174

Tipologia asezrilor rurale din Vlcea

IRQX DXmLtUHsFX


TerPenul asezare, cu VinoniP qXDsL perIecW n acela de VaW, eVWe o
IorPaiune si o caWegorie WeriWorial - Wradiional coPplex, deWerPinaW de
coordonaWe geograIice, iVWorice, Vocial - econoPice, eWnice, adPiniVWraWive,
religioaVe. CoPponenele asezrii, deci ale VaWului, VunW vaWra si Posia, cu alWe
cuvinWe inWra si exWravilanul, la care Ve adaug populaia, elePenWul daWoriW
cruia vaWra si Posia VunW nWr-o perPanenW si dinaPic relaie. n cadrul celor
Wrei uniWi inVeparabile (locuin, goVpodrie, asezare, reducWibile la rndul lor la
celule indivizibile), V-a creaW nWreaga civilaie si culWur a unui popor. Fr ele
nu poaWe Ii concepuW Podul de via al unei coPuniWi.
1
Ca IapWe de culWur
Wradiional, asezrile poarW nVePnele de noblee ale VpeciIicului eWnic,
iPpriPaWe de locuiWorii lui de-a lungul WiPpului, reIlecWnd VocieWaWea pe care o
adpoVWeVc.
2
Ele reprezinW un elePenW conVervaWor de Pare VWabiliWaWe care
evideniaz conWinuiWaWea de locuire a WeriWoriului. Asezrile si VWabileVc n WiPp o
zeVWre de valori si norPe VpeciIice, devenind un VegPenW logic VWrucWuraW al
civilizaiei.
nWr-o deIiniie de VinWez, asezarea rural eVWe conVideraW o localiWaWe cu
un nuPr Pic de locuiWori a cror acWiviWaWe Ve deVIsoar n principal n
agriculWur. Mai VePiniIicaWiv eVWe conViderarea asezrilor rurale drepW grupri
de locuine si de oaPeni care si deVIsurau acWiviWaWea pe un anuPiW WeriWoriu si a
cror nIisare Ve VchiPba n Iuncie de caracWerul IorPaiei econoPico-Vociale.
Ele Ve diIereniaza de orase, Pai aleV prin gradul ridicaW de diVperVare a
acWviWilor, care VunW n principal agricole, cW si prin IorPele de organizare a
peiVajului geograIic.
3

SaWul eVWe asezarea uPan doPinanW n peiVajul geograIic al WeriWoriului
roPneVc. 'e-a lungul exiVWenei Vale, VaWul V-a dovediW, nainWe de WoaWe, o
realiWaWe Vocial care a conWribuiW din plin la WranVIorParea Pediului geograIic.
Ca elePenW perPanenW, VedenWar si de conWinuiWaWe, VaWului roPneVc i-a IoVW
caracWeriVWic o IizionoPie coPplex, deIiniW prin prezena unei veWre bine
inWuiWe, n care Ve concenWreaz locuinele si dependinele agriculWorilor, precuP
si prin locul aIlaW n aIara aceVWeia, obiecWul Puncii si Vpaiul de deVIsurare al
acWiviWilor producWive de baz a populaiei. SaWul eVWe concoPiWenW o realiWaWe
iVWoric, Vocial, econoPic, eWnograIic si ediliWar, deci o realiWaWe deoVebiW de
coPplex, cuprinV n cadrul unei Vingure realiWi geograIice: WeriWoriul.
4
CW
privesWe decodarea conVWiWuanWelor asezrii, cu alWe cuvinWe VWrucWura ei, noiunea

1
Monica Budis, GRsSRGULD UXUDO GLQ RRmDQLD BucuresWi, 2004, p. 22
2
Henri MendraV, 6RFLHtHs SDysDQQHs, PariV, 1976, p. 20,
3
,on Bold, Mioara MaWei, PeWre Sbdeanu, 6LstHmDtL]DUHD UXUDO, BucureVWi, 1974, p.
187
4
VaVile Cucu, ,on Bcnaru, GHRJUDILD sDtXOXL URmkQHsF, n 6RFLRORJLD 0LOLtDQs, V. 6RFLRORJLH
GHRJUDILF, BucuresWi, 1972, p. 78

175
de vatr se suprapune n mare masur aceleia de intravilan, nelegnd prin
aceasta nucleul satului, att gospodariile permanente ale oamenilor ct si
eventualele spaii dintre gospodrii, plantate sau nu. Vatra satului are att Iuncie
rezidenial, ct si economic. n cadrul vetrei satului se produc aproape toate
bunurile materiale si spirituale necesare vieii unei comuniti; accentul cade pe
Iuncia rezidenial. n alegerea vetrei de asezare s-a vrut n primul rnd ca
aceasta s oIere condiii ct mai bune desIsurrii ocupaiei. De aceea oamenii s-
au stabilit acolo de unde erau mai usor accesibile terenurile, mai intens
valoriIicate, deoarece ntre acestea si sate au circulat oameni si animale, s-au
transportat unelete si produse.
5

Mosia, hotarul sau extravilanul, este terenul aIlat preponderent n
limitele administrative ale satului, dar n aIara vetrei lui. n mosia asezrii se
gsesc diIerite categorii economice de terenuri: arin, izlaz, Inea, pdure,
care pot Ii umanizate prin diIerite construcii cu caracter de locuire sezonier sau
permanent. Unele dintre acestea sunt identice cu cele din vatr. Mosia, mai ales
n cazul n care este umanizat prin diverse adposturi pentru oameni, animale,
nutreuri, ntruneste att Iuncia de adapost, ct si pe cea de producie, accentul
cznd pe aceasta din urm. Populaia este cea care Iace simbioza dintre ele. Una
dintre cele mai importante condiii ale apariiei gospodariei din aIara vetrei
satului, a Iost mrimea ntinderii hotarului. Cu ct limitele teritoriale ale unui sat
erau mai mari, cu att necesitatea construirii unor elemente de gospodrie care s
oIere adapost, posibiliti de exploatare maxim a terenului, evitndu-se
deplasrile prea dese. Relaia vatr - hotar este att de puternic nct ele
Iormeaz un tot, un sistem inseparabil creator si consumator de civilizaie si
cultur.
Este ndeobste cunoscut Iaptul c problema tipologizrii satelor din
Romnia a Iost de mult vreme abordat cu rezultate metodologice evidente. Nu
s-a ajuns , ns, la un consens de preri privitor la interdependena dintre scopul
tipologizarii si rezultatele aplicrii unui criteriu de tipologizare. Stabilirea unui
sistem unitar, dar si suIicient de elastic pentru a cuprinde toate satele, n Iuncie
de disciplina stiiniIic ce opereaz acea clasiIicare, trebuie s in cont de
necesitatea permanent a completrii sistemului pe baza noilor rezultate ale
cercetarii stiiniIice. S-au Icut uneori clasiIicri Ir a se stabili cu exactitate
criteriile precise de ncadrare si astIel s-au nscut conIuzii.
Tipologizrile trebuie s conduc la concluzii clare, s dovedeasc si s
explice de ce attea sate din Romania au rmas pe vetrele lor seculare de
ntemeiere si de ce altele au disparut, de ce conIiguraia actual a unor asezri
vlcene este Ioarte apropiat de modelele strvechi, si de ce, si cnd unele sate
si-au schimbat complet nIaisarea, chiar si Ia de secolele al XVIII-lea si al
XIX-lea. n stadiul actual al cercetrilor se impune, asadar, studierea tipologiei
asezrilor rurale romnesti cel puin din sapte unghiuri diIerite: istoric,
Iuncional, geograIic, morIologic, al sistematizarii teritoriului si urbanisticii,
dup caracterul etnic al locuitorilor, dup credina sau religia locuitorilor.
6


5
Valeriu Butur (WQRJUDILD SRSRUXOXL URPkQ, Cluj - Napoca, 1978, p. 50
6
Henri H. Stahl 6RFLRORJLD VDWXOXL GHYOPD URPDQHVF, vol. I, Bucuresti, 1946, p.115

176
Numrul si vechimea satelor din Vlcea ne oblig la o prezentare pe
msur, deosebind, din punct de vedere istoric, mai multe tipuri de asezri: sate -
matc si sate Iormate prin roire; sate strmutate; sate sistematizate prin hotrri
administrative; sate mosnenesti sau aservite; sate de colonizare. Evoluia
asezrilor este legat de un Ienomen istoric cu adnci rdcini n trecut: roirea
obstiilor stesti prin deIrisarea si deselenirea terenurilor. Pe masur ce primele
vetre de sat cunosc un spor demograIic, o suprapopulare, n raport cu
posibilitile de trai, are loc un Ienomen de roire n acelasi hotar al satului.
7
De
obicei, ntemeierea unor noi vetre de sat prin roire n perimetrul tipului de mosie
cunoaste, ca Iaza premergatoare deIrisarea pdurii si luarea terenului n
exploatare pastoral-agricol, modalitate atestat de toponime ca: Livezi,
Prundeni, Runcu, Poiana etc. Pe aceste terenuri sunt construite adaposturi
temporare care, cu timpul, pe masur ce populaia se nmuleste, vor Ii
transIormate n gospodarii permanente.
Msuri administrative, reIeritoare la operaia de aliniere a satelor din
Vlcea dateaz din timpul ocupaiei austriece a Olteniei. Aciunea de aliniere a
satelor vlcene si de comasare a caselor dispersate pe vai, a nceput n 1719.
8

Austriecii au neles ct de greu guvernabil era o populaie rural care se
sustragea permanent autoritii de stat; eIortul de stabilizare a populaiei rurale a
Iost una din preocuparile dominante ale stpniriilor n Oltenia.n cadrul
programului acestuia, una din cele mai de seam inovaii a Iost ncercarea de a
modiIica structura si nIisarea asezrii rurale, de a pune capt dispersiunii
locuinelor si de a strnge populaia n sate bine ornduite, asezate n locuri
accesibile, lng drumuri. Instruciunile nmnate vornicilor n toamna anului
1719 prevedea ca punct de seam al programului adminstrativ strngerea
locuitorilor, n satele ce urmeaza a Ii ntemeiate n locuri potrivite si prielnice,
anume acolo unde se aIlau satele cu biserici.
9
Concentrarea populaiei n sate
bine ornduite, asezate n locuri usor accesibile, ar Ii nlesnit n mare msur
guvernarea provinciei; dar, mult timp, ncercarea nu a depsit stadiul
deziteratului si al instruciunilor. ncercarea de a organiza satul dup criteriile
amintite se lovea ns de o prea veche tradiie a asezrii rurale romnesti pentru a
putea Ii realizat n scurt timp. EIortul de sistematizare a satului avea s Iie
reluat abia mai tarziu, n epoca regulamentar.
Regulamentul Organic a pus problema organizrii satelor pe baze
moderne. Obligaia impus proprietarilor de noua legiuire de a da clcasilor si
teren pentru cas, curte cu mprejmuiri si grdina de legume la un loc, pe o
anumita parte a mosiei, a determinat iniierea aciunii de strngere si de asezare
la linie a caselor, deci de sistematizare a satelor. Se preconiza alcatuirea unui
plan tip de cas, cu grajd si ngrdire necesar pentru ameliorarea culturii
legumelor, pomilor.
10
Autoritaile doreau s i conving pe rani s si cldeasc

7
Gheorghe Iordache, TLSRORJLD DH]ULORU UXUDOH UHIOHFWDW vQ HYROXLD REWLORU VWHWL, n
5HYLVWD GH (WQRJUDILH L FROFORU nr.1, 1974, p.294
8
Serban Papacostea, 2OWHQLD VXE VWSkQLUHD DXVWULDF Bucuresti, 1971, p.41
9
,ELGHP, p.42
10
Ilie CorIus, $JULFXOWXUD ULL 5RPkQHWL vQ SULPD MXPWDWH D VHFROXOXL DO X,XOHD,
Bucuresti, 1969, p.276

177
casele n cazul nnoirii, dar mai ales al construirii lor din nou, mai cu ingrifire,
mai frumoase la veaere, mai ae oaihn i pe linie areapt, cu ulie largi pe
mifloc.
11
Msura se reIerea la casele ranesti, att ale clcasilor ct si ale
mosnenilor.
n Vlcea apreau diIiculti din cauza varietii asezrilor rnesti.
Erau sate clcsesti , asezate pe trupuri mari de mosii mnstiresti si
boieresti.Erau apoi asezri mici clcsesti, de cte zece sau douazeci de Iamilii
situate pe trupuri mici de mosii stpnite de mai muli proprietari.n sIrsit, erau
mosnenii care locuiau pe propriul lor pmnt, dar din acelasi sat cu clcasii.
12
Din
punct de vedere Iiscal, satele de rani clcasi aveau caliIicativul de birnici, spre
deosebire de acelea mosnenesti, zise megiesesti.Pe cnd ranul clcas era
chirias cu drept de a locui si a se hrani pe mosia altuia, adic uzuIructuar pe o
supraIa pe pmnt stabilit prin lege, mosneanul era proprietar, deci
independent.
Cea mai veche statistic privind stpnirea pmntului de ctre mosneni,
este conscripia virmondian din anii 1722-1735, cea care a consemnat satele
mosnenesti din Oltenia.Potrivit acestui document, n Vlcea peste jumatate din
numrul total al satelor erau mosnenesti.
13
n 1831, satele mosnenesti
reprezentau 35 din totalul asezrilor umane rurale din ara Romneasc, iar
cele mai ntinse proprietai mosnenesti, n raport cu supraIaa total, erau n
judeele de munte si de deal : Gorj, Muscel si Vlcea.
14
Planul de sistematizare a
satelor a Iost lsat s mearg de la sine, Ir vreun plan ntocmit de autoriti. n
1844 sistematizarea se realizase n proporie de 55 din totalul satelor judeului.
Nealiniate se aIlau 91 de sate, cele mai multe alctuite de mosnenii care reIuzau
s si prseasc proprietile. Pe alocuri, unele sate de mosneni s-au ntors la
vechile lor asezri pe vai si dealuri.
15

Privite prin prisma evoluiei n timp, asezrile vlcene au avut iniial alte
vetre. Asa cum au declarat o serie de inIormatori, n trecut nu exista o ordine a
perimetrului constituibil, gospodriile vlcene Iiind dispersate pe tot hotarul.
Aciunea nceput n secolul al XVIII-lea, n timpul ocupaiei austriece,
continuat dup regulamentele organice, de tragere la linie a satelor, s-a Iacut din
considerente economice.Acest proces, desvrsit n a doua jumtate a secolului
al XIX-lea, a nsemnat o accentuat coborre a vetrelor cu 2 - 4 km n medie,
Iavoriznd n Ielul acesta att circulaia, ct si legatura cu alte localiti, n
special trguri unde se desIceau surplusurile.
O not oarecum aparte a zonei subcarpatice a Olteniei si Munteniei,
deci, implicit, si a zonei Vlcea, o constituie prezena de secole a populaiei ce se
ocupa cu cresterea animalelor, originar din Transilvania. Asemenea altor
localiti din sudul si rsritul Carpailor, si asezrile ungurenesti vlcene au

11
Ibiaem, p.280
12
Ibiaem, p.283
13
Dinic Ciobotea, Istoria monenilor (1829-1912), Craiova, 1999, p.178
14
Ion Donat, Ion Patroiu, Dinic Ciobotea, Catagrafia obteasca a rii Romaneti ain
1831, Craiova, 1999, p.20
15
Corneliu Tamas, Petre Bardasu, Sergiu Purece, Prefectura Juaeului Jalcea (1830-
1864), vol.1, Inventar arhivistic, Bucuresti, 1977, p.57

178
acelasi istoric legat de ardelenii din Mrginimea Sibiului. ConIlictele cu
conductorii comunitilor stesti, persecuiile de ordin religios si Iuga de
ctnie, au constituit principalele cauze de emigrare a populaiei din
Transilvania.
16
Ei au primit cognomenul de ungureni (oameni de dincolo de
muni), spre deosebire de bstinasi, cu numele de pmnteni. Plecai din marile
centre pastorale ale Poienii Sibiului si Jinei, ungurenii s-au stabilit si au
Iormat sate la Vaideeni, chiar sub munte, si la Bbeni, la vrsarea Bistriei n
Olt.Pstori rzleti din Mrginime se mai ntalnesc pe plaiurile vlcene si n
localitile Sirineasa, Mihesti, Malaia, Voineasa, Boisoara, Perisani. n acest
Iel, acesti ungureni populeaz Subcarpaii sudici din Vlcea, n locuri
apropiate de drumurile transhumanei si de munii n care si psteau de veacuri
turmele de oi.Trebuie spus c acest grup de populaie transilvnean a adoptat
modul de construire a localnicilor vlceni, puine elemente amintind arhitectura
satelor de origine( de pild panta repede de la apele mici laterale de la
acoperisurile din Vaideeni).
innd seama de tipul predominant al activitii economice reIlectata si
n structura ocupaional a locuitorilor, modul de Iolosire a terenului agricol si
gradul de mbinare a Iunciilor economice, deosebim urmatoarele tipuri
Iuncionale de asezri rurale:
- asezri cu Iuncii predominant agricole
- asezri cu Iuncii mixte pastoral-agricole
- sate specializate n diIerite mestesuguri
Dup Iuncia economic principal, satele judeului Vlcea pot Ii
caracterizate ca sate pomicole si de crestrere a animalelor, sate viticole, sate
cerealiere si vitico-pomicole. Cele mai rspndite sunt satele a cror populaie au
drept ocupaie de baz pomicultura si cresterea animalelor (indiIerent care dintre
acestea este dominant), localizate cu precadere n zona subcarpatic
(Berislvesti, Runcu, Muereasca, Stoenesti). Asezrile cerealiere, de cultura
pomilor si crestere a animalelor sunt speciIice prii sudice a judeului. Aici se
gseste si zona satelor viticole din podgoria Drgsanilor (Creeni, Prundeni,
MitroIani, SteInesti) si cea a satelor legumicole n lungul Oltului (Voicesti,
Fiscalia, Zvideni). n zona de munte si n mod particular n ara Lovistei,
asezrile au ca proIil economic cresterea animalelor si pomicultura.
17
ntruct
veniturile realizate din exploatarea pmntului nu acopereau necesitile de via
ale populaiei, oamenii practicau numeroase mestesuguri tradiionale, Iolosind
materia prim aIlat la ndeman. Satele de olari ale Vlcii erau numeroase
(Budesti, Vldesti, Desti, Ztreni., Sltioara); mai toate produceau nsa o
ceramic destinat mai ales uzului casnic.Singurul centru care Iace excepie este
Hurezu, care producea o Irumoas ceramic smluit, ceramic a crei
dezvoltare trebuie pus n legtur cu construirea mnstirii brncovenesti din
imediata apropiere si cu existena targului din Hurez. Lemnul, aIlat din
abunden n pdurile din zon, a permis, pe lng construirea de locuine din
lemn, apariia mestesugurilor care Iolosesc lemnul. Calitatea si varietatea

16
SteIan Metes, Emigrri romaneti ain Transilvania in secolele XJIII-XX, Bucuresti,
1971, p.84
17
Ion Conea , Plaiul i muntele in istoria Olteniei, n vol.Oltenia, Bucuresti, 1946, p.81

179
esenelor Iac ca propdusele din lemn ale Vlcii s Iie cunoscute pn departe.
Baniele rotunde, joase, lucrate la Muereasca si la Gurguiata, se vindeau pn n
cmpie. Crucile de lemn lucrate la Otesani, Iluierele conIecionate la Vaideeni
erau cutate si n inuturile limitroIe zonei. n Vlcea s-au dezvoltat cele ai multe
centre de conIecionare a mobilierului rnesc, n sate precum Romanii de Sus,
Ursani, Sirineasa, Frncesti, Blidari, Sltruc, Perisani, Brezoi.Aici se constat
pstrarea mai pregnant a tradiiei, ca urmare a existenei unui numr nsemnat
de mesteri care a continuat s lucreze pn n a doua jumatate a secolului XX.
18

Cojoacele lucrate n cateva sate, precum Brbtesti sau Vaideeni, bogat
nIlorite cu mtsuri colorate, contribuiau de asemenea la completarea
veniturilor populaiei.Mesterii pietrari de la Alunu si Igoiu, unde se gseste n
apropiere piatra tare si Irumoas, precum si vrarii din Cheia trebuie si ei
amintii. Mai toate produsele mestesugarilor, precum si Iructele, lemnele,
sindrila, varul, erau ncrcate n crue, transportate zeci si sute de kilometri pna
la pieele de desIacere. n orice anotimp, pe drumurile nguste de pe malul apelor
treceau siruri lungi de crue. Unele se ndreptau spre sud, plecnd ctre campiile
roditoare din sudul Olteniei; altele se ntorceau acas, urcnd spre nord. Ele
aduceau gru si porumb pentru hrana populaiei.
19

Pentru primele Iaze de genez si evoluie a asezrilor, Iactorul geograIic
a Iost determinant, deoarece de conIiguraia terenului a depins Iorma si structura
vetrei satului, structurarea terenului de Iolosina si ocupaiile locuitorilor.
Factorul geograIic trebuie privit prin raportul dintre grupurile umane si mediul
natural. Asa se explic Iaptul c locurile preIerate pentru ntemeierea asezrilor
umane au Iost cele care au oIerit condiii ct mai bune pentru desIsurarea
ocupaiilor, de Iactorul geograIic depinznd n bun masur economia unei
regiuni.
Cele mai multe sate din Vlcea se gsesc pe vile rurilor, unde trecerea
dintr-un sat n altul se Iace aproape pe nesimite. n acest sens, Oltul, si toi
aIluenii lui, Bistria, Luncva, Topolog, constituie cel mai clar exemplu. La Iel
si la contactul dintre Subcarpai si rama muntoas, satele Iormeaz un lan
aproape nentrerupt, accentund parc si mai mult linia dintre cele doua uniti
geograIice. Vile rurilor secundare, ca si drumurile de culme, au Iost n anumite
perioade istorice preIerate naintea vilor principale sau a drumurilor de vale. n
vile Cernei, Cernisoarei sau Bistriei, de exemplu, au existat, n anumite secole,
mai multe asezri dect n Vlea Oltului, care, desi populat din vremuri
strvechi, a Iost evitat n anumite momente de neliniste, tocmai din cauza unei
circulaii intense.Dealurile mai nalte de 600m, unele si sub aceast altitudine,
cum este cazul dealurilor Manga, Purcreul, Mgura Sltioarei sunt aproape
total lipsite de asezri, dar integral Iolosite de om.
20
RelieIul accidentat al zonei a
Iacut ca asezarea satelor s Iie variat. Din acest punct de vedere satele vlcene
sunt de trei Ieluri:

18
Georgeta Stoica, &HQWUH VSHFLDOL]DWH vQ FRQIHFLRQDUHD PRELOLHUXOXL GLQ 2OWHQLD, n
6WXGLL VL FHUFHWUL GH LVWRULD DUWHL tom XV, nr.2, 1968, p.234
19
Paul Petrescu, Paul Henri Stahl, &RQVWUXFLL UQHWL GLQ 9kOFHD, n 6WXGLL L FHUFHWUL
GH LVWRULD DUWHL, tom XII, nr.1, 1965, p.133
20
L.Badea, Constana Rusenescu, JXGHXO 9kOFHD Bucuresti, 1970, p.67

180
-sate de vale, cu case nsirate pe malul apei sau pe prima teras Ioarte
joas: Crstnesti, Bogdnesti, Mateesti, Folesti, Genuneni;
-sate de coast, cu case risipite pe dealuri: Greci, Zmeuratu, Dianu,
Obrsia;
-sate de creast, cu case nsirate de-a lungul drumului ce merge pe
creasta dealului:Ursani, Olari, Stoenesti, Golesti.
21
Interesant de remarcat c n
limitele judeului Vlcea sunt cuprinse aproape o treime din numrul total al
satelor din Oltenia. Faptul este o consecina n primul rnd a Iragmentrii Ioarte
accentuate a relieIului(speciIic zonei deluroase a Olteniei) cruia i se adaug
ali Iactori sociali, econimici.
Considernd structura si planul satului drept criterii Iundamnentale n
stabilirea tipurilor morIo-structurale, observm c satele vlcene se ncadreaz n
trei tipuri principale:
- sate de tip risipit: Boisoara, Perisani, Ciresu, Cernisoara, Mdulari,
Milostea etc.
- sate de tip rsIirat: Cheia, Mldrsti, Muereasca, Mateesti, Pietrari,
Frncesti, Genuneni etc.
22

- sate de tip adunat: Orlesti, Zvideni, Prundeni etc.
Satul rsIirat este tipul de sat cel mai rspndit n Vlcea, caracteristic
zonei colinare n care pduri de Iag si de stejar alterneaz cu livezi de pomi si
via de vie, n proporii ce deIinesc o economie pomi-viticol cu teren arabil pe
supraIee reduse. Este tipul de sat caractersitic ocupaiilor mixte. Satele rsIirate
au o reea ntins de ulie n lungul crora sunt dispuse gospodariile, ntre care se
gsesc grdini cu pomi sau terenuri arabile cultivate cu porumbi, legume, etc.
Densitatea gospodriilor este mai mare n vetrele iniiale ale satelor, devenite
centrul lor, si scade spre margini. Structura satului n Iorma cea mai tipic se
prezint cu gospodarii n majoritatea liniate la ulie. Proprietatea este divizat
ntre hotar si vatra satului.
Caracteristica principal a organizrii gospodriei din zona Vlcea era
tendina de retragere a casei ctre mijlocul lotului de pmnt ce Iorma bttura
sau curtea. Acest lot rezervat curii era totdeauna mare, uneori (n satele de
mosneni) el Iiind chiar FXUHDXD adic lotul stpnit de o Iamilie. Chiar n satele
n care casele sunt trase la linie, casa nu este asezat n apropierea soselei, ci st
retras spre Iundul curii. Din punctul de vedere de mai sus, se poate observa n
general o asezare pe lotul propriu de cultur a gospodriilor vechi; cu ct ne
apropiem de timpurile noastre casele nu mai ascult de aceast regula si stau n
apropierea soselei.
23
Orientarea casei este determinat n primul rnd de soare,
predominant Ia de punctele cardinale. Faada este n general orientata spre sud
si uneori spre rsrit.
Pentru c o tipologizare a satelor trebuie s lamureasc nu numai
problema cercetarii Iundamentale, ci si a celei aplicative, acestea se cuvin a Ii
studiate si clasiIicate si potrivit raportului sat srac sat bogat (se spunea un sat

21
XXX, $UWD 3RSXODU GLQ 9kOFHD, Rmnicu Vlcea, 1972, p.8
22
Nicolae Georgescu $VH]ULOH VL DUKLWHFWXUD UXUDO GH SH YDOHD %LVWULHL, n %XULGDYD.
6WXGLL L PDWHULDOH, nr. 3, Rmnicu Vlcea, 1979, p.186
23
Paul Petrescu, Paul Henri Stahl, RS.FLW., p.136

181
amrt, un sat btut de Dumnezeu sau sat de Irunte), a elementelor de dotri si
de sistematizare pe care le incumba:Iondul Iunciar si categoriile sale de
Iolosin; inIrastructura asezrilor; dotri edilitare publice si private, religioase,
culturale, de sanatate public, posibiliti de transport; cadrul natural Iavorabil
sau neIavorabil (ceea ce documentele numeau beneIicia et maleIici locorum-
buntile si rutile locului) n perspectiva timpului.
24
Am luat n considerare
doar elementele de baz, dar si simpla lor enunare nu este nsa de natur s
aduc vreun rezultat atta vreme ct nu se oIer soluii practice de urmat pentru
viitor. S luam spre exemplu ctunul Foieresti din comuna Daesti. Este o asezare
compus doar din cteva Iamilii, cu gospodarii risipite, ntr-un cadru natural
Ioarte Irumos, pmnt artor, Inee si psuni ndestulatoare. Toate sunt
elemente care ar pleda pentru viabilitatea asezrii, cu att mai mult cu ct
etnograIul ar mai veni cu precizarea c aici sunt cteva case si anexe
gospodresti de real interes, c se pastreaz tradiii Iolclorice cu un substrat
arhaic. Cum nsa orice element al conceptului de sistematizare are greutatea lui
n balana judecii, este normal ca acest sat s Iie propus pentru dezaIectare
numai din considerentul c practic, este imposibil introducerea mijloacelor de
transport care s Iac legatura ntre aceast asezare si centrele rurale si urbane
nvecinate. Meninndu-l pe viitor ar nsemna s ocolim cu bun stiin
realitile, s condamnam la izolare (cu toate consecinele ce decurg de aici) mai
multe Iamilii, mai muli copii.
ntr-o situaie similar se aIl si alte sate, ctune, gospodarii izolate.
IndiIerent de tipurile respective de asezri atta vreme ct n centru
preocuprilor noastre st si trebuie s stea omul, avem obligaia s acionm n
direcia evoluiei sociale, pstrnd ceea ce este valoros sub aspect artistic sau
istoric si nlturnd orice anacronism care ine n loc viaa, mersul nainte al
societii. Dar trebuie s nelegem c sunt sate ce se mai pot clasiIica n alte trei
categorii adiacente celor de mai sus:
a) sate care trebuie pstrate cu orice pre
b) sate care trebuie sau este posibil s dispar din voina statala
c) cea de a treia variant se ocup de satul care se stinge prin scaderea
drastic a numrului de locuitori, prin migraia Iorei de munc, Iamilii
mbatrnite, natalitate sczut, inaccesibilitate la avantajele modernitii.
Dup caracterul etnic al locuitorilor din Vlcea deosebim sate compacte
locuite n imensa lor majoritate de romni si sate mixte, unde, alturi de romni,
traiesc locuitori de alt etnie, n special igani. Vlcea este unul dintre judeele
care au aproape 100 populaie romneasca, una din trsturile comune
judeelor de sub munte. La ultimele recensminte majoritatea covrsitoare o
alctuia populaia de etnie romn. Asezrile de igani au aprut n satele care au
cazut n stpnirea mnstirilor din cuprinsul zonei aIlat n discuie.
Dup religia sau credinele locuitorilor, satele vlcene sunt compact
locuite de ortodocsi. Acestia si-au construit o identitate proprie neinIluenat
spritual si cultural de nimeni. Ei au Iost si au rmas mrei si nobili n credina

24
Ioan Godea, RS.FLW., p.5

182
lor, meninndu-si tradiia, din generaie n generaie, pn n zilele noastre,
tradiie care va dinui n timp.
n concluzie, vom spune c exist o inIinit gam de criterii de
clasiIicare a satului. Un lucru este valabil pentru toate. n lunga lor istorie s-au
petrecut multe schimbri, dar caracterul pluriIuncional, multiocupaional al
satelor vlcene a ramas Iundamental peste tot. Si, cel puin de la nceputurile
evului mediu si pn astzi, a Iost cu adevarat un Iel de complex agro-pastoral-
mestesugresc-etnic-cultural si religios care a rspuns tuturor exigenelor omului
care a locuit acolo n Iuncie de posibilitile si cerinele Iiecrei epoci. Toate
elementele componente Iac ceea ce s-ar putea chema, Ir teama de a gresi,
concepia caracteristic de sat la poporul romn. De unde si trage seva? Din
mileniile de istorie trite Ir ncetare n ciuda attor vicisitudini.