UNGUREANU IONUȚ

POLIS ȘI CULTURĂ ÎN GRECIA ARHAICĂ

Marea colonizare greacă

Această etapă deosebit de importantă din istoria Grecilor a apărut ca

reacție a suprapopulării teritoriului elen , problemelor economice, dar și

tensiunilor politice între anii 750 și 600 î.en. Majoritatea Grecilor au preferat să

îți părăsească țara natală pentru a-și stabili noi colonii și pentru a-și găsi noi

oportunități de putere . Mulți plecau în ideea că să scape de tensiunile ce aveau

loc în Grecia, alții erau trimiși forțat din afara țării , în calitate de exilați .

Expedițiile se desfășurau periodic, unde , 100-200 de persoane , cu precădere

tineri , erau conduși de un nobil grec , cu scopul de obținere de putere și noi

bogății în afara Greciei . Se spune că cetățeanul care pleca de pe teritoriul elen

își abandona și cetățenia , în schimbul cetățeniei noii colonii .

Aceste colonii s-au așezat în locuri diverse și au ocupat teritorii vaste.

Coloniile se remarcau cu precădere în sudul Italiei , sudul Franței , coasta

spaniolă de est, dar și Marea Neagră și Cipru . Trebuie menționat faptul că

acestea erau independente față de țara-mamă, Grecia . O consecință a acestei

colonizări este faptul că populațiile grecești i-au înrobit pe cetățenii ce ocupau

acele teritorii , drept urmare cultura, arta și religia s-a răspândit considerabil de-a

lungul Mediteranei .

1
UNGUREANU IONUȚ

POLIS ȘI CULTURĂ ÎN GRECIA ARHAICĂ

Grecii au numit această etapă marea colonizare greacă pentru a se

diferenția de alte colonizări ce au avut loc de-a lungul timpului , și anume

myceniană și homerică . Conceptul de colonizare apare relativ târzi , mai

degrabă elenii foloseau un alt termen pentru a concretiza această mare

migrație ,și anume cuvântul apoikia , însemnând departe de casă , strămutare .

La începuturile acestei etape , totul se face relativ spontan , având o

oarecare continuitate , în special datorită oracolului de la Delphi .

Este incert dacă și femeile au avut un rol important în această masivă

colonizare . În majoritatea surselor grecești se evidențiază faptul că numai

bărbați ar fi participat la acest proces numit colonizare . Ca și mențiune, după

colonizare, bărbații se căsătoreau cu femeile localnice , iar copiii erau crescuți

după obiceiuri grecești. Teoria de mai sus este greu de susținut și nu are

argumente în aces sens , este greu de crezut că doar bărbații au participat la acest

proces vast .

Sudul Italiei și Sicilia se pare că sunt considerate de istorici , dar și de

către arheologi , cele mai vechi ținuturi unde au fost întemeiate colonii grecești .

Se preconizează că cea mai veche colonia greacă ar avea denumirea de

Pithekoussai, situată pe insula cu aceeași nume . Arheologii au descoperit faptul

că aici s-au așezat coloniști greci veniți din Eretreea și Chalkis , în jurul anului

2
UNGUREANU IONUȚ

POLIS ȘI CULTURĂ ÎN GRECIA ARHAICĂ

770 a. Chr. De asemenea , tot în această parte , s-a descoperit și cea mai veche

inscripție grecească cunoscută până astăzi .

Coloniile din sud, de pe țărmul Africii nu au avut un succes însemnat , aici

grecii au întâmpinat o mai mare rezistențe din parte oamenilor ce stăpâneau

aceste locuri . Totuși ,pe țărmul egiptean al Mediteranei , grecii au reușit să

întemeieze o colonie , și anume Naucratis , în delta Nilului .

Grecii au înființat multe colonii și pe țărmul Mării Negre , printre care cea

mai deosebită și mai importantă a fost Byzantium , oraș-cheie al mării , datorită

poziției strategice din strâmtoarea Bosfor-ului . “Actorul” principal în

colonizarea acestei regiuni l-a jucat Miletul . Corăbiile milesienilor au înaintat

cu greu , din cauza furtunilor , vânturilor puternice , dar și a apelor învolburate.

Milesienii au fost atrași de variatele bogății ale regiunii , înfiinând aici treptat

numeroase colonii , deoarece li s-a părut o zonă foarte profitabilă din toate

punctele de vedere . Importante de menționat sunt următoarele : pe țărmul de sus

, Sinope și Trapezunt, în nord , Tanais la vărsarea Donului și Olbia la gura

Bugului . Pe țărmul apusean al Mării Negre, milesieniiau dat naștere coloniilor

Histria , Tomis și Callatis.

 Coloniile grecești din Dobrogea

Prima colonie au fondat-o pe ţărmul Dobrogei, la sfârşitul secolului al

VII-lea ionieni veniţi din oraşul Milet, pe coasta apuseană a Asiei Mici.
3
UNGUREANU IONUȚ

POLIS ȘI CULTURĂ ÎN GRECIA ARHAICĂ

Situat pe malul golfului (azi lacului) Sinoe, noul oraş a primit de la greci

numele de Istros, romanii zicându-i mai târziu Histria. Cam după un veac, în

sudul Dobrogei, pe locul actualei Mangalii, colonişti dorieni din Heracleea

Pontică întemeiază oraşul Callatis, în vreme ce tot milesieni se aşează pe

locul Constanţei de astăzi, dând naştere târgului Tomis. Grecii stabiliţi în

aceste colonii exploatau bogăţiile naturale ale solului şi ale mării (grâu, lemn,

peşte) şi făceau schimb de produse cu băştinaşii geto-daci: luând de la ei

grâne, ceară, miere, piei de animale, lemn şi chiar sclavi; negustorii eleni le

aduceau din Grecia vinuri şi untdelemn, ceramică de lux şi obiecte de

podoabă.

Treptat, oraşele greceşti de pe litoralul Dobrogei cresc ca însemnătate

economică. Unele mărfuri cerute de autohtoni continuă să fie importate din

Grecia, dar multe se confecţionează acum pe loc, în atelierele histriene,

callatiene şi tomitane. Prima care ajunge la o producţie proprie de mărfuri e

Histria, pe la mijlocul secolului al V-lea î.Hr.; comerţul său (cu populaţia

geto-dacă, în primul rând) e atât de viu, încât oraşul bate monedă proprie de

argint şi de bronz; exemplul lui e imitat, o sută de ani mai târziu, de Callatis

şi apoi de Tomis. De prin secolul al III-lea însă, atât din pricina

4
UNGUREANU IONUȚ

POLIS ȘI CULTURĂ ÎN GRECIA ARHAICĂ

împrejurărilor istorice, cât şi din cauza înnisipării ieşirii din golful Sinoe,

economia Histriei decade, pe primul plan impunându-se colonia Callatis.

 Urmările colonizării

Această mare colonizare din istoria Grecii a avut urmări semnificative

pentru cetățenii acestei țări .

Colonizarea a adus un aport considerabil la dezvoltarea economiei

Greciei. Colonizările din zona sudică a continentului european a dus la

dezvoltarea accelerată a agriculturii . Cu eforturi considerabile din partea

grecilor , se trece sistematic la cultivarea viței de vie , a măslinului și a

smochinului. Vinul , cât și untdelemnul erau la mare căutare în acea perioadă

, cu precădere de băștinași , pentru greci , acesta a fost momentul oportun de

a-și dezvolta și altă ramură fundamental , și anume schimbul de produse,

comerțul .

De asemenea , odată cu marea colonizare greacă , au apărut noi ramuri

meșteșugărești , deoarece coloniile erau nevoite să își creeze unelte , arme și

alte produse necesare . Drept urmare, s-au făcut progrese substanțiale în arta

meșteșugărească , ajungându-se și la sudarea fierului .

Cum am precizat și anterior , comerțul ia amploare odată cu această

colonizare, îndeosebi comerțul maritim , devenind și cea mai importantă

5
UNGUREANU IONUȚ

POLIS ȘI CULTURĂ ÎN GRECIA ARHAICĂ

ocupație în acea perioadă , cu precădere în Marea Mediterană . La început ,

când coloniile depindeau de metropole , acestea primeau untedelemn

îndeosebi , vinuri și alte produse meșteșugărești în schimbul materiilor prime

care erau de obicei preluate de sclavi . Odată cu dezvoltarea comerțului , a

luat amploare și tehnica construirii corăbiilor , care erau fundamentale în

acea perioadă.

Colonizarea greacă a contribuit astfel la apariția negustorilor ,a

proprietarilor de corăbii , dar și la sporirea numărului de sclavi , care se

raspândesc masiv în Grecia . Sclavia va deveni un fenomen ce ia amploare

în acest stat și care va fi “motorul” industrial al Greciei arhaice .

În concluzie , este evident faptul că acest proces de mare anvergură nu ar

fi avut loc fără niște cunoștințe reale de navigare . După cum este evident că,

fără cunoştinţe serioase în materie de navigaţie şi realizarea de ambarcaţiuni

mai solide şi de un tonaj mai mare, nu ar fi existat condiţii pentru realizarea

unor asemenea aventuri.