avea si un statul special de centrul religios si de educatie .Dupa cucerirea
Mesopotamiei ,babilonienii si vecinii lor asirieni din nord au preluat cultura din Sumer si Akkad
adoptand limba akkadiana,pastrand miturile sumerienilor si inchinandu-se zeilor lor.Insa
Hammurabi a schimbat oranduiala religioasa,ridincandu-l pe Marduk ,zeul orasului Babilon in
pozitia de conducator al pamteonului Sumerian ,sustinand ca aceasta este dorinta zeitatilor
implicate! Cu timpul ,credinta in suprematia lor Marduk a prins radacini si Babilonul a devenit un
oras sfant centru cultural si o metropolo bogata .

Acest statut a fost consolidat intr-o perioada lunga –pana in sec al 12-lea i.e.n.-cand Babilonul a fost
eclipsat politicsub controlul unui popor barbar ,kasitii.Sub domnia lui Nabucodonosor 1 si a
succesorilor sai ,orasul a devenit din nou capitala unui regat independent ,dar in secolul al 10-lea
i.e.n.asirienii au ocupat Mesopotamia .Timp de peste trei secole ,Babilonul a fost condus de regi
asirieni sau oamani numiti de acestia .Insa doua triburi nomade aparute de curand ,arameonii si
caldeeenii,s-au opus cu perseverenat asirienilor.Datorita statutului au de oras sfant Babilonul a fost
bine tratat de asirieni si I-a sprijinit in general impotriva celor 2 triburi .Totusi in 689 i.e.n. regele
asirian Sennacherib si-a pierdut rabdarea fata de instabilitatea continua din zona si a distrus
Babilonul .Desi acest act de sacrilegiu a fost remediat de urmatorul rege ,babilonienii tindeau sa se
alieze cu dusmanii Asiriei .Condusi de regele caldeeean Nabopolasar,babilonienii s-au aliat in cele
din urma cu mezii ,un popor Iranian ,si au nimicit Asiria la sfarsitul secolului al 7-lea .

Fiul lui Nabopolasar ,Nabucodonosor al II-lea a fost unul din marii cuceritori ai istoriei ,care a
intemeiat un imperiu –al doilea imperiu babilonian sau Imperiul Neo-Babilonian –care se intindea
de la Canalul Suez pana la Iran .El a cucerit Siria si Palestina aflate sub dominatia Egiptului si a
invins in acelasi timp regatul izraelit Iudeea ,distrugand Ierusalimul .Asemenea inaintasilor sai
asirieni,Nabucodonosor al II-lea a infrant spiritul ostil al popoarelor printr-o politica de deportari;
fiind descrisa in Biblie ,cea mai cunoscuta dintre aceastea este “exilul babilonian “ al evreilor .

Sub dominatia lui Nabucodonosor Babilonul a atins culmea gloriei .Arheologii au descoperit
ramasite dinGradinile Suspendate ale Semiramidei si maretul templu care a dat nastere legendei
Turnul Babel

In acel timp Babilonul a fost aproape cel mai mare oras din lume ,si timp de mai multe secole
oamenii au continuat sa il admire .Pe langa pastrarea culturii sumeriene ,babilonii au facut progrese
si in matematica si astronomie care au fost transmise grecilor si,prin acestia ,lumii moderne
;sistemul lor sexazecimal (bazat pe 60 de unitati) se regaseste astazi in cele 60 de seconde al unui
minut ,in cele 60 de minute ale unei ore si in cele 360 de grade in care se imparte cercul.Al doilea
Imperiu Babilonian si-a gasit sfarsitul brusc in 539 i.e.n.,cand orasul a ajuns sub dominatia persilor
condusi de Cirul al II-lea cel Mare ;conform legendei,Cirus a reusit sa patrunda in oras deviind
cursul raului Eufrat ,care in acel timp trecea prin Babilon,si inaintand pe albia raului .

Caderea Babilonului a pus capat rolului Mesopotamiei de centru al unor mari imperii .Ca si capitala
provinciala in Imperiu persan ,Babilonul a ramas una dintre cele 7 minuni ale lumii si Alexandru cel
Mare a vrut sa il transforme in capitala imperiului sau ,dar a murit inainte de a-si putea stabiliza
imperiul ..Succesorii sai din oriental mijlociu ,seleucizii ,si-au contruit capitala pe raul Tigru ,si in
cele din urma Babilonul a decazut .
Sumer sau istoria de dincolo de istorie, Intre Babilon si Ninive

Sumer sau istoria de dincolo de istorie

Se stie ca, inaintea primei dinastii din Ur, Sumerul isi atribuia mii de ani de civilizatie neintrerupta.
Listele regale scrise candva in Babilon enumerau 10 regi inainte de Potop si 19 dinastii de la Potop
pana la sfarsitul celei de a treia dinastii din Ur. Dupa alta lista, 8 regi antediluvieni ar fi domnit in
total 241200 de ani sau 456000 ani, calculele facandu-se in sars sau cicluri de 360 de ani.

Pe pamantul de langa Eufrat sumerienii intemeiaza orase ca Ur, Umma, Nippur, Lagas pe care lupte
sangeroase pentru suprematie le-au macinat lent. Stramosii lor, scria Beroses in Babilon prin secolul
III sau IV i.e.n., veneau dintr-o rasa de monstri, jumatate oameni, jumatate pesti, iesiti din Golful
Persic si care au adus e pamant civilizatia.

Pastori si agricultori, sumerienii au inventat sistemul de irigatii pentru a smulge pamantul din
ghearele secetei si a-l face sa produca mai mult.

Comercianti abili, si-au construit cu inteligenta bunastarea.

Inceputul mileniului III i.e.n. ii gaseste cu temple impunatoare ce dominau viata oraselor. Aici erau
adorati, in sanctuarele impodobite cu mozaicuri policrome, Inanna (Zeita Urukului) si Dumuzi sau
Tammuz, iubitul ei divin, pastorul zeificat. Institutiile administrative, legislatia (abundenta
"codicelor" de legi o dovedeste), arta - fusesera deja inventate. ca si scrisul pe placute de lut. Dupa
2800 i.e.n. templele iau forme gigantice. Ele isi ridica terasele in forma piramidala a ziguratului
pana la inaltimi ametitoare. Apar cilindrii-pecete pentru a consemna si pecetlui tranzactiile
comerciale.

Viata comerciala a Sumerului isi intinsese ramificatiile pana in Egipt si India. Casele - patrulatere
cu doua etaje - aveau dubla functie de locuinta si de cavou. Viii "locuiau" deci laolalta cu defunctii,
poate dintr-un sentiment de compasiune. Dupa moarte omul trecea pentru sumerieni intr-o cumplita
lume subpamanteana a tenebrelor si pulberii. Totusi, misterul eternei reintoarceri, al perpetuei
deveniri,incarnat de povestea perechii mitice Inanna-Dumuzi crea o ciudata dualitate in sufletul
sumerianului ingrozit de "casa pulberii" (groaza pe care nimic nu a sugerat-o mai profund decat
celebrul Ghilgames) dar traind si aspiratia renasterii. Fara a avea un sens metafizic, moartea putea
capata un inteles initiatic, asa cum s-a presuspus dupa descoperirea Cimitirului regilor din Ur, datat
3500 i.e.n., unde, numarul mare de persoane ingropate intr-un fast incredibil laolalta cu defunctul, a
facut posibila ipoteza "casatoriei mistice".

Iar viata, de o imensa tristete si lipsa de speranta, era guvernata de sfera zeilor organizati in
adevarate triade - si de aceea a demonilor. Oamenii, executanti ai vointei divine, traiau intr-un
politeism naturistic completat de artele magice destinate sa-i potoleasca pe demoni. Arta, expresie a
colectivitatii, este inca anonima si statica - scrie Sabatino Moscati in "Vechi imperii ale Orientului"
deoarece ca si in lumea egipteana aici este foarte greu sa intrevedem liniile unei evolutii, estompate
pe de alta parte si de timpul imens care ne desparte. Epopeea lui Ghilgames, ecou al literaturii
sumeriene, contine totusi o pecete personala - aceea a destinului ce se povesteste pe sine insusi, a
unui ipotetic Ghilgames, personaj si autor totodata.

Sumerienii - autorii civilizatiei cu orizontul cel mai practicist din vechime - au fost creatorii unei
arte "cerebrale", "intelegand prin aceasta prevalenta gandirii asupra impresiei". Decaderea
Sumerului a concis cu momentul cel mai fertil al artei sale, cand se scriu opere istorice, cosmogonii,
imnuri, texte epice prelucrate ulterior de tot Prientul. O putere vecina ridicata amenintator profita de
luptele dintre orasele sumeriene si de epuizarea Sumerului in urma navalirilor
succesive. Hammurabi, regele Babilonului, Il cucereste iar fiul acestuia, dupa ce distruge Ur-ul, il
va scoate din istorie.

Intre Babilon si Ninive

Lumea babiloniana si asiriana, intr-un cuvant civilizatia akkadiana, s-a contruit pe acel strat de
civilizatie fertil care a fost Sumerul, gigantizand tot ceea ce absorbise. Din babilon si pana la
Ninivve, mai bine de doua mii de ani, aproape orice opera arhitectonica, sculpturala, picturala, a
fost destinata parca in primul rand sa impresioneze si nu atat sa placa. Suntem intr-o lume care
traieste cu obsesia colosalului, acel colosal obligat parca sa umple vidul vietii - viata terorizata cu
ritualuri, de lupte cumplite, de o clima secetoasa, de inundatiile Tigrului si Eufratului, de vanturi
sufocante.

Alaturi de zeii si ritualurile Sumerului, aici se infrunta zeii semiti Marduk si Tiamat - emblema a
insecuritatii si permanentelor dezchilibre. Dualitatea se reflecta si plan moral si spiritual. Lumea
reala nu putea fi decat un corespondent al uneia celeste; orice obiect nu constituie decat o copie
palida a unuimodel ceresc, prefigurand, la un mod rudimentar, celebrul model platonician.

Urmand exemplul fortelro cosmice, alchimistii aspirau la transmutatia metalelor.

Templele trebuiau si ele sa simbolizeze lumea si diviziunile Universului iar magia nu constituia
decat un mod neintrerupt de comunicatie dintre cele doua lumi. Considerand ca elementele au un
suflet, babilonienii operau un animism cu implicatii metafizice. Sa intelegem ca la ei colosalul juca
rolul superlativului, tinea locul abstractizarii. Nu vom intalni de aceea aici efortul spre sistematizare
a credintelor ci un efort al vietii reale de a se suprapune, printro stranie metafizica a colosalului,
celei divine, unui model celest.

Turnul Babel a dorit stergerea granitelor dintre contingent si transcendent pentru a realiza deci
comunicarea absoluta a unui flux de gandire uman cu divinul. Gradinile suspendate doreau o
modificare geografica rivalizand cu fortele zeiesti prin proiect si grandoare. Planul orasului Ninive
se considera proiectat dupa o "scriere cereasca", dupa omologul sau transcedental.

In aceasta lume bibliotecile cuprind totusi zeci de mii de tablite cu semne cuneiforme, se rescrie, se
copiaza, mai putin insa se creeaza, scarile si zidurile palatelor sunt gigantice, ca si fortificatiile
crenelate. Portile sunt monumentale; reprezentarile de animale au talii colosale; basoreliefurile
gigantice acopera peretii edificiilor; opulenta regala devine sufocanta. Palatele lui Assurnasirpal,
Asarhaddon, Assurbanipal, Sargon, Sennaserib au uluit pe arheologii secolului 19. Descifrarea
tablitelor a luminat apoi si enigma acestor mormane de lut: aflate intr-o lupta pe viata si pe moarte,
Babilonul si Asiria au reusit o sinteza care a consemnat chiar dezastrul lor. Nici o lume nu a
imortalizat vreodata cu atata sange rece in literatura si in arta ei momentele sale de cruzime ca
acesti obsedati de suprematie, contopire, dominatie. Arta reflecta cruzimea cuceritorilor: de un
realism bizar ea concureaza cu fotografia. "Tara negustorilor" nu cunostea seninatatea. Arta si
fastul, actele ei de cultura slujeau puterii opulente si autoritar iar artistul nu insemna aproape nimic,
fiind redus la postura de executant anonim.

8. Geografia anticilor

In textele sacre ale Indiilor, Egiptului, Orientului Apropiat si Americii, Pamantul e rotund.

In Egiptul Antic, zeita soarelui declara: "Priveste, Pamantul e acolo, in fata mea, ca o capsula.
Pamanturile zeilor, spusei, sunt in fata mea ca o minge rotunda." (Papirusul demotic din Leyda).
Pentru egipteni, Pamantul se supunea, in miscarea sa, acelorasi legi ca si celelalte planete, si anume
Jupiter, Saturn, Marte, Mercur si Venus. Despre Soare, textele egiptene il vad lansat de-a lungul
Spatiului si il numesc "sfera care navigheaza in sanul Zeitei Nu" (cerul).

In Kabbala (cartea Zohar), citim: "Intregul Pamant locuit este ca o sfera care pivoteaza. Locuitorii ei
sunt unii dedesubt, altii deasupra. Pe cand intr-o regiune e noapte, in alta e zi, cand in unele locuri
oamenii vad zorii de zi ivindu-se, in alte locuri seara se lasa".

Regasim pana si in textele biblice cele mai vechi referiri care evoca un Pamant "suspendat" in vid
"deasupra neantului" (Cartea lui Iov, 26,7).

Mai tarziu, un ecou al acestei invataturi antice se regaseste la unii teologi ai crestinismului. Astfel,
sfantul Beda Venerabilul si Guilleume de Conches vorbesc despre forma sferica a Pamantului.
Biblioteca Saltikov - Scedrin din Leningrad pastreaza o biblie din secolul XIV care a apartinut casei
regelui de Navarra, ale carei ilustratii in culori reprezinta planetele, Luna si Soarele ca niste corpuri
sferice.

Unele date ne indreptatesc sa credem ca anticii cunosteau nu numai forma, ci si dimensiunea

Pamantului. Eratostene si Aristotel vorbesc despre o circumferinta atat de apropiata de lungimea
reala, incat nu ne vine sa credem. Stadiul, unitatea de lungime in Grecia Antica, este in legatura cu
aceeasi marime - circumferinta planetei. El reprezinta a 1/216.000 parte din ea. Ramenul - unitate
din Egiptul Antic reprezinta 1/108.000.000 din aceasta baza de calcul. Masura sacra din Egiptul
Antic, "piciorul piramidelor" (0,63566 metri) este exact a 10 milionime din raza care leaga centrul
Pamantului de unul dintre Polii sai. Metrul reprezinta a 40 milionime parte din circumferinta.

Perioada asiriană

Războiul dintre Asiria și Babilon a condus la rivalitatea dominăriiMesopotamiei. În cele din urmă,
în anul 729 î.Hr., Babilonul este cucerit de asirieni și distrus în 689 î.Hr. După prăbușirea
Imperiuluasirian, Babilonul este reconstruit.

Noul imperiu babilonian

Un nou rege chaldeu a fost încoronat ca rege al Babilonului-acesta se numea Nabucodonosorcare a

renăscut Babilonul. A reconstruit Regatul Babilon, devenind un mare imperiu prin cuceririle
teritoriale: Asiria, Siria, Fenicia și Iudeea.

Grădinile suspendate

În anul 587 î.Hr, Nabucodonosor al II-lea a reprimat revolta iudeilor coduși de Zedechia, a
dărâmatIerusalimul, iar pe locuitori i-a dus în așa-numita "robie"; însă dominația Babilonului a
durat numai o jumătate de secol: "Au dărâmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui și
au nimicit toate lucrurile scumpe. Pe cei care au scăpat de sabie, Nebucadnețar i-a dus prinși la
Babilon. Ei au fost supuși, lui și fiilor lui, până la stăpânirea împărăției Perșilor" (II Cronici
XXXVI, 19-20).

Cucerirea Babilonului de către perși

Potrivit Bibliei, proorocul Daniel i-ar fi prezis în visul nepotului lui Nabucodonosor sau într-o
minune a lui Dumnezeu, decăderea Imperiului Babilonian. În cele din urmă, după moartea
lui Nabucodonosor, a urmat la tron regele Belșațar. Perșii și mezii au atacat Babilonul și l-au
cucerit, iar pe regele Belșațar l-au ucis, în 539 î.Hr.

Elenismul

După decăderea Imperiului Persan, Alexandru cel Mare a cucerit Babilonul. Acesta a devenit
capitala imperiului său și locul unde a murit.

Descriere

Turnul Babel

Nabucodonosor a făcut Babilonul unul dintre cele mai bogate orașe din lume. Principala intrare în
oraș era poarta zeiței Iștar, era acoperită cu ceramică smălțuită de culoare albastră.
Urmează Grădinile Suspendate, pline cu arbori și plante din Persia. Urmează Turnul lui Marduk,
înalt de 91 m (probabilTurnul Babel).

Babilonul în Biblie

În capitolul "Facerea", după potop, oamenii au construit un turn și o cetate numită Babilon. Turnul a
primit numele de Babel (confuzie). Aceasta fiindcă Dumnezeu a amestecat limbile oamenilor și
astfel aceștia s-au răspândit în lume. Tot în Biblie scrie și despre faptul că babilonienii i-au cucerit
pe evreipe vremea profetului Daniel.

Babilonul de azi

În prezent, se află capitala Irakului-Bagdad. Din cauza războiului si dictaturii lui Sadam Husein,
multe edificii au fost luate de alte țări, iar altele urmează sa fie reconstruite.

Poarta lui Iştar

Pentru un timp, urmasi lui Noe au continuat sã locuiascã prin muntii unde s-a oprit corabia. Pe
mãsurã însã ce numãrul lor a crescut, apostazia a dus mai degrabã la despãrtire. Aceia care au dorit
sã uite pe Creatorul lor si sã lepede restrângerea adusã de Legea Sa simteau o continuã plictisealã si
supãrare datoritã învãtãturii si exemplului semenilor lor temãtori de Dumnezeu si, dupã un timp, au
hotãrât sã se separe de cei care se închinau lui Dumnezeu.

Ca urmare au pornit spre câmpia Sinear, pe malurile fluviului Eufrat. Ei au fost atrasi de frumusetea
locului si fertilitatea solului si pe aceastã câmpie s-au hotãrât sã-si facã sãlasul. Aici au hotãrât sã
zideascã o cetate si în ea sã înalte un turn uluitor de înalt, asa încât sã devinã o minune a lumii.
Aceastã lucrare era menitã sã împiedice împrãstierea oamenilor în colonii. Dumnezeu i-a îndrumat
pe oameni sã se întindã pe întreaga suprafatã a pãmântului pentru a-l popula si a-l supune; dar acesti
constructori ai Babelului erau hotãrâti sã-i tinã pe toti ai lor uniti într-o societate si sã întemeieze o
monarhie, care în cele din urmã sã stãpâneascã întregul pãmânt.

Astfel, cetatea lor avea sã devinã metropola unui imperiu universal; gloria ei avea sã stârneascã
admiratia si omagiul lumii si sã-i facã vestiti pe întemeietorii ei. Turnul acesta magnific, ajungând
pânã la cer, trebuia întradevãr sã stea ca un monument al puterii si întelepciunii constructorilor lui,
perpetuând faima lor pânã la cele din urmã generatii. Locuitorii din câmpia Sinear nu credeau în
legãmântul lui Dumnezeu, cã El nu va mai aduce alt potop pe pãmânt. Multi dintre ei tãgãduiau
existenta lui Dumnezeu si puneau potopul pe seama unor cauze naturale.

Altii credeau într-o Fiintã supremã si credeau, de asemenea, cã ea a fost aceea care a nimicit lumea
dinainte de potop; si inima lor, ca si aceea a lui Cain, s-a rãsculat împotriva Lui. Unul dintre
scopurile pe care le urmãreau prin construirea turnului era si acela de a avea un loc de scãpare în
eventualitatea unui alt potop. Constructia urma sã aibã o înãltime mult mai mare decât s-au ridicat
apele potopului, iar ei credeau cã, în felul acesta, vor fi în afara oricãrui pericol.

Iar prin faptul cã aveau sã fie în stare sã se înalte pânã la nori, ei sperau cã vor putea descoperi
cauzele potopului. Întreaga lucrarea avea ca scop sã înalte si mai sus mândria celor ce l-au proiectat,
sã depãrteze de la Dumnezeu mintile generatiilor viitoare si sã le ducã la idolatrie. Când a fost
partial terminat, o parte din turn a fost ocupat si folosit ca locuintã pentru ziditori; alte încãperi,
splendid mobilate si împodobite, au fost închinate idolilor lor.

Oamenii se bucurau de succesul lor si slãveau pe dumnezeii de argint si aur, ridicându-se împotriva
Cârmuitorului cerului si al pãmântului. Deodatã însã, lucrarea, care înainta atât de bine, a fost
opritã. Au fost trimisi îngeri ca sã strice planurile constructorilor. Turnul ajunsese la o foarte mare
înãltime si era imposibil acum pentru cei ce lucrau sus, în vârf, sã comunice în mod direct cu aceia
care se aflau jos, la baza turnului; de aceea, au fost asezati oameni din loc în loc, fiecare dintre
acestia sã primeascã si sã transmitã celui de mai jos ordinele cu privire la materiale sau alte
directive în legãturã cu lucrarea.

În timp ce vestile erau astfel duse de la unul la altul, limbajul li s-a încurcat, astfel cã se cereau
materiale de care nu era nevoie si se dãdeau îndrumãri care erau adesea în contradictie cu cele ce
fuseserã date. A urmat confuzie si spaimã. Întreaga lucrare s-a oprit. Nu mai putea fi vorba - mai
departe - de nici un fel de armonie si conlucrare. Constructorii erau cu totul neînstare sã-si explice
aceste ciudate neîntelegeri dintre ei si, în mânia si deznãdejdea lor, se acuzau unii pe altii. Alianta
lor a luat sfârst în luptã si vãrsare de sânge. Fulgere din ceruri, ca o dovadã a neplãcerii lui
Dumnezeu, au sfãrâmat partea de sus a turnului, aruncând-o la pãmânt.

Astfel, oamenii au fost fãcuti sã simtã cã existã un Dumnezeu care domneste în ceruri. Pânã la data
aceea toti oamenii au vorbit aceeas limbã; acum însã, aceia care puteau sã-si înteleagã între ei
vorbirea s-au unit în douã grupe; unii au pornit într-o parte, altii în alta. "Si Domnul i-a împrãstiat
de acolo pe toatã fata pãmântului" (Gen.11,8). Împrãstierea aceasta a fost mijlocul de populare a
pãmântului si în acest fel s-a realizat planul lui Dumnezeu, chiar si prin mijloacele folosite de
oameni spre a-l împiedica.