Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
i bogate perioade de transformari socio-culturale. Prin revolutia de la 1848 s-a deschis drumul tarilor romane spre Occident. O mare importanta o are si patrunderea limbii franceze care satisfacea nevoia de cunoastere a tinerilor. Generatia pasoptista (1830-1860), influentata de ideile iluministe, simtea necesitatea unei schimbari in toate domeniile. Prin munca eroica a lui Gh. Asachi si a lui Gh. Lazar, iau fiinta multe scoli in limba romana, in special la Iasi si Bucuresti. Tot aici apar si primele ziare in limba romana: Albina romaneasca, Curierul romanesc, Gazeta de Transilvania, Dacia Literara(1840) si Propastirea care au contribuit la trezirea constiintei nationale, la formarea unui public si la formarea unei limbi normate. Cea mai importanta creatie din aceasta perioada a fost Dacia Literara(scoasa in 3 numere), condusa de Mihail Kogalniceanu. Obiectivele revistei sunt definite in articolul Introductie la Dacia Literara, publicat in primul numar al revistei. Aceste puncte stabilite de M. Kogalniceanu sunt: necesitatea unei literaturi originale, unitatea limbii si literaturii tuturor romanilor, orientarea scriitorilor catre sursele de inspiratie din realitatile noastre nationale, din trecutul istoric si din frumusetiile patriei, legarea creatiei culte de folclorul, traditiile si obiceiurile poporului de pe intreg teritoriul de limba romaneasca (Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania) si introducerea spiritului critic in aprecierea operei literare: vom critica cartea, iar nu persoana. Revista Dacia Literara a jucat un rol important in aparitia literaturii originale si in stabilirea normelor limbii. Cei mai multi dintre pasoptisti au creat opere literare cu un pronuntat caracter patriotic si militant, inspirandu-se din trecutul istoric, din frumusetile patriei si din nepretuitele creatii folclorice romanesti. De aici au rezultat multe noi specii literare: ode, elegii, epistole, satire, fabule, pasteluri etc.
DOINA
O alta opera de importanta majora in perioada pasoptismului este poezia Doina de Vasile Alecsandri, aceasta fiind reprezentativa pentru sensibilitatea poporului roman. Doina este o oper literar liric n versuri, specific folclorului romnesc, n care se exprim o varietate de sentimente deosebit de puternice. Doina apare personificat i poetul i se adreseaz n mod direct, ca unei fiine dragi: Doin, doin, cntic dulce. Repetiia doin i epitetul dulce sugereaz legtura afectiv dintre creatorul anonim i cntecul popular care i nfrumuseeaz viaa. Epitetul dulce sugereaz i funcia doinei de a-i alina suferinele. Omul din popor se dorete mereu n preajma ei: cnd te-aud, nu ma mai duce!. Doina este viers cu foc, adic exprim durerea profund: Doin, doin, viers cu foc, / Cnd rsuni eu stau n loc! Cntecul popular l-a nsoit pe omul simplu permanent. Cnd bate vntul de primvar, el cnt doina pe-afar, ngnndu-se cu florile i privighetorile. Anotimpul primverii i-a redat cntreului optimismul, dorul libertii. Dragostea de via i sperana l-a sensibilizat n faa frumuseilor naturii. Verbul a se ngna sugereaz armonia doinei i exprim dorina de nsoire cu celelalte elemente ale naturii. Venirea iernii genereaz sentimentul singurtii. Cntreul cnt doina nchis n cas. Creaia spiritual i mngie existena. Frumuseea primverii este n antitez cu iarna viscoloas, pe care plugarul o suport greu, avnd o via oropsit. Aceast idee este sugerat de repetiia zilele din versurile : De-mi mai mngi zilele,/ Zilele i nopile. Verbul a mngia are nelesul de a alina suferinele. Haiducul triete un sentiment de bucurie la revenirea primverii. Codrul este spaiul securizant n care se ntoarce. Doina de voinicie este legat de sentimentul de ncredere pe care natura l insufl haiducului. Cderea frunzei vestete venirea toamnei. Codrul nu-l mai poate ascunde i haiducul triete un sentiment de jale.