IPLT ,,Mihail Sadoveanu”

,,Tema Unirii în
literatura română”

Autor: Popescu Mădălina

 Anii 1859- Mica Unire și 1918- Marea Unire reprezintă în istoria poporului
român anii triumfului idealului naţional, anii încununării victorioase a lungului şir
de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar.
În această zi – scria Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l aşteptam de veacuri,
pentru care am trăit întreaga noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am
scris, am luptat şi am gândit. A sosit ceasul în care cerem şi noi lumii dreptul de a
trai pentru noi, dreptul de a nu da nimănui ca robi rodul ostenelilor noastre”.
Aceste 2 evenimente sunt evocate în literatură, scriitorii prezentând realitatea prin
prisma lor. Scriitorii, precum, Vasile Alecsandri, Marin Preda, Lucian Blaga,
Grigore Vieru au preferat să relateze despre viața românilor din toate colțurile
lumii și durerea acestora cu referire la neunitatea României așijderea bucuriei
generate de alipirea Principatelor Române la Patria- Mamă.

Consider că, operele literare sunt niște izvoare istorice ce dovedesc existența
acestui episod din viața românilor de pretutindeni.

Vasile Alecsandri prin opera lirică, ,,Hora Unirii”, exprimă sentimentul de

bucurie generat de momentul istoric al Unirii Principatelor Române, ce devine
tema acestei poezii. Ideea este că dobândirea unității și independenței naționale se
poate realiza printr-o luptă perseverentă . Poetul afirma unitatea destinului
național: "Amândoi o soartă-n lume", unitatea ființei naționale: "Amândoi suntem
de-o mamă / De-o făptură și de-o samă / Ca doi brazi dintr-o tulpină/ Ca doi ochi
dintr-o lumină". Versurile: "Să-nvârtim hora frăției / Pe pamântul României"
instigă la o unire deplină a tuturor celor zece provincii românești: Moldova,
Basarabia, Bucovina, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Banat,
Crișana, Maramureș, unire, care s-a realizat la 1 Decembrie 1918. Specificul
național este prezent în titlul poeziei, fiindcă hora este un model de cântec și de joc
popular, legat de mitul sfântul soare "Și să vadă sfântul soare / într-o zi de
sărbătoare / Hora". În același timp mitul bradului primește valori noi sugerând
ființa natională:"Ca doi brazi dintr-o tulpina", iar simbolul ochiului insuflă unitatea
conștiinței naționale: "Ca doi ochi dintr-o lumină".

Mai mult, romanul „Cel mai iubit dintre pământeni” al lui Marin Preda
atinge teme sensibile ale „obsedantului deceniu”, printre care și o referință la actul
Unirii pusă pe seama lui Cubleș, prietenul al cu porniri antimaghiare lui Victor
Petrini. În contextul unor defilări de stradă desfășurate în „leagănul românismului”,
face propagandă naționalistă, strigând lozinci ca „Trăiască Ardealul întors la patria
mumă!” sau „Trăiască Ardealul, pământ românesc!”. Redus la tăcere de organele
securității statului, este scos din mulțime și arestat.

Pentru marea, istorică adunare de la Alba-Iulia, menţionează Lucian Blaga (în

cartea sa autobiografică Hronicul şi cântecul vârstelor), unde s-a decis alipirea
Transilvaniei la Regatul României, n-a fost nevoie de o deosebită pregătire a
opiniei publice. Pregătirea se facuse de sute de ani. În dimineaţa zilei de 1
decemvrie, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-Iulia, pe jos
şi cu căruţele. Fratele meu şi cu mine luarăm şi noi o trăsură... Era o dimineaţă
rece de iarnă... La Alba-Iulia nu mi-am putut face loc în sala adunării. Lionel,
care era în delegaţie, a intrat... Pe câmp se înălţau ici-colo tribunele, de unde
oratorii vorbeau naţiei... În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul
naţional, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv... Seara, în timp ce ne
întorceam, cu aceeaşi trăsura la Sebeş, atât eu, cât şi fratele meu, ne simţeam
purtaţi de conştiinţa că ,’pusesem’ temeiurile unui alt Timp, cu toate ca n-am
făcut decât să ,’participăm’ tăcuţi şi insignifianţi la un act ce se realiza prin
puterea destinului. Faptul de la răscrucea zilei, cu tăria şi atmosfera sa, ne
comunica o conştiinţă istoric.

O altă operă ce face subtil trimitere la unirea Basarabiei cu România

este ,,Scrisoare din Basarabia” de Grigore Vieru. Tema acestei capodopere literare
este relația dintre românii din Basarabia cu cei aflați pe teritoriile unificate. Este un
strigăt de durere ,, Vă scriu cum pot şi prea târziu, /Mi-e dor de voi şi vă sărut.” El
își exprimă o vină și un sentiment puternic de regret prin epitetele „vorba strâmbă
și pripită” care reprezintă o autocaracterizare. Versul „Eu știu că te-am rănit”
sugerează sentimentul de vinovăție simțit de către eul liric și face trimitere la
motivul scrisorii ca fiind un mod de a cere iertare. Problema teritoriului poporului
român apare în ultimul vers al poeziei ,, Mi-e dor de voi şi vă sărut.”. Poezia are un
rol considerabil în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din spațiul dintre
Prut și Nistru. Destinul crud, nedreptățit al Basarabiei a provocat multă tristețe și
suferință în sufletul poetului. Nedreptatea și supliciul la care au fost românii
martori și victime au dus, într-un final la vociferarea acesteia.

Sărbătorirea Unirii păstrează o vie speranță, iar acest sfânt deziderat nu ne-a
rămas în grijă doar pentru a-l perpetua și transmite altor generații, ci să și
depunem eforturi – pe măsura fiecăruia – astfel încât bucuria și spiritul României
întregite să reînvină odată și pentru totdeauna. Unirea a reprezentat voința
poporului și speranța acestuia la o viață mai bună. Acest eveniment a deschis
calea catre o dezvoltare economică, culturală, la dezvoltarea învățământului și
științelor. Trebuie să fim recunoscători înaintașilor noștri pentru dobândirea
lucrului cel mai de preț al uni neam- libertatea națională și să fim la fel de
redevabili față de cei ce au promovat acest ideal cu ajutorul operelor sale-
scriitorii.
Bibliografie

1. Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor, Editura Humanitas

2. Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, Editura ART
3. Vasile Alecsandri, Hora Unirii
4. Grigore Vieru, Scrisoare din Basarabia
5. https://www.podul.ro/articol/3679/marea-unire-in-literatura-romana-partea-
a-doua
6. http://ismb.edu.ro/centenar/doc/Vianu.pdf