„Treceți batalioane române Carpații” - istoria cântecului.

Intotdeauna a existat o formă artistică prin care poporul nostru și-a putut exprima
atitudinea față de marile evenimente și realități istorice.  Mai întâi, prin creațiile poetice
de factură populară, asociate cu cele muzicale și apoi, prin cele culte, puse în valoare
de marii creatori de artă. Ca gen autonom și de-o largă accesibilitate s-a dovedit
cântecul patriotic. El n-a fost,, inventat’’ de niciun regim politic, ci a apărut din dorința
mobilizatoare de împlinire a unor idealuri sociale, de evocare a evenimentelor glorioase
și a unor personalități, devenite simbol în istoria neamului românesc. 

Marșul Armatei spre România Mare

„Treceți batalioane române Carpații”, un cântec patriotic care a însoțit Armata Română
la marile evenimente din ultimele decenii, are o istorie învăluită în mister.

Nu se știe cu exactitate cine l-a compus și nici cine i-a scris versurile. Unele persoane îl
atribuie compozitor pe Iosif Romulus Botto, un renumit organizator de coruri și fanfare din
Transilvania din perioada interbelică. Totuși, această versiune este pusă sub semnul
întrebării, dat fiind faptul că Iosif Botto, născut în 1904, avea doar 12 ani la data intrării în
război când „Treceți batalioane române Carpații” era cunoscut.

Este atestat istoric faptul că în februarie 1919, membrii Legiunii Române de Voluntari

Transilvăneni-Bucovineni cunoșteau o versiune a mașului.

Iar autenticitatea sa încă din anii Marelui Război este conferită și de primul vers care îl
plasează în perioada Marii Uniri, dar și de versul al treilea al marșului:

Un cântec istoric ne-aduce aminte

Că frații în veci vor fi frați
Un cântec de luptă, bătrân ca Unirea
Voi compatrioți ascultați
Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ți copile părinții și frații
Și-apoi să mergem la război
 Textul inițial de trei strofe a fost completat ulterior cu încă șase strofe.
Interesant este că și polonezii au un câtec patriotic asemănător, „Szara piechota” (Infanteria
gri), apărut în 1927, a cărui mobilizare la luptă este identică cu marșul românesc. Polonezii
susțin că „Szara piechota” ar fi apărut în jurul anului 1918.

Foto: Armata Română în Marele Război - Primul Război Mondial

 

Cert e că marșul militar „Treceți batalioane române Carpații” le-a dat curaj românilor nu doar
în timpul Primului Război Mondial, dar și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cântecul
a răsunat pe străzile Bucureștiului în iunie 1941, când în aplauzele mulțimii, militarii români au
plecat la luptă pentru eliberarea Ardealului, Basarabiei și Bucovinei.

El a fost adus în prim-plan în timpul regimului lui Ceaușescu de către poetul Adrian Păunescu
în perioada „Cenaclului Flacăra”.

Astăzi, „Treceți batalioane române Carpații”, un cântec ce a fost martor sacrificiilor ostașilor
români, răsună la toate paradele militare și este unul din simbolurile României.