CRETA SI MICENE

oameni,locuri si ocupatii
Creta şi Micene - Începutul civilizaţiei
greceşti
Creta minoică

2500-750 Î.HR.
Între 2500 şi 1300 î.Hr., civilizaţia minoică a
apărut şi s-a dezvoltat pe insula Creta din sudul
Mării Egee. Fiind cea mai veche civilizaţie
Grecii au dat naştere primei civilizaţii
avansată din zonă, ea şi-a primit numele de la
europene care a influenţat considerabil
Minos, conducător mitic al Cretei, din oraşul
dezvoltarea lumii. Cele dintâi manifestări
Cnossos. Aşezările primilor ininoieni, agricultori
ale acesteia au fost culturile minoică şi
care emigraseră probabil din Asia Mică, se aflau
miceniană. Cultura minoică de pe insula
în estul insulei. De acolo, ei s-au răspândit şi au
Creta era caracterizată de oraşe construite
populat întreaga Cretă. Poziţia geografică
în jurul unor palate, căi comerciale
favorabilă a insulei a facilitat şi stimulat comerţul
complexe şi o artă sofisticată, în vreme ce
cu Fenicia şi statele din Orientul Apropiat. Creta a
civilizaţia miceniană războinică de pe
preluat influenţe culturale şi materii prime vitale
continent avea o arhitectură dominată de
din Egipt şi Mesopotamia. Pe insulă s-au
cetăţi şi structuri defensive. Mitul
descoperit urme ale prelucrării metalelor şi ale
războiului troian, aparţinând perioadei
unei producţii de faianţă, precum artefactele
miceniene, ilustrează foarte bine imaginea Kamares, care erau exportate în toată zona
apărătorilor îndârjiţi ai onoarei şi libertăţii
mediteraneană. Minoienii duceau o viaţă urbană
proprii, pe care o prezentau grecii despre
dedicată comerţului, cultivând însă şi viţă-de-vie
ei înşişi.
şi măslini pentru a produce vin şi ulei de măsline.
În fruntea panteonului minoic se afla o puternică
zeiţă şi de aceea s-a presupus că iniţial existase
pe insulă un matriarhat. Religia minoică, în care
regele era mare preot, avea altare în munţi sau
peşteri şi cerea sacrificii umane pentru a-i
îmbuna pe zei. Cu toate acestea, nu s-au găsit
statui monumentale ale divinităţilor. Simbolurile
marii zeiţe erau securea dublă, taurul şi coarnele
de taur stilizate. Taurul era extrem de important
ca animal de sacrificiu. Frescele murale din
această perioadă conţin adesea scene în care
oameni sar peste spatele unor tauri în galop. Nu
s-au găsit foarte multe indicii ale unei tradiţii
războinice în Creta, precum a fost cea ulterioară
a grecilor.
 Pe lângă Cnossos, mai existau oraşe-
palat în Mallia în nord, Zakros la est şi
Oraşele-palat cretane
Phaistos în extremitatea sudică.
Acesta din urmă a fost ridicat pe
Oraşele-palat ale civilizaţiei minoice de pe
terase cu înălţimi diferite. Mai exista
insula Creta erau proiectate simetric şi
de asemenea o „reşedinţă de vară" la
constituiau centre politice, economice şi
Hagia Triada. S-au descoperit aşezări
culturale.
minoice nu numai pe Creta, ci şi pe
insula Santorini, care a fost însă
Cel mai important palat din Creta a fost cel din
distrusă de erupţia unui vulcan în jurul
Cnossos, cu aripi care aveau între două şi patru
anului 1628 î.Hr. Aproximativ în 1450
etaje. Vilele şi locuinţele erau plasate în jurul
î.Hr., Creta şi Cnossos au fost cucerite
palatului, în vreme ce mormintele se aflau
de micenieni.
dincolo de marginea oraşului. La apogeu, în
Cnossos trăiau aproximativ 80000 de locuitori.
Oraşul avea vreo mie de locuinţe, luminate
natural datorită unui sistem ingenios. Un
cutremur a distrus primul palat de la Cnossos
în jurul anului 1750 î.Hr. A fost însă reconstruit
cu o suprafaţă mai mare de 5080 metri pătraţi,
dezvăluind supremaţia pe care o deţinea
conducătorul din Cnossos pe insula Creta.
Cutremurele care au urmat au mai distrus
câteva clădiri
Viata economica

In privinta mestesugurilor,
Forma si dispunerea spatiilor interioare
informatiile provin din bunurile
ale palatelor miceniene dovedesc ca
pastrate pana in timpurile
sediile regale erau principalele centre ale
moderne si scoase la iveala de
vietii economice, la fel ca in Creta.
sapaturile arheologice, precum si
Comertul era controlat de insusi regele
din izvoarele scrise. Se practicau
sau de mandatarii acestuia iar in palate
mestesuguri de toate genurile,
erau stocate o serie de bunuri comerciale.
unele foarte specializate, ce
Schimburile comerciale aveau loc mai ales
produceau vase din ceramica sau
intre diferitele state miceniene iar pietele
metal, arme, parfumuri, mobilier
de desfacere au sporit pe masura
de pret, tesaturi, broderii, obiecte
raspandirii procesului de colonizare a
din piele etc. In afara comertului,
teritoriilor cucerite. Comertul se extinsese
economia se baza pe agricultura si
pana in tinuturi indepartate si  exportul se
cresterea vitelor.
baza mai ales pe articole de lux si
produse agricole: ulei, vin, ceramica,
ustensile de folosinta practica, obiecte
artizanale, substante aromatice, lemn. Se
importau metale din Cipru, fildes din Siria,
grau din Pontul Euxin, materii pretioase,
ca aurul, argintul, pietrele pretioase s.a.
Ocupațiile locuitorilor

Deoarece câmpiile și sursele de

apă erau rare în spațiul grecesc, iar
pământul nu era suficient de
roditor, cerealele erau greu de
cultivat. Grecii antici au preferat
măslinii și vița-de-vie, culturi mai
bine adaptate mediului natural. De
asemenea, ei au devenit
meșteșugari pricepuți în
prelucrarea lutului, a pietrei și a
metalelor, negustori, pescari și
navigatori iscusiți. Făcând comerț
cu alte populații, grecii obțineau
produsele pe care pământul
Greciei nu le putea oferi în cantități
suficiente sau care le lipseau.
Artele plastice

Acestea au preluat si dezvoltat elemente ale

plasticii cretane, fara a atinge intotdeauna
culmile artistice ale acesteia. In arhitectura civila,
palatul era principalul monument, ce a dezvoltat
planul megaronului cretan. Palatele miceniene,
mai mici decit cele cretane, erau fortificate si
ordonat construite, in jurul incaperii centrale,
avand si curti interioare. Cuprindeau, ca si cele
cretane, o serie de constructii anexe, camere
pentru oaspeti, armuraria, arhivele, camari cu
provizii, ateliere mestesugaresti. In afara
zidurilor palatului, se desfasura orasul si zona
agricola. Zidurile de aparare erau extrem de
solide si monumentale, avand si turnuri de
aparare. Intrarea in palatul din Micene se facea
prin faimoasa Poarta a leilor, o intrare
monumentala din piatra, care in partea de sus e
impodobita cu un basorelief reprezentand doi lei
de o parte si alta a unei coloane.
Ca si in Creta, orasele erau legate intre ele de un
sistem de drumuri pietruite, erau aprovizionate
cu apa prin sisteme ingenioase de canalizare.