• Arta barbară este creată în afara spaţiului cultural greco-
roman, aflîndu-se totuşi în strînsă relaţie cu acesta. • Creatorii ei sînt influenţaţi de modul de viaţă nomad, chiar dacă la origine au fost populaţii sedentare, dizlocate însă după marea invazie a hunilor. Nu cunosc o arhitectură monumentală, ci probabil doar una a lemnului şi a altor materiale perisabile, şi au tradiţii orale. • Arta barbară manifestă o incapacitate aproape totală, chiar un soi de neîncredere, faţă de reprezentarea figurii umane. • Această artă se caracterizează prin caracter ornamental, abstract sau zoomorf, adesea cu semnificaţii magice şi simbolice. • Decoraţia este aplicată pe podoabe şi arme. • Tehnica : cloisonne, filigran, incrustare amaldine, sticlă colorată, pietre semipreţioase, perle. • Există diferenţe importante între grupurile etnice barbare, datorate şi contactelor şi influenţelor reciproce cu lumea romană, ca şi tipului de creştinism adoptat. Bijuterii barbare descoperite în Italia, la Verona şi Padova: crucifix împodobit în stilul animalier II, cercei specific mediteraneeni. Catarama, Sutton Hoo Arta insulară se caracterizează prin amestecul dintre tradiţiile celtice, influenţe romane şi orientale aduse după creştinare, influenţe anglo-saxone şi scandinave apărute după ultimele invazii. Decorul preferat: vrejuri şi benzi întreţesute, stilizare extremă, caracteristice orfevrăriei anglo-saxone. La Sutton Hoo: cimitir cu morminte de sfîrşit de sec. VI şi prima parte a sec: VII. Cel mai spectaculos mormînt, într-o corabie, ar putea fi al regelui Raedwald, mort între 616- 628.Există o diversitate de rituri de înmormîntare, care ar putea sugera criza culturală asociată cu lupta dintre păgînism şi creştinism. Bunurile de prestigiu depuse în morminte indică şi diferenţierile de statut în cadrul unei societăţi în transformare. Posibile influenţe merovingiene. Tezaurul de la Stafforshire Potirul lui Tassilo al Bavariei, sec. VIII Arta insulară pătrundea pe continent prin misionarii irlandezi care întemeiau mănăstiri şi aduceau cu ei stilul benzilor întreţesute (entrelacs) Fibula merovingiana Inventar funerar franc Bijuterii ostrogote Catarame ostrogote Coroana lui Receswinth Fibule Italia sec VII Evangheliarul reginei Teodolinda Monede merovingiene Treime de solidus, Charibert al II- lea Mausoleul lui Teodoric San Apollinare Nuovo, Palatul Consulul Areobindus; Dipticul de la Murano, sec. VI San Pedro de Nave, sec. VIII Christos, Jouarre, sec. VIII Placă de pe coiful regelui Agilul (591-615) • Adorarea magilor, Altarul Ducelui Ratchis, cca 740 Altarul ducelui Ratchis, sec. VIII Soarele, arta vizigota sec VIII Daniel in groapa cu lei, arta vizigota, sec. VII Daniel, arta merovingiana Discul de la
Limons, sec.
VI-VII Roata, arta merovingiana Sceatas, 720-740 Baza de crucifix, Poitiers, sec. VII Regele Reccared si episcopi Conciliu de la Toledo