Egiptul Antic

Regate si Perioadele intermediare

• Timp de mii de ani, civilizaţia Egiptului a fost printre cele mai semnificative din lumea antică, iar regii ei au fost
consideraţi reprezentanţii vii ai divinului pe pământ. Valoarea centrală a culturii egiptene a fost echilibrul,
personificat de zeiţa Ma’at. Aceasta a reuşit să pună bazele unei societăţi stabile, în interiorul căreia oamenii să
poată explora lumea şi să promoveze un anumit mod de a trăi în ea, cât şi dincolo de ea, în viaţa de apoi.
• Vechii egipteni nu aveau demarcaţii între epocile civilizaţiei lor. Evenimentele erau datate prin raportare la
stăpânirea unor anumiţi regi sau la evenimentele memorabile, fie ele naturale – cum ar fi inundaţiile, recoltele
slabe, etc.– fie istorice, precum marile victorii militare. Denumirile precum „regate” şi „perioade intermediare”
provin de la savanţii din perioada modernă, atribuite tocmai pentru a  uşura studierea unei perioade atât de
lungi. Prin urmare, istoria Egiptului Antic este împărţită în diferite epoci:
• Perioada Predinastică: c. 6000 – c. 3150 î.e.n.
• Perioada dinastică timpurie : c. 3150 – c. 2613 î.Hr.
• Regatul Vechi : c. 2613-2181 î.Hr.
• Prima perioadă intermediară : 2181-2040 î.Hr.
• Regatul Mijlociu : 2040-1782 î.Hr.
• A doua perioadă intermediară : c. 1782 – c. 1570 î.Hr.
• Noul Regat : c. 1570 – c. 1069 î.Hr.
• A treia perioadă intermediară : c. 1069-525 î.Hr.
• Perioada târzie a Egiptului Antic : 525-323 î.Hr.
• Perioada ptolemaică: 323-30 î.Hr.
 Cum era viaţa de zi cu zi în Egiptul Antic
• Dieta egipteană era în principal vegetariană. Carnea nu putea fi depozitată deoarece egiptenii nu aveau frigider,
aşa că era mâncată la scurt timp după sacrificarea de către clasa superioară, singura care avea voie să vâneze.
Carnea de pasăre şi peştele erau mâncate de fiecare clasă socială. Produsele de bază din dieta egipteană erau
pâinea şi berea . Deşi se făcea vin, acesta era în principiu băutura clasei superioare. Berea era cea mai populară
băutură, consumată la fiecare masă a zilei,  deoarece era considerată mai sănătoasă decât apa din Nil care
putea fi poluată. Salariile muncitorilor includeau, de fapt, o raţie de bere şi pâine. Legumele şi fructele
reprezentau însă cea mai mare parte din alimentaţia egiptenilor: lintea, prazul, usturoiul, măslinele, rodia,
strugurii, curmalele şi smochinele. Egiptenii bogaţi se bucurau şi de nuca de cocos.
• Societatea egipteană se baza pe o ierarhie care arăta cam aşa:
• Regele (cunoscut sub numele de faraon abia după perioada Noului Regat) şi familie regală
• Vizirul
• Membrii instanţei
• Preoţi şi cărturari (inclusiv medicii)
• Guvernatori regionali
• Conducători militari
• Artizani şi meşteri (inclusiv muncitori calificaţi)
• Supraveghetorii locului de muncă
• Muncitori şi agricultori necalificaţi
• Sclavi
 Moşteniri culturale din Egiptul Antic

• Egiptul Antic a contribuit cu o serie de invenţii şi inovaţii utilizate în mod regulat în zilele noastre.
Egiptenii puneau o deosebită valoare pe igiena personală, astfel încât îmbăierea zilnică,
pieptenele şi periile, machiajul, dar şi parfumurile au fost fie inventate, fie îmbunătăţite de către
ei. De asemenea, au inventat periuţa şi pasta de dinţi, menta pentru respiraţie şi deodorantul sub
formă de tămâie. Stomatologia a fost dezvoltată şi de egipteni, la fel şi practica medicului de a lua
istoricul pacientului în vederea  diagnosticării bolii.
• Unele dintre primele clinici şi şcoli de medicină din lume au fost înfiinţate în Egipt. Arhitectura
egipteană a dezvoltat adevărata piramidă şi obeliscul, precum şi tehnicile prin care acestea au
fost realizate. Deşi inginerii din zilele noastre încă nu înţeleg modul în care egiptenii au construit
astfel de monumente, structurile au reprezentat sursă de inspiraţie pentru cei care i-au succedat
pe egipteni.
• În agricultură, egiptenii au preluat metode de irigare de la Hyksos. De asemenea, aceştia au
dezvoltat concepte babiloniene despre astronomie şi astrologie, calendar şi matematică.
Literatura egipteană , în special a Regatului Mijlociu, a stabilit forma baladei romantice şi a
dialogului literar / filozofic (mai târziu făcută cunoscută prin operele lui Platon ). Religia şi
filozofia egiptenilor au fost recunoscute de mult timp ca influenţând filosofia greacă , precum şi
religiile ulterioare, precum creştinismul şi islamul , în special prin conceptele de viaţă eternă,
judecată după moarte şi recompense / pedepse în viaţa de apoi.
 Bibliografie
• Descopera.ro
• Google