GEOGRAFIE - CUNOSTINTE FUNDAMENTALE

TRUE/FALSE
A 1. Sateliti folositi n prognoza meteorologic sunt: METEOSAT si NOAA (pag 206, 209)
A 2. Gradul cel mai nalt de realizare a prognozei meteorologice este cel atribuit tipului know
casting. (pag 202, 9)
Prognoza vremii nseamn, de fapt, o anticipare pentru un anumit interval de timp (3-6 ore-know
casting, 3,5,7,10 zile), a evoluiei condiiilor meteorologice ntr-o regiune geografic oarecare.
In acest sens, sunt prezentate performantele obtinute in activitatea de prognoza meteorologica, in
general, si din Romania, in particular, prin utilizarea informatiilor radar, satelitare si a unor
modele matematice atmosferice de prevedere a vremii pe diferite perioade de timp, de la cateva
ore (know casting) la cateva zile (5 - 10) si chiar mai mult. (pag 9)
F 3. n reteaua de statii meteorologice din Romnia exist 140 de statii automate de tip Vaisala.
(pag 202)
statiile meteorologice din reteaua nationala (in Romania, in prezent 160, din care 80 automate);
F 4. Procesul de industrializare este definitoriu pentru evolutia industriei mondiale. Inceputurile
sale se regasesc in secolul al XVII-lea in vestul Europei. Intensificarea procesului se manifesta la
sfarsitul secolului al XIX-lea, cand odata cu cresterea numarului manufacturilor creste si
productia industriala. Aceasta este etapa fordista a procesului. (pag 213 - 215 - L.Guran si
M.Dragomir-Geo.umana gen)
Etapa fordista a fost in prima jumatate a sec. XX.
Marile descoperiri stiintifice din prima jumatate a secolului al XX-lea in domenii precum fizica,
chimia, ecanica, etc. au creat progrese reale in industrie, aceasta intrand in etapa sa fordista (a
productiei de serie).
A 5. Olanda si Norvegia sunt doua dintre principalele furnizoare de gaze naturale ale tarilor
Europei Occidentale. (pag 124, 160 - C.Dumitrascu-Europa, Geo.fizica, umana si economica)
A 6. Regiunile industriale inovatoare se concentreaza in jurul centrelor de cercetare, a
universitatilor si firmelor de productie specializate pe aplicarea in practica a inovatiilor
stiintifice. (pag 249 L.Guran si M.Dragomir-Geo.umana gen.)
7.
A 7. Imaginile alaturate prezinta caracteristici ale agriculturii de tip intensiv a zonei temperate.
(pag 209- L.Guran si M.Dragomir-Geo.umana gen.)
Agricultura intensiva bine reprezentata in tarile Europri de Vest, valorifica la maximum
suprafetele agricole, relativ restranse, care au insa, datorita tehnologiei moderne si a lucrarilor de
imbunatatiri funciare, o productivitate mare.
F 8. Este adevarat (A) sau fals (F) ca iacii traiesc in provinciile Gansu, Yunnan si in Campia
Manciuriei
iacii triesc n podisul Qinghai-Tibet, n provinciile Gansu, Sichuan si Yunnan; (pag 186)
MULTIPLE CHOICE
1. Care sunt fasiile circumcarpatice ale resturilor piemontane ?
a) Pericarpatice, circumtransilvane, piemonturile din depresiunile intracarpatice i piemonturile
din cmpii; (pag 84)
b) Carpatice, subcarpatice, periglaciare i de glacisuri;
c) Pericarpatice, getice, moldave i subcarpatice.
R=a

2. Care au fost principalele etape (faze) de formare a piemonturilor in Neozoic ?

a) Acvitania burdigalian, sarmaian, villafranchian i mai puin n cuaternar; (pag 82)
b) Hercinic, sarmaian, villafranchian;
c) Ponian, sarmaian, cuaternar.
R=a
Pentru relieful carpato-precarpatic de azi, specifice au fost ns etapele de dup Pediplena
Carpatic.
Piemonturile acvitanian-burdigaliene;
Piemonturile sarmatice;
Piemonturile din pliocenul superior cuaternarul inferior (zise i
villafranchiene)
3. Piemontul Poiana Nicoresti s-a construit in faza piemontana:
-villafranchian; (pag 84)
Piemonturile pericarpatice aparin sarmaianului i villafranchianului. Se compun din: Piemontul
Moldav (resturi sarmatice D. Ciungi 692 m, Corni 603 m, Holm Dealu Mare .a.); i se
adaug Piemontul Poiana Nicoreti (villafranchian);
4. In ce ramura carpatica apare cel mai dezvoltat carst din Romania?
- Muntii Apuseni; (pag 114)
Munii Apuseni au cel mai dezvoltat carst
5. Pesterile Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Sura Mare se intalnesc in:
- ureanu; (pag 115)
Cioclovina, Ponorici, Tecuri, ura Mare, Bolii (toate n ureanu);
6. Formele carstice reprezentate prin cheile Ursilor, Zanoagei, Tatarului si Orzei apar in:
- Bucegi; (pag 116)
Carpaii Curburii prezint carst pe calcarele din Piatra Craiului (avenul Stanu Foncii, creste,
abrupturi, vrfuri piramidale), Culoarul Rucr-Bran (cornete, glme, cpni, chei
Dmboviei, Dmbovicioarei, Cheiii, Orii clippe .a.), Bucegi (cheile Urilor, Ttaru Mare,
Znoagei, Orzei; peteri Ialomiei i Ursului). Puin carst apare i n Postvaru i Piatra Mare.
7. Cel mai dezvoltat carst din Dobrogea este intalnit in:
- Dobrogea de Sud;
Cel mai dezvoltat carst se afl n Dobrogea de Sud;
8. Litoralul romnesc cuprinde, sub aspect morfologic, urmatoarele sectoare:
a) Faleza, plaja, cordoanele litorale, complexele lagunare, delta maritim i limanurile maritime;
(pag 171)
b) Faleza activ, plaja, limanurile marine i prodelta; c) Delta fluviatil, faleza activ, plaja i
lagunele.
R=a
Litoralul. Include, sub aspect morfologic, faleza activ i cea moart, plaja i cordoanele litorale,
complexele lagunare Razelm i Siutghiol, limanurile i delta maritim.

9. Faleza romneasc activa si moart se extinde ntre:

a) Capul Dunav i Vama Veche;
b) Capul Singol i Vama Veche;
c) Lacul Razelm i Vama Veche.
R=a
10. Care dintre formele de relief apartinand litoralului romanesc al Marii Negre are in
componenta sa soluri fosile si straturi de loess?
a) Plajele;
b) Cordoanele litorale;
c) Falezele.
R=c
11. Care sunt subetajele climatului montan ?
1 alpin, montan forestier, de depresiuni submontane
2 alpin, montan forestier, de vale
3 alpin, montan forestier, de depresiuni si de vale (pag 52 Geografia Fizica a Romaniei partea
a II-a)
4 de munti mici, medii si inalti
12. Cea mai restrans dintre toate regiunile climatice din Romania este :
1 Regiunea Bucovineana
2 Regiunea Sudica
3 Regiunea Banateano-Olteana
4 Regiunea Pontica (pag 50)
Regiuni climatice. 6. Regiunea Pontica cea mai restransa dintre toate, sta sub influienta Marii
Negre si coincide cu tipul climatului de litoral, afectand plajele, faleza (inclusiv cea moarta) si
Delta in intregime.
13. Lacurile de tasare clastocarstice, specifice Cmpiei Romne, se formeaz pe:
1 calcare
2 marne
3 dolomite
4 loess (pag 100)
Lacurile de tasare clastocarstice se mai numesc de crov, se formeaza pe loess si se intalnesc
dominant in Baragan si mai putin in Burnas si sudul Campiei Gavanu-Burdea.
Cele mai mari sunt : Ianca, Plopu, Movila Miresii (in Campia Brailei)
14. Lacul de acumulare Gura Raului se gaseste pe:
1 Raul Barbat
2 Raul Mare
3 Raul Cibin (pag 101) alimentare cu apa pentru Sibiu;
4 Raul Cerna
Cat despre alimentarea cu apa, pot fi citate mai ales lacurile : Gura Raului (pe Cibin) pentru
Sibiu, Firiza (pe Firiza) pentru Baia Mare

15. Lacurile Movila Miresii, Tataru, Amara de Ialomia sunt:

- de tasare clastocarstice (de crov); (pag 100)
Lacurile de tasare clastocarstice se mai numesc de crov. Cele mai mari sunt: Ianca, Plopu,
Movila Miresii (in Campia Brailei), Coltea, Unturos, Tataru, Plascu (in Baraganul Ialomitei),
precum si Amara Ialomita si Lacul Sarat Braila.
16. Regiunile climatice din Romania sunt:
- Vestic-Transilvnean, Estic arid, Bucovinean baltic, Bnean submediteranean,
Sudic de interferen, Pontic, Montan;
17. Padurile de stejar brumariu si pufos sunt specifice:
1 in silvostepa de sud-est si pe grindurile Letea si Caraorman (pag 141)
2 exclusiv pe grindurile Letea si Caraorman
3 in Piemontul Getic si Subcarpatii Getici
4 in Romania nu se intalnesc astfel de formatiuni vegetale
Cat priveste stejarul brumariu, el se gaseste singur in Baragan, Campia Siretului si pe grindurile
Letea si Caraorman.
18. Care dintre asociatiile forestiere din Romania sunt cele mai extinse?
- padurile de fag; (pag 139)
Padurile de fag sunt cele mai extinse;
19. Ce reprezinta padurile de tip sleau din Romania?
a) - amestec de cvercinee cu alte foioase; (pag 139)
b) - paduri amestec de gorun ,stejar,cer;
Padurile de sleauri (amestec de cvercinee cu alte foioase) se gasesc in zona cu cvercinee si sunt
de mai multe feluri: sleauri cu gorun, sleauri cu stejar pedunculat, sleauri de cer, sleauri de stejar
brumariu.
20. Padurile de gorun din Romania sunt specifice:
a) - dealurilor; (pag 139)
b) - subcarpati, Piemontul Getic, Dealurile de Vest, si podisurile Transilvaniei, Moldovei si
Dobrogei;
21. Resurse importante de caolin se gasesc n:
- n podiul Transilvaniei i n Dobrogea de Nord, n Munii Metaliferi i Munii Harghitei; (pag
121)
- Harghita Bai , Sansimion (HG), Parva (Bistrita-Nasaud;
caolin n podiul Transilvaniei i n Dobrogea de Nord, n Munii Metaliferi i Munii
Harghitei; (pag 121)
caolin si argile caolinoase, cariere la Harghita-Bai si Sansimion (jud. Harghita), Parva (jud.
Bistrita-Nasaud) (pag 173)
22. Lacurile helioterme sunt:
- Turda, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Sovata; (pag 122)

lacuri helioterme: Turda (30-36C), Ocna Sibiului (22-40C), Ocnele Mari (30-40C), Sovata
(30-55C).
23. Sunt statiuni si localitati balneoclimatice:
a) - Bile Bora, Valea Vinului, Anie, Sngeorz-Bi, Vatra Dornei, Iacobeni, Colibia, Bilbor,
Borsec, Toplia-Brad, Blteti, Sovata, Praid, Corund, Seiche, Srata-Odorhei, Bile Homorod,
Bile Harghita, Jigodin-Bi, Slnic-Moldova, Balvanyos, Turia, Bile Tunad, Bile Malna,
uga, Vlcele, Covasna, Soveja, Bile Siriu, Fiici, Zizin, Slnic-Prahova, Poiana Cmpina,
Sinaia, Buteni, Brdetu, Bughea de Sus, Climneti, Cciulata, Bile Olneti, Scelu, Bile
Herculane, Geoagiu-Bi, Anie; Sulina, Nuntai, Nvodari, Mamaia, Constana, Agigea,
Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud (Carmen Silva), Tuzla, Costineti, Olimp, Neptun, Jupiter,
Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai; (pag 124)
b) - Statiuni balneare, bioclimatice, turistice;
24. Cele mai mari densiti ale reelei rutiere se afl in judetele:
- Ilfov (49,2), Prahova, Hunedoara, Buzu, Arge, Dmbovia, Iai, Botoani, Alba, Slaj,
Vaslui; (pag 259)
Cele mai mari densiti la 100 kmp, ntre 40 i 50 km, au judeele Ilfov (49,2), Prahova,
Hunedoara, Buzu, Arge, Dmbovia, Iai, Botoani, Alba, Slaj, Vaslui (40,3);
25. Exploatri de huil se fac la:
- Bazinul Banatean (Cozla, Bigar, Anina, Doman, Secu, Lupac) si Bazinul Petrosani (Lupeni,
Petrila, Lonea, Livezeni, Aninoasa, Vulcan) (pag 161)
26. O putere instalat cuprins intre 500 i 1000 MW au termocentralele:
- Brazi, Ludus-Iernut, Borzesti, Paroseni, Bucuresti-Sud (pag 196 Ilinca)
termocentrale cu putere instalat cuprins ntre 500 i 1000 Mw (Brazi 855 Mw, Ludu-Iernut
800 Mw, Borzeti 655 Mw, Paroeni 600 Mw, Bucureti-Sud 550 Mw) ;
27. Culturile de porumb acopera peste 30% din terenul agricol in judetele:
a) - Timis, Dolj, Vaslui, Galati, Botosani, Olt, Arad, Teleorman, Buzau, Constanta, Calarasi, Iasi,
Braila, Ialomita; (pag 212)
b) - Olt, Buzau, Braila, Iasi si Botosani (harta-p.212) si Vaslui, Galati
Porumbul, prezent n toate regiunile geografice, deci cu o dispersie teritorial mare, cu precdere
ns n regiunile de cmpie i de podi, este cultivat n proporie de 57,1% n 14 judee (n ordine
descresctoare) Timi 4,8%, Dolj, Vaslui, Galai, Botoani, Olt, Arad, Teleorman 3,9%,
Buzu, Constana, Clrai, Iai, Brila, Ialomia 3,5%); cele mai mici suprafee aflndu-se n
Harghita (0,13%), Covasna i Braov (0,3%). Pag 212,Iordan
28. Cele mai mari efective de bovine sunt repartizate in judetele:
- Suceava , Iasi , Botosani, Arge, Bihor, Bacu, Maramure, Neam (pag 240)
Bovinele, n numr de 2.950 mii la 31 decembrie 2004, din care 96,5% n gospodriile
populaiei, nregistreaz o densitate de 20 capete la 100 ha teren
agricol, numrul cel mai mare aflndu-se n judeele (cu cte peste 100.000 capete) (n ordine
descresctoare) Suceava, Iai, Botoani, Arge, Bihor, Bacu, Maramure, Neam, densitatea cea
mai mare la 100 ha teren agricol nregistrnduse n judeele Suceava, Vlcea, Neam, Arge,

Maramure, Bacu, Iai, Dmbovia. Numrul cel mai mare de vaci i bivolie se afl n judeele
Suceava, Botoani, Arge, Bihor, Bacu.
29. Pe magistrala feroviar Bucuresti-Vicsani se afla oraele:
- Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Marasesti, Adjud, Bacau, Roman, Pascani,
Veresti, Suceava, Dornesti, Vicsani; (pag 258 - harta)
30. Cele mai mari densitati ale retelei rutiere se afla in judetele:
- Ilfov (49,2), Prahova, Hunedoara, Buzu, Arge, Dmbovia, Iai, Botoani, Alba, Slaj,
Vaslui; (pag 259)
31. n Depresiunea Transilvaniei se afla orasele municipii:
- cluj napoca, targu mures, sibiu, alba iulia, bistrita; (pag 57)
32. Cele mai mari rate ale natalitatii (12-13) sunt localizate in judetele:
- Botosani, Iasi, Vaslui; (harta-pag -65)
33. Sperana de via este de 71-72 de ani n judeele:
- Braila, Buzau, Prahova, Dambovita, Arges,Vrancea, Covasna, Harghita, Neamt,BistritaNasaud, Cluj, Alba, Sibiu, Gorj, Mehedinti, Timis (pag 68- harta)
34. Cele mai mari valori ale soldului migratoriu, in anul 2003, s-au inregistrat n judeele:
- Timis, Arad, Bucuresti, Mures; (pag 71)
n 2003, soldul migratoriu a avut valori pozitive n 16 judee, n fruntea crora s-au situat Timi
(3,8%), Arad (3,5%), Bucureti (3,0%), Mure (1,8%);
35. Judetele avand ponderea populatiei urbane variind intre 60 si 70% sunt:
- Braila, Sibiu, Cluj,Timis (pag 81)
36. Cele mai mari ponderi ale populatiei ocupate in agricultur le au judetele:
- Dolj, Suceava, Iasi, Bihor, Teleorman, Neamt, Olt, Botosani, Cluj, Maramures, Buzau. Timis
(pag 85)
Cele mai mari ponderi ale populaiei ocupate n agricultur sunt deinute de judeele Dolj (4,5%),
Suceava, Iai, Bihor, Teleorman, Neam, Olt, Botoani, Cluj, Maramure, Buzu, Timi (3,0%);
37. Ponderile cele mai importante ale grupei de vrst de 0-14 ani sunt reprezentate in judetele:
- Bistrita-Nasaud, Botosani,Iasi, Suceava, Vaslui (pag 80)
n general, populaia de 0-14 ani deine ponderi mari n judeele Bistria-Nsud, Botoani, Iai,
Suceava, Vaslui.
38. Asezarile avand dispersia mai mica de 10 sunt localizate in:
- Podiul Central Moldovenesc, n partea de mijloc a Podiului Transilvaniei i n depresiunule
intra i extramontane. (geo. uman i ec. I.Iordan 2006 pag.118)
39. Sunt incluse in categoria megasatelor urmatoarele asezari:

- Liesti, Matca, Pechea ( Galati), Chitila, Pantelimon ( Ilfov ), Poiana Mare, Dabuleni ( Dolj ),
Poienile de sub Munte (Maramures ), Santana (Arad ), Sabauani ( Neamt ) (pag 98)
40. Satele de tip risipit, cu gospodrii repartizate pe arii intinse, sunt distribuite in:
- Muntii Apuseni, Muntii Poiana Rusca, Muntii Banatului, Obcinele Bucovinei; (pag 99)
41. Care sunt fortele motrice care determina deplasarea materialelor pe pante:
1 panta, greutatea maselor si oscilatiile de temperatura
2 panta, coeziunea rocilor si greutatea maselor
3 greutatea maselor, modificarilor de volum, panta, coeziunea rocilor, frecarea si vegetatia (pag
123, 124)
Deplasarile de mase sunt numite si autodeplasare.
Fortele motrice ale deplasarii si factorii favorizanti:
- Greutatea maselor;
- Modificarile de volum;
- Panta;
- Coeziunea rocilor;
- Frecarea;
- Vegetatia.
42. Cauzele alunecarilor de teren se esaloneaza in urmatoarea ordine:
1 potentiale si premergatoare
2 premergatoare si declansatoare
3 potentiale, premergatoare si declansatoare (pag 129)
Cauzele alunecarilor pot fi:
- potentiale;
- premergatoare;
- declansatoare.
43. Alunecarile de teren sunt prezente si active acolo unde conlucreaza trei factori:
1 materiale argiloase, apa si utilizare irationala a terenurilor
2 argila, apa si lipsa covorului vegetal
3 panta, apa si materiale argiloase (pag 128)
Alunecarile de teren se produc in roci care devin plastice in contact cu apa (argile, marne,
materiale argiloase) sub impulsul gravitatiei.
Pentru a lua nastere o alunecare este necesar ca sa existe trei factori:
- material argilos (care se comporta atat ca pat de alunecare, cat si ca material alunecat);
- panta (cu valori optime cuprinse intre 60 si 200); si - apa.
44. Elementele principale ale unei alunecari sunt:
1 rapa de desprindere, corpul alunecarii, jgheabul de alunecare si patul de alunecare (pag 129,
130)
2 rapa de desprindere, corpul alunecarii, fruntea alunecarii si patul alunecarii
3 nisa, corpul alunecarii, fruntea alunecarii si curgerea noroioasa.
Elementele principale ale unei alunecari sunt urmatoarele:
- nisa (rapa) de desprindere a alunecarii;

- corpul sau masa alunecarii;

- jghiab de alunecare;
- patul de alunecare;
- se mai poate adauga si existenta unei microdepresiuni.
45. Dupa punctul de declansare exista 2 tipuri de alunecarii:
1 consecvente si obsecvente
2 de mijlocul versantului, din partea superioara a versantului si din partea inferioara a
acestuia
3 detrusive (de sus in jos) si delapsive (de jos in sus) (pag 133)
Dupa punctul de declansare:
- alunecarile delapsive sau regresive se declanseaza de la baza versantului si antreneaza apoi
treptat mase de roci situate spre partea superioara a acestuia;
- alunecari detrusive numite si impingatoare, se declanseaza in partea superioara a versantului,
impingand masele spre aval;
46. Prabusirile, dupa numarul si volumul elementelor afectate, sunt de doua tipuri:
1 de blocuri, de roci necoerente
2 de mase si aglomerari de blocuri
3 individuale, de masa (pag 126)
Prabusirile sunt de doua mari categorii: individuale si de mase.
47. Formele rezultate pe timp indelungat in urma prabusirilor individuale sunt:
- conuri de grohotis, trene de grohotis, glacisuri de grohotis. (pag 126, 127)
Prabusirile individuale. Ca forme rezulta conuri de grohotis, trene de grohotis sau glacisuri de
grohotis. Uneori bolovanisul se opreste in siraguri instabile pe versant formand rauri de grohotis
sau horjuri. Prabusirile de dimensiuni foarte mici, mai ales rostogoliri, au loc si in roci mai moi
sau in patura de dezagregari-alterari si formeaza conuri de arna care dispar repede la ploi.
48. Dupa raportul cu structura geologica, alunecarile de teren pot fi:
1 consecvente, obsecvente, asecvente (pag 132)
2 consecvente, subsecvente, verticale
3 subsecvente, consecvente, orizontale
Dupa raportul cu structura geologica, alunecarile de teren pot fi:
- alunecarile consecvente;
- alunecarile obsecvente;
- alunecarile asecvente.
49. Care sunt elementele unei structuri cutate?
1 axul cutei, flancurile si falia
2 anticlinale, sinclinale si flancuri (pag 220, 221)
3 cuta dreapta, aplecata si culcata
Structurile cutate sunt formate din anticlinale (mai inguste si cu stratele fisurate), reprezentand
arcuirea stratelor sub forma convexa, si sinclinale (de obicei sunt mai largi decat precedentele),
reprezintand arcuirea stratelor sub forma concava si unde fisuratia este de mai mica amploare. Pe
langa anticlinal si sinclinal, in cadrul sistemului cutei mai intalnim urmatoarele elemente: axul

anticlinalului si sinclinalului, reprezentand punctele altitudinale maxime si minime ale cutelor si

flancurile cutei sau planurile care fac legatura intre axe.
50. Care sunt formele concordante (initial sau primar) din structurile cutate?
1 culmea de anticlinal si valea de sinclinal (pag 221)
2 culmea de sinclinal si valea de anticlinal
3 butoniera de anticlinal, clisura si ruzul
Relieful structurilor cutate. Principalele forme de relief sunt clasificate in doua categorii:
- reliefuri concordante, respectiv o vale de sinclinal si o culme de anticlinal;
- forme derivate, ce prezinta o concordanta inversa fata de structura geologica (sinclinale
suspendate, vale de anticlinal, butoniere).
51. Ce reprezinta butoniera de anticlinal?
- butoniera de anticlinal este o mica depresiune alungita, creata in lungul axului culmilor de
anticlinal (pag 222)
Formele de relief derivat rezulta din eroziunea diferentiala a formelor concordante, care conduc
la inversiuni de relief. Eroziunea ataca mai usor structura anticlinala, printr-un parau de flanc de
sinclinal, acesta, ajungand pe culmea de anticlinal, incepe golirea acestuia, formand initial o
mica depresiune alungita numita butoniera de anticlinal. Pentru a se realiza o astfel de forma
trebuie sa existe, pe anticlinal, un strat dur, dar relativ subtire, iar sub acesta un strat sau pachet
de strate cu o duritate mai redusa, in care eroziunea sa se desfasoare cu rapiditate.
52. Ce tipuri de cueste pot rezulta dupa golirea anticlinalului, in cadrul reliefului structurilor
cutate?
- Cueste fata in fata; (pag 223)
Odata cu golirea anticlinalului apar si cueste sau hogbak-uri, pozitionate fata in fata. (pag 223)
O clasificare a cuestelor este data de localizarea acestora in alte structuri decat cele monoclinale:
- cuestele tectonice (cu front de falie);
- cueste fata in fata (pe vai de anticlinal, sau pe vai situate pe apexul unui dom)
- cueste de sinclinal (sispendat sau inversiune de relief) (pag 217)
53. Prin unirea mai multor butoniere sw anticlinal se formeaza vai de..anticlinal...? (pag 223)
54. Tipul subalpin si subcarpatic este caracterizat prin....
a) cute mai strnse, uneori asimetrice, cu flexuri i chiar falii, cu existenta unui strat dur si de
cele mai multe ori gros;
b) culmi de anticlinal, vai si depresiuni pe sinclinale, clisuri, sinclinalele suspendate.. (pag
224)
Tipul subalpin si subcarpatic prezinta cele mai stranse, uneori asimetrice, cu flexuri si chiar falii,
cu existenta unui strat dur si de cele mai multe ori gros (constituind armatura cutarii si chiar a
reliefului dominant). Acest tip este reprezentat de cutari si inaltari recente, mai intense spre
munte, ce au impus urmatoarele forme: culmi de anticlinal, vai si depresiuni pe sinclinale, clisuri,
sinclinalele suspendate, etc.;
55. Ce reprezinta ruzurile in cadrul reliefului cutat?
- valea care determina formarea unei butoniere de anticlinal (pag 222 fig VII.60.)

RUZ s.n. (Geol.) Vale sculptat pe flancul unei culmi anticlinale

56. Care dintre urmatoarele tipuri de reliefuri apartin formelor de concordanta inversa?
- sinclinale suspendate, vale de anticlinal, butoniere (pag 221)
Relieful structurilor cutate. Principalele forme de relief sunt clasificate in doua categorii:
- reliefuri concordante, respectiv o vale de sinclinal si o culme de anticlinal;
- forme derivate, ce prezinta o concordanta inversa fata de structura geologica (sinclinale
suspendate, vale de anticlinal, butoniere).
57. Procesele vertice sunt caracteristice doar:
1 bogate in argila (pag 69)
2 nisipoase
3 lutoargiloase-argiloase
Procese vertice (de la verto = intoarcere). Sunt procese caracteristice doar solurilor bogate in
argila (peste 35%), care are (datorita constitutiei mineralogice) proprietatea de a gonfla. De
regula, in perioadele secetoase materialul argilos crapa, iar in perioadele umede acesta isi
mareste volumul, agregatele se preseaza, aluneca unele peste, de unde si denumirea de character
vertic.
58. Salinizarea reprezint procesul de:
- de imbogatire a solului in saruri solubile; (pag 68)
59. Orizonturile organice nehidromorfe se formeaz sub:
- sub vegetatia lemnoasa; (pag 70)
60. Orizontul organic nehidromorf O este denumit orizont folic cnd:
- depaseste grosimea de 20 cm; (pag 71)
Cand depaseste grosimea de 20 cm, orizontul organic nehidromorf O este denumit orizont
folic;
61. Orizontul B cambic se noteaz cu simbolul:
- Bv ; (pag 72)
B cambic sau orizontul de alterare sau de culoare se noteaza cu Bv ; se formeaza sub un orizont
A.
62. Orizontul W (pseudogleic) se formeaz ntr-un mediu saturat n ap:
- datorita stagnarii mai indelungate a apei din precipitatii;(pag 73)
Orizontul W (pseudogleic) se formeaza fie la suprafata, fie in profilul de sol, datorita stagnarii
permanente sau un timp mai indelungat a apei din precipitatii.
63. Orizontul Ao se caracterizeaz prin culoare:
- foarte deschis la culoare, datorita continutului extrem de scazut de materie organica ; (pag 72)
Ao (ocric) este un orizont foarte deschis la culoare, datorita continutului extrem de scazut de
materie organica.

64. Acumularea pe profil a unor constituenti ai solului poart denumirea de:

- iluviere; (pag 65)
Deplasarea prin intermediul apei a unor constituienti ai solului poarta numele de eluviere,iar
acumularea lor in sol in alte strate iluviere.(p.66)
Strate=orizonturi
Succesiune de orizonturi=profil de sol(p.65)
65. Procesul de formare a orizontului Bt este cunoscut sub denumirea de.
- proces argiloiluvial (pag 67)
Procesul de formare a orizontului Bt este cunoscut sub denumirea de proces argiloiluvial, fiind
caracteristic solurilor din clasa argiluvisolurilor
66. Elemente variabile ale atmosferei sunt:
1 vaporii de apa, bioxidul de carbon si oxigenul
2 bioxidul de carbon, vaporii de apa si ozonul(pag 30)
67. Cea ma mare cantitate de vapori de ap se afl in zonele:
- (4%) se afl n zona ecuatorial;
Cea mai mare cantitate de vapori de ap (4%) se afl n zona ecuatorial i cea mai mic (0,1%)
n zonele reci continentale.
68. Maximum de concentrare a ozonului n atmosfer se afl n:
- 25-30 km n stratosfer i ntre 40-50 km n mezosfer;
Pe vertical, maximum de concentrare se afl ntre 25-30 km n stratosfer i ntre 40-50 km n
mezosfer, zone care se numesc ozonosfere.
69. La Nia reprezint un fenomen ce se caracterizeaz prin:
- temperaturi neobinuit de sczute ale apei de la suprafaa Oceanului Pacific n zona ecuatorial,
opus fenomenului El Nio;
La Nia este un fenomen climatic caracterizat prin temperaturi neobinuit de sczute ale apei de
la suprafaa Oceanului Pacific n zona ecuatorial, opus fenomenului El Nio, caracterizat prin
temperaturi neobinuit de ridicate.
70. Fenomenul El Nio cel mai puternic cunoscut ca El Nio al secolului XX s-a produs n anii:
1 1997-1998; (pag 86)
2 1982-1983;
3 1993-1994.
Fenomenul El Nio din 1997-1998 s-a extins pe parcursul a sase faze:
- faza antecedenta (intre august si octombrie 1996);
- perioada de invazie (intre noiembrie 1996 si ianuarie 1997);
- dezvoltarea (intre martie si mai 1997);
- perioada de tranzitie (in iulie-septembrie 1997);
- maturitatea (noiembrie 1997 ianuarie 1998);
- declinul (intre februarie su aprilie 1998).

71. ENSO reprezint:

- El Nio-Oscilatia Sudica (El Nio-Southern Oscillation) (combinarea dintre doua fenomemene
atmosferic si oceanic, respectiv fenomenul El Nio si componenta oceanica Oscilatia Sudica);
(pag 82)
Fenomenul El Nio este un current cald, care apare accidental, in unii ani, de-a lungul coastelor
vestice ale Perului si Ecuadorului, in preajma Craciunului, care anihileaza curentul rece
Humboldt (sau al Perului).
Componenta atmosferica pentru El Nio este cunoscuta sub denumirea de Oscilatia Sudica,
masurata prin pendularea interanuala a presiunii la nivelul marii (SLP) din zona tropicala, intre
emisfera vestica si cea estica.
Combinarea celor doua fenomene atmospheric si oceanic este cunoscuta, in literature de
specialitate, sub denumirea de ENSO (El Nio-Oscilatia Sudica)
72. Evolutia temperaturii medii globale din 1860 pn n prezent relev o crestere cu:
- 0.6 C; (pag 230)
Astfel, din anul 1860 si pana in prezent, temperatura medie globala a crescut cu 0,60C, anul 1998
a fost cel mai cald din istoria inregistrarilor, iar anul 2001 s-a situat pe locul al doilea.
73. n situaia n care concentraiile de carbon din atmosfer vor ajunge la 550 ppmv,
temperatura medie global ar putea crete cu:
- 5 C; (pag 211)
O dublare a acestei combinatii de bioxid de carbon de la 300 ppmv la 600 ppmv ar determina o
crestere a caldurii de 4W/m2 si o ridicare a temperaturii globale in urmatorii 20 - 30 ani cu pana
la 40 - 50C.
74. Specialitii climatologi din ANM au evideniat, n prezent, o nclzire medie n Romnia de:
a) - 0,20C 0,60C; (pag 234)
b) - 0,30C;
Cercetarile realizate de specialistii climatologi din ANM pe siruri lungi de date de la 14 statii
meteorologice (1901 - 2000) au evidentiat o incalzire medie pe tara de 0,30, mai pronuntata in
jumatatea estica a tarii (0,80 la statiile Bucuresti-Filaret, Constanta si Roman).
75. Variatia anotimpuala a scurgerii raurilor din Romnia este determinata de:
1 Caracteristicile reliefulu
2 Caracteristicile vegetatiei
3 Caracteristicile elementelor climatice (pag 157)
76. Iarna cand exist un strat de zapada mare si alimentarea raurilor este preponderent subterana
in ce faza de regim hidrologic se gasesc raurile?
1 ape mici de iarna (pag 157)
2 ape mari de iarna
3 secarea raurilor
77. Viiturile pe raurile Romaniei pot apare:
1 primavara si vara

2 toamna si iarna
3 in toate anotimpurile (pag 159)
Pe raurile Romaniei, viiturile pot apare in orice anotimp al anului, dar cu cea mai mare frecventa
in perioada de primavera si de vara. (pag 159)
78. In Romania la altitudini echivalente scurgerea raurilor scade:
1 de la vest la est (pag 160)
2 de la sud la nord
3 de jos in sus
79. Pe cele mai inalte culmi carpatice scurgerea medie specifica este de:
1 55-60 l/s km2
2 30-40 l/s km2 (pag 163)
3 20-25 l/s km2
80. In zona de campie scurgerea medie specifica este de:
1 20-25 l/s km2
2 1 l/s km2 (pag 163)
3 10-15 l/s km2
81. Cantitatea de apa in litri, scursa intr-o secunda de pe o unitate de suprafata (l/s km2) se
numeste:
1 scurgere medie specifica (pag 162)
2 debitul de apa
3 scurgere medie
82. Dupa cauzele care le produc, valurile pot fi:
A. eoliene
B. seismice
C. gravimetrice
1B
2 A+B+C
3 A+B (pag 128)
83. Ridicarea, aplecarea in fata, indoirea si prabusirea cu zgomot a crestei valurilor se numeste :
1 deferlare (pag 132)
2 hula
3 val de tarm
Prin deferlare se intelege ridicarea, aplecarea in fata, indoirea si prabusirea crestei cu zgomot
(rasturnarea valurilor);
84. Valurile seismice legate de cutremure submarine sau eruptii vulcanice, deoarece transporta
masa de apa si nu o salta pe loc se numesc:
1 El Nin
2 valuri de translatie (pag 133)
3 uragane

85. In Oceanul Atlanic, Curentul Ecuatorial de Nord care se deplaseaza de la est spre vest se
continua cu curentii:
A. Braziliei
B. Antilelor
C. Caraibilor
Curentul Ecuatorial de Nord dupa ce strabate Oceanul Atlantic, in dreptul insulei Puerto Rico se
desface in doua ramuri: Curentul Caraibilor si Curentul Antilelor. (pag 151)
86. Curentul Floridei se uneste cu cel al Antilelor si formeaza:
1 Curentul Labradorului
2 Curentul Golfului (pag 152) sau Gulf Stream
3 Curentul Canarelor
87. In Oceanul Indian de Sud la categoria curentilor reci intra:
A. Curentul Vanturilor de Vest
B. al Australiei de Vest
C. Curentul Acelor
1B
2 A+B (pag 159)
3 A+C
De la Capul Bunei Sperante, curentul Acelor (Agulhas) isi schimba directia spre est incadranduse in Curentul de deriva al vanturilor de vest.
Din Curentul Vanturilor de vest se desprinde o ramura care se indreapta spre N, pe langa
tarmurile Australiei, formand Curentul rece al Australiei de Vest. Acesta inchide circuitul
curentilor din sud.
88. Primele zece limbi vorbite pe glob, in ordine descrescatoare dupa numarul de vorbitori, sunt:
1. araba;
2. bengali;
3. chineza;
4. engleza;
5. hindi;
6. indoneziana;
7. japoneza;
8. portugheza;
9. rusa;
10. spaniola.
Alegeti varianta corecta de raspuns.
a) - 3+5+4+10+1+9+2+8+7+6 ; (pag 164)
Limbile sunt foarte diferite ca numar de vorbitori: unele au peste 300 de milioane de vorbitori
(chineza, hindusa, engleza, spaniola), altele au peste 100 de milioane de persoane care vorbesc
fie araba, fie rusa, fie bengali, fie portugheza, fie japoneza, fie franceza, fie zulu, fie indonezia, in
timp ce altele au cateva zeci de milioane, cateva milioane, mii, sute sau zeci de persoane.
89. Islamismul exista, ca religie dominanta, in:
A. Albania

B. Arabia Saudita
C. Bangladesh
D. Croatia
E. Indonezia
F. Iran
G. Malaysia
H. Maroc
I. Nepal
J. Pakistan
K. Rep. Africa de Sud
L. Sri Lanka
M. Turcia
Alegeti varianta corecta de raspuns.
- A+B+C+E+F+G+H+J+M ; (pag 175 si harta pag 177)
90. Dintre religiile etnice fac parte:
1. protestantismul;
2. bahai;
3. iudaismul;
4. copta;
5. hinduismul;
6. animismul;
7. shintoismul.
Alegeti varianta de raspuns corecta.
- 5+3+7; (pag 178)
Religiile etnice formeaza comunitati inchise, se identifica spatial cu unele grupe etnoculturale si
cu un model de viata specific .. hinduismul iudaismul .. confucianismul . Taoismul
. Shintoismul sincretismul (sikh) .
91. La momentul actual, tipul de reproducere traditionala se regaseste in:
1. Europa;
2. Africa;
3. America de Nord;
4. America Latina;
5. Asia;
6. Australia.
Alegeti varianta de raspuns corecta.
- 2+5+4 (Africa, Asia si America Latina); (pag 92 Manual Nicolae Ilinca CD PRESS)
- tipul de reproducere traditionala - vizeaza mai ales perioada anterioara secolului al XX-lea,
cand natalitate si mortalitate cu valori foarte mari si cu un spor natural scazut, in conditiile unei
durate a vietii de 25 - 35 de ani. Conditiile dificile de trai, igiena sanitara necorespunzatoare si
cultura redusa acelei perioade se mai regasesc, in prezent, la unele populatii din Africa, Asia si
America Latina, unde persista si traditia ca o familie sa aiba multi copii, in conditiile unui
comportament reproductiv.

92. In perioada 2000-2005, continente cu bilant migratoriu pozitiv au fost:

1. Europa;
2. Asia;
3. America de Nord;
4. Australia si Oceania;
5. America Latina;
6. Africa.
Alegeti varianta de raspuns corecta.
- 1+3+4; (Europa, America de Nord, Australia si Oceania) (pag 140 tabel - Manual Nicolae
Ilinca CD PRESS )
93. In perioada 2000-2005, continente cu bilant migratoriu negativ au fost:
1. Europa;
2. Asia;
3. America de Nord;
4. Australia si Oceania;
5. America Latina;
6. Africa.
Alegeti varianta de raspuns corecta.
- 2+5+6; (Asia, America Latina, Africa) (pag 140 - tabel - Manual Nicolae Ilinca CD PRESS)
94. Zonarea unui oras, rezultata in urma segregarii spatiale intre zonele de locuit si cele de
activitate social-economica, se numeste:
- zonarea functionala spontana sau dirijata; (pag 266 - Manual Nicolae Ilinca CD PRESS)
Pe masura ce orasele mici evolueaza, se constata o tendinta de segregare spatiala intre zonele de
locuit si cele de activitate social-economica, ca urmare a industrializarii si a extinderii retelei de
cai de comunicatii. Se poate vorbi, in acest sens, de o zonare functionala spontana sau dirijata.
95. Orasele Kiruna, Seatle, Nagoya, Katowice, Shanghai, Lille au functii:
- industriale (pag 311 - Manual Nicolae Ilinca CD PRESS)
96. Orasele Hassi Messaoud, Dallas, Maidanpek, Fushun, Johanesburg au functii:
- industriale (pag 311 - Manual Nicolae Ilinca CD PRESS)
97. Asezarile umane, indeosebi cele urbane, cu o mare extindere spatiala ce pot detine mai multe
puncte de concentrare a activitatilor si o densitate mai mare a cladirilor, fiecare cu fizionomie si
strucura proprie se constituie ca:
- tipul polinuclear ;
98. Care dintre orasele de mai jos apatin tipului morfostructural polinuclear de orase?
A. Paris
B. Beijing
C. San Francisco
D. Milano
E. Moscova

F. Chicago
G. Buenos Aires
H. Koln
I. Los Angeles
J. Kyoto
- C+F+I (San Francisco, Chicago, Los Angeles); (pag 277 - - Manual Nicolae Ilinca CD PRESS)
99. Care dintre orasele de mai jos apatin tipului morfostructural radiar-concentric de orase?
A. Paris
B. Beijing
C. San Francisco
D. Milano
E. Moscova
F. Chicago
G. Buenos Aires
H. Koln
I. Los Angeles
J. Kyoto
- A+D+E (Paris , Milano , Moscova) (pag 276 Manual Nicolae Ilinca CD PRESS)
100. Lansarea de noi produse turistice, dezvoltarea i diversificarea ofertei de servicii, calitatea
serviciilor, pregtirea forei de munc, promovarea i publicitatea turistic sunt factori:
a. primari
b. exogeni
c. endogeni (pag 18)
Factori endogeni ce se refera la continutul activitatii turistice lansarea de noi produse turistice,
dezvoltarea si diversificarea serviciilor, nivelul de pregatire a fortei de munca, calitatea
serviciilor, promovarea si publicitatea turistica, etc. ;
101. Performanele mijloacelor de transport, calitatea infrastructurii, tehnologiile n construcii,
parametrii tehnici ai instalaiilor sunt factori:
a. tehnici (pag 17)
b. economici
c. ambele variante
Factori tehnici : performantele mijloacelor de transport, tehnologiile in constructii, parametrii
tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice (inclusiv din turism), etc. ;
102. Specificai dac pasagerii aflai n croazier pe o nav i viziteaz porturile i oraele
limitrofe fr cazare aici, sunt considerai:
a. turisti
b. vizitatori
c. excursionisti (pag 27)
Terminologia si definitiile recomandate de Organizatia Mondiala a Turismului:
1) Vizitatorul international;
a) turistii internationali:
b) excursionisti internationali:

- vizitatori pasageri pe nave de croaziera, care pot vizita portul sau face excursii de mai multe
zile, dar se intorc pe nava pentru a innopta;
- pasagerii;
- proprietarii sau pasagerii yachturilor
2) Vizitator intern:
a) turisti interni;
b) excursionistii;
3) Vizitatoriul (calatorul) in tranzit:
- vizitatori nationali;
- vizitatori internationali;
103. Specificai raportul existent ntre producia turistic i oferta turistic:
a. productia turistica este dependenta de oferta turistica (pag 49)
b. coincide cu oferta turistica
c. se consuma odata cu oferta turistica
Oferta turistica exista si independent de productia turistica, in timp ce productia turistica nu se
poate realiza in afara ofertei, fiind legata de componentele acesteia ;
104. Complexitatea i eterogenitatea precum i rigiditatea vizeaz trsturile:
a. ofertei turistice (pag 49, 50)
b. cererii turistice
c. serviciilor turistice
Particularitatile ofertei turistice :
- Complexitatea si eterogenitatea sa care vizeaza atat structura ofertei, cat si structura productiei
si a agentilor economici (intreprinzatorilor) din turism ;
- O alta caracteristica a ofertei turistice o constituie rigiditatea sa ;
105. Rigiditatea ofertei turistice presupune, printre altele:
a. posibilitatea stocarii
b. imobilitatea ofertei si productiei turistice (pag 50)
c. amplasarea echipamentelor turistice in orice locatie
Rigiditatea ofertei turistice:
- imobilitatea ofertei si productiei turistice;
- imposibilitatea stocarii ofertei si a productiei turistice;
- rigiditatea in amplasarea capacitatilor de primire si a echipamentelor de productie, care sunt
localizate la sursa;
- imobilitatea adaptarii ofertei/productiei;
106. Cum se prezinta relieful (din punct de vedere morfografic si evolutiv) din cadrul
Vulcanicilor Nordici ce apartin Carpatii Orientali?
- De tip ruiniform (pag 40)
107. In cate grupe se divid Carpatii Orientali?
- 2 (Carpatii Maramuresului si Bucovinei si Carpatii Moldo-Transilvani) (pag 43)

108. Care sunt muntii din Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei care pastreaza urme glaciare
bine evidentiate in peisaj?
- Muntii Rodnei si Muntii Maramusului (pag 43)
109. Numiti muntii eruptivului neogen din Carpatii Moldo-Transilvani.
- Caliman, Gurghiului si Harghita (pag 45)
110. Cum se numeste depresiunea drenata de Oltul superior din sectorul Carpatilor Orientali
localizata amonte defileului de la Tusnad?
- Ciucului (harta p.45)
111. Care sunt sectoarele ce se individualizaeaza din cadrul Subcarpatilor Moldovei?
- Subcarpatii Neamtului, Subcarpatii Bistritei, Subcarpatii Trotusului (pag 109)
112. In care dintre diviziunile Subcarpatilor Curburii patrund si se regasesc puternic in relief,
pintenii paleogeni din Carpatii Curburii?
- Subcarpatii Buzaului (pag 118)
113. Selectati unitatile de relief precambriene:
a) - Muntii Hibini, Podisul Finlandei, Podisul Valdai, Colinele Timan, Podisul Central Rus,
Podisul Volgai;
b) Muntii Hibini, Podisul Norrland, Podisul Filandei (pag 19-21)
Scutul Baltic si platforma Rusa p. 19
Structura precambriana corespunde celor mai vechi uscaturi... in nordul Europei constituind
Scutul Baltic si Platforma Rusa Relieful Europei precambriene apare sub forma de podisuri,
campii, coline, si foarte rar munti.Muntii, Hibini,Pod. Finlandei, Podisul Norrland, Valdai,
Volhino-Podolic, Central-Rus, Volgai; coline: de Nord, Timan in nord, Obscii Sirt in centru,
Ergheni in sud ; campii: Poleziei, Pontica, Moscovei.. p.20 Europa
114. Selectati unitatile de relief alpine:
a) - Muntii Pirinei, Muntii Balcani, Depresiunea Transilvaniei, Muntii Dinari, Depresiunea
Panonica, Muntii Pindului, Depresiunea Padului, Colinele Bavariei, Campia Tisei, Podisul
Elvetiei, Depresiunea Bratislavei, Campia Alfld, Muntii Albaniei de Nord, Muntii Carpati,
Muntii Crimeei;
b) - Muntii Pirinei, Sierra Nevada; (pag 19)
- Muntii Pirinei, Muntii Balcani, Depresiunea Transilvaniei, Muntii Dinari, Depresiunea
Panonica, Muntii Pindului, Depresiunea Padului, Colinele Bavariei, Campia Tisei, Podisul
Elvetiei, Depresiunea Bratislavei, Campia Alfld, Muntii Albaniei de Nord, Muntii Carpati,
Muntii Crimee, Depresiunea Transilvaniei
115. Selectati caracteristici fizico-geografice ale Muntilor Scandinaviei :
- apartin cutarilor caledonice; prezinta varfuri piramidale, hornuri, suprafete de eroziune,
podisuri, ghetari si forme periglaciare; inaltimea maxima Vf. Galdhoppigen 2470 m); (pag
35)
Unitati caledonice reprezentative sunt: Muntii Scandinaviei, Muntii Scotiei (de Nord

Caledonici, Centrale Grampian, de Sud), Muntii Cheviot, Muntii Penini, partea nordica si
centrala a Muntilor Cambrian si a Podisului Wales, Muntii Irlandei de Nord
116. Selectati tipul de tarm caracteristic regiunii de sud-est a Peninsulei Iberice, sectorul
Cartagena - Alicante:
- tarm lagunar; (pag 14 figura 9)
117. Selectati raul care se varsa prin delta:
- Volga, Dunare, Vardar, Pad, Rhon, Ebru, Rhin, Vistula, Neman, Dvina de Nord, Pecioara; (pag
71)
Numeroase rauri si-au construit delte: Volga, Dunare, Vardar, Pad, Rhon, Ebru, Rhin, Vistula,
Neman, Dvina de Nord, Pecioara, etc. (pag 71)
118. Selectati lacuri glaciare din Suedia:
- Vanern, Vttern, Malaren, Hjlmaren ;
Campia Lacurilor (Depresiunea Suediei Centrale. Lacuri tectono-glaciare: Vnern, Vtern,
Mlaren, Hjlmaren (pag 36 Europa)
119. Selectati ramurile/productiile agricole pentru care Spania detine unul dintre primele locuri
(loc.1-3) din Europa:
- locul 1 (citrice) si locul 2 (struguri, porcine); locul 3 (ovine, caprine) (pag 158)
120. Selectati ramurile/productiile industriale pentru care tari din Peninsula Scandinavia Norvegia, Suedia, Finlanda - detin unul dintre primele locuri (loc.1-3) din Europa:
Pen Scandinavia
Locul 1
Locul 2
Locul 3
Norvegia
Pescuit
Gaze naturale
petrol
aluminiu
Suedia
zinc
Cherestea
hartie
Finlanda
hartie
lemn

121. Selectati caracteristici ale Campiei Andaluziei:

- are aspect deluros pe alocuri; drenata de raul Guadalquivir; in sectorul litoral apar lagune si
dune litorale. (pag 46)
122. Selectati caracteristici ale populatiei si asezarilor din Peninsula Scandinavia:
- tari cu densitate mica a populatiei; nivel ridicat al sperantei de viata la nastere; grad mare de
urbanizare; orase relativ tinere, dezvoltate intr-un mediu ostil; predomina orasele mici si mijlocii;
predomina porturile (pescuit si navigatie, comert;
123. Marile metropole ale Megalopolisului San San sunt:
a. San Francisco, San Antonio, Los Angeles, Sacramento
b. San Diego, San Francisco, Sacramento, Los Angeles (pag 94 - Manual - Continente - regiuni
geoeconomice)
c. Seattle, San Francisco, San Diego, Los Angeles
Subregiunea Sud-Pacifica (Megalopolisul San - San)
Orase principale: Los Angeles, San Francisco, San Diego
124. Mlastinile Everglades, parc national, se gasesc in:
a. Texas
b. Louisiana
c. Florida (pag 73 - Manual - Continente - regiuni geoeconomice)
Everglades (zone umede, mlastinoase din sudul Floridei);
125. Mari zacaminte carbonifere se gasesc in:
a. Pod. Marelui Bazin
b. Pennsylvania (pag 89 - Manual - Continente - regiuni geoeconomice)
c. Mississippi
Aglomerarea de la Marile Lacuri Americane (Megalopolisul Chipitts). Reteaua hidrografica
(fluvii, canale, lacuri) inlesneste traficul de marfuri; importante resurse de subsol: minereuri de
fier (Duluth, Ironwood, Mesadi), cupru, magneziu, carbune (Pennsylvania), ce stau la baza
industriei energetice si siderurgice.
126. Marile metropole ale Megalopolisului Boswash sunt:
a. Boston, Detroit, New York, Philadelphia, Washington
b. Baltimore, Philadelphia, Boston, New York, Washington (pag 86 - Manual - Continente regiuni geoeconomice)
c. New York, Cleveland, Boston, Washington, Baltimore
Megalopolisul Boswash cuprinde doua subregiuni: New England si Middle Atlantic.
New England: Boston, Providence, Hartford, New Haven.
Middle Atlantic: New York, Philadelphia, Baltimore, Washington.
127. Lacurile antropice din China sunt mai numeroase in:
- Campia Chinei de Est; (pag 182)
n Cmpia Chinei de Est sunt numeroase lacuri naturale si antropice.

128. Podisul Ordos este inconjurat la vest, nord si est de fluviul:

- Huang He; (pag 16)
Podisul Ordos cu altitudinea medie de 1 200 m este situat la sud de Huang He. Este un podis
structural format pe sineclizele Platformei Chineze.
Dunele de nisip ocup suprafee mari n nordul si vestul acestuia.
Culoarele de vale sunt largi, platourile au aspect deluros, iar culmile sunt nalte. Cuvertura
loessoid este groas (200 m) si nisipoas; din loc n loc apar inselbergurile.
129. China se situeaza pe locul I in lume la:
A. Productia de biciclete, masini de spalat, produse cosmetice de uz curent, productia de carton
B. Tehnica recuperarii satelitilor, lansarea de satelii geostationari, productia de roboti industriali,
numarul de porcine
C. Productia de masini de spalat, tehnica recuperrii satelitilor, productia de biciclete, lansarea de
sateliti geostationari
D. Productia de biciclete, masini de spalat, lansarea de sateliti geostationari, numarul porcinelor
E. Productia de orez, numarul porcinelor, tehnica recuperarii satelitilor, numarul locuitorilor
F. Productia de masini de spalat, productia de roboti industriali, productia de biciclete, productia
de orez, numarul locuitorilor
- C+D+E ; (Alegei rspunsul corect)
China este cea mai mare productoare de orez din lume; (pag 186)
China detine locul I mondial n productia de biciclete, masini de splat, produse cosmetice de uz
curent, folii plastice pentru agricultur (pag 187)
Cresterea animalelor este orientat n special spre porcine (China, locul I mondial, deine 40 %
din efectivele mondiale de porcine);
Prin tehnica recuperrii satelitilor, a rachetelor cu mai multi sateliti, sondaje prin sateliti, lansarea
de sateliti geostationari si rachete purttoare cu propulsii, China se claseaz pe primul loc n
lume.(pag 95)
COMPLETION
1. ................ PARCURILE COMPLEXE........................ cuprind o varietate de activitati de
productie de inalta tehnologie, de comercializare, de servicii specializate cu un nivel ridicat de
integrare functionala, fiind efecte ale aplicarii unor noi modele de urbanizare. (pag 251)
Nu utilizati semnele diacritice si semnele de punctuatie.
2. Cea mai lunga sosea din lume, de peste 15.000 km, numita PANAMERICANA.,
porneste din ALASKA.. in nord, si ajunge pana in statulCHILE, in sud. (pag 265)
Nu utilizati semnele diacritice si semnele de punctuatie.
3. A existat o perioada in studiile economice si geografice in care intreprinderea era considerata
o .......CUTIE NEAGRA.......... apartinand mediului, influentata de acesta dar fara sa raspunda
influentelor respective, procesele sale interne fiind fara relevanta in localizare. (pag 216)
Nu utilizati semnele diacritice si semnele de punctuatie.
GEOGRAFIE_CS
Modul_Geografie_Fizica_Aplicata

MULTIPLE CHOICE
1. Frecventa de aparitie a unei valori dintr-o serie statistica poate fi:
A) absoluta
B) normala
C) relativa
- A+C (pag 64, 66, 70)
Frecventa absoluta a valorilor unei caracteristici x reprezinta numarul de aparitii sau repetari ale
unei valori a caracteristicii sau numarul de termeni care intra intr-o clasa determinata. (pag 66)
Frecventa relativa (f) a unei valori x a caracteristicii sau a unui interval de clasa este dat de
raportul dintre frecventa absoluta a valorii x, sau numarul de indivizi ai unei clase si numarul
total de elemente ale selectiei. (pag 70)
2. Numarul de repetari ale unei valori a caracteristicii sau a numarului de termeni care intra intr-o
clasa de valori determinata se numeste:
a. frecventa absoluta simpla (pag 66)
b. frecventa relativa simpla
c. frecventa normala
3. Valorile rezultate din cumularea descrescatoare a frecventelor absolute simple, pornind de la
cea mai mare spre cea mai mica sau invers constituie:
a. frecventa relativa cumulata
b. frecventa absoluta cumulata (pag 67)
c. poligonul frecventelor
Frecventa absoluta cumulata descrescator se obtine prin adunarea succesiva a frecventelor
simple, pornind de la cea care corespunde celei mai mari valori spre cea mai mica.
4. Frecventa absoluta a numarului de valori existente in intervalele de clasa ale unei variabile,
reprezentate grafic sub forma de coloane constituie:
a. histograma frecventelor (pag 69)
b. poligonul frecventelor
c. frecventa relativa
Valorile obtinute reprezentate grafic dau histograma frecventelor absolute pe clase de valori.
5. Frecventa rezultata din raportul dintre frecventa absoluta a unei valori sau a unui interval de
clasa si numarul total de elemente ale selectiei este:
a. frecventa cumulata
b. frecventa relativa (pag 70)
c. histograma frecventelor
Frecventa relativa (f) a unei valori x a caracteristicii sau a unui interval de clasa este dat de
raportul dintre frecventa absoluta a valorii x, sau numarul de indivizi ai unei clase si numarul
total de elemente ale selectiei. (pag 70)
6. Numarul de cazuri dintr-o clasa de valori este de 20, iar numarul total de valori ale selectiei
este de 100, care este frecventa relativa?
- 0,2 (pag 66)
7. Suma frecventelor relative ale unei distributii trebuie sa fie egala cu:
a. unitatea (pag 71)
b. numarul total de valori
c. numarul de clase de valori

Suma frecventelor relative este egala cu unitatea deoarece:

+++ ..+=1
8. Operatia matematica prin care suma valorilor termenilor unei selectii se imparte la numarul lor
se numeste:
a. dispersie
b. frecventa relativa
c. medie aritmetica (pag 74)
Se numeste media caracteristicii x numarul:
Media aritmetica simpla este indicatorul care caracterizeaza tendinta centrala a unei multimi. Ea
poate fi simpla pentru serii de valori in care se cunoaste fiecare valoare si ponderata pentru serii
introduse in clase de valori. Cel mai simplu mod de apreciere este de a raporta suma valorilor la
numarul acestora.
9. Dintre formulele prezentate care este formula mediei aritmetice:
a. A+B
b. B+C (pag 75)
c. A+B+C
10. Suma valorilor unui sir de 50 de debite medii anuale este de 200 m3/s care este debitul mediu
pe perioada celor 50 de ani?
- 4 m3/s;
11. Suma valorilor unui sir de 10 de debite medii zilnice este de 150 m3/s care este debitul mediu
pe perioada celor 10 zile?
- 15 m3/s ;
12. Suma precipitatiilor anuale pe 10 ani la statia meteorologica Predeal este e 9497,7 mm, care
este media pe perioada:
a. 9497,7 mm
b. 949,77 mm
c. 94,9 mm
13. Cum se determina nivelul mediu lunar al apelor la o statie hidrometrica?
a. ca suma a valorilor medii zilnice
b. ca medie aritmetica a lor (pag 76)
c. ca raport al valorilor extreme
Media zilnica rezulta din media aritmetica a citirilor efectuate.
14. Cand valorile unei variabile se repeta frecvent sau cand valorile sunt introduse in clase de
valori media seriei se determina cu formula:
a. mediei aritmetice a frecventelor
b. mediei aritmetice
c. mediei aritmetice ponderate (pag 79)
Media aritmetica ponderata se calculeaza cand valorile se repeta de un anumit numar de ori. In
acest caz, ponderea se face cu frecventa cu care acestea apar. Procesul este asemanator cu cel
descris anterior, cu deosebirea ca nu lucram cu intervale de clasa ci cu valori concrete care se
repeta. Si in acest caz se determina de cate ori se repeta o valoare, deci frecventa (f) si se face
produsul dintre suma valorilor individuale considerate ca mijloc al intervalelor de clasa si suma
frecventelor acestora.
15. Elementul de mijloc al unei serii statistice sau clasa din mijlocul unei serii ordonate crescator

sau descrescator se numeste:

a. mod
b. mediana (pag 82)
c. medie
Mediana reprezinta elementul sau clasa din mijlocul unei serii de date ordonate crescator sau
descrescator.
16. Intr-un sir de 17 valori ordonate descrescatoare a cata valoare va fi mediana?
a. a opta
b. a zecea
c. a noua (pag 82)
Mediana este valoarea caracteristicii care se afla la mijlocul seriei ordonata crescator sau
descrescator.
In cazul sirurilor cu numar impar de termeni, mediana este valoarea termenului din mijloc al
sirului ordonat crescator, adica daca sirul va avea de exemplu 25 de termeni, mediana va fi
valoarea celui de al 13-lea termen.
La sirurile cu numar par de termeni, valoarea mediana rezulta din media aritmetica a celor doi
termeni centrali.
17. Intr-un sir de date ordonate descrescator, carei frecvente cumulate ii corespunde mediana?
a. 0,5 (pag 82)
b. 0,4
c. 0,6
Valoarea mijlocie dintr-un sir aranjat corespunde frecventei cumulate de 0,5.
18. Intr-un sir de date ordonate descrescator, care este probabilitatea, in procente, de aparitie a
valorilor mai mari ca media.
a. 60%
b. 50% (pag 82)
c. 75%
Mediana imparte deci multimea elementelor in doua parti egale, adica o valoare oarecare are
probabilitatea de 50% de a fi inferioara sau superioara medianei.
19. O serie statistica este impartita de trei praguri (Q1, Q2 si Q3) in patru cuartile. Care dintre
acestea imparte seria de date in doua parti egale?
a. Q1
b. Q2 (pag 84)
c. Q3
Cuantilele sunt praguri care impart intreaga distributie in parti care contin un anumit procentaj
din efectivul total al seriei. Cel mai des folosite sunt:
Cuartilele;
Decilele.
Cuartilele care prin trei praguri Q1, Q2, Q3 impart distributia in patru parti egale.
Q1 se numeste cuartila inferioara sub ea fiind situate 25% din numarul valorilor.
Q3 este cuartila superioara care are deasupra ei 25% dintre numarul de valori sau 75% dintre
valori se gasesc sub ea.
20. Valoarea inversa a mediei aritmetice a valorilor unei serii statistice se numeste:
a. medie geometrica
b. medie patratica
c. medie armonica (pag 84)

Media armonica pentru serii simple este valoarea inversa a mediei aritmetice a valorilor inverse
ale seriei si se foloseste la studierea unor caracteristici geomorfologice si geologice
21. Radacina patrata a sumei patratelor valorilor raportate la numarul lor se numeste:
(Radacina patrata a mediei aritmetice a patratelor termenilor se numeste: )
a. medie geometrica
b. medie patratica (pag 86)
c. medie armonica
Media patratica este deci radacina patratica a mediei aritmetice a patratelor termenilor.
22. Radacina de ordinul n a produsului celor n termeni defineste:
a. media geometrica (pag 86)
b. media patratica
c. media armonica
Media geometrica se foloseste la calculul ritmului mediu de dezvoltare a fenomenelor si este
radacina de ordinul n a produsului de n valori.
De remarcat faptul ca media geometrica se calculeaza numai pentru valori pozitive, pentru valori
mai mici de zero nu are sens.
23. Media aritmetica a patratelor diferentelor valorilor individuale in raport cu media aritmetica
defineste:
a. dispersia (pag 92)
b. abaterea medie patratica
c. diferenta medie
Dispersia (2) selectiei este media aritmetica a patratelor diferentelor valorilor individuale in
raport cu media aritmetica.
24. Care este dispersia unui sir de valori, daca suma patratelor diferentelor valorilor individuale
in raport cu media este de 200, iar numarul de termeni de 40?
- 5 ; (pag 93)
2 =fi(xi -x)2
25. Radacina patrata din valoarea dispersiei s2 defineste:
a. media geometrica
b. amplitudinea de variatie
c. abaterea medie patratica (pag 94)
Abaterea medie patratica sau abaterea standard () este radacina patrata a dispersiei.
= 2
26. Daca dispersia unei serii statistice este 25, care este valoarea abaterii medii patratice (s)?
a. 5 (pag 94)
b. 25
c. 10
27. Marimea obtinuta prin raportul dintre abaterea medie patratica (s) si media valorilor sirului ()
defineste:
a. coeficientul de asimetrie
b. coeficientul de variatie (pag 95)
c. abaterea medie patratica
28. Abaterea medie patratica (s) a unui sir de valori este de 20, iar media sirului de10. Care este
coeficientul de variatie?
a. 2 (pag 95)
Coeficientul de variatie (Cv) este o alta masura a gradului de imprastiere a valorilor, fiind cel

mai frecvent utilizat si sub forma de procentaj:

Cv= sau Cv=100
29. Daca 70% dintre valorile unei variabile sunt distribuite in jurul mediei la distanta de (- s) si
(+ s) distributia valorilor este:
a. asimetrica
b. normala (pag 94)
c. in forma de U
O distributie a valorilor unei variabile este normala sau gaussiana daca:
- 68,3% dintre valori (circa 2/3) sunt cuprinse intre (x- si x+);
- 95,4% din valori sunt cuprinse intre (x-2 si x+2);
- 99,7% din valori sunt cuprinse intre (x-3 si x+3).
O valoare mica a abaterii medii patratice, in raport cu valoarea medie arata ca cea mai mare parte
a valorilor oscileaza in jurul mediei pe un spatiu restrans. In schimb, o valoare mare a abaterii
standard releva un grad mare de imprastiere a valorilor.
30. Cum se calculeaza frecventa relativa?
a. ca raport intre frecventa absoluta a claseor vecine
b. prin multiplicarea frecventei absolute cu 100
c. ca raport intre frecventa absoluta si efectivul variabilei (pag 70)
Frecventa relativa (f) a unei valori x a caracteristicii sau a unui interval de clasa este dat de
raportul dintre frecventa absoluta a valorii x, sau numarul de indivizi ai unei clase si numarul
total de elemente ale selectiei.)
31. Daca frecventa absoluta a unei clase de valori este de 10, iar efectivul total al variabilei este
de 100, care este frecventa relativa de aparitie?
- 0,1; (pag 70)
Frecventa relativa (f) a unei valori x a caracteristicii sau a unui interval de clasa este dat de
raportul dintre frecventa absoluta a valorii x, sau numarul de indivizi ai unei clase si numarul
total de elemente ale selectiei. (pag 70)
Ea este deci frecventa de aparitie a valorilor unui caracter (fxi) in raport cu efectivul tuturor
valorilor:
in care:
m este frecventa absoluta a unei valori sau a numarului de valori xi ale unei clase;
n este efectivul total al esantionului.
32. Suma frecventelor relative cumulate intotdeauna va fi egala cu:
a. 100
b. 1,00 (pag 71)
c. 10
Suma frecventelor relative este egala cu unitatea deoarece:
+++ ..+=1
33. Probabilitatea ca un eveniment sa se produca este data de:
a. raportul numarului de cazuri favorabile (m) si numarul total al cazurilor (n) (pag 106)
b. raportul dintre frecventele cumulate si frecventele relative
c. raportul dintre frecventele absolute si cele relative
34. Cunoscand ca media unui sir de date este de 2, iar suma valorilor de 40 care este numarul de
valori ale sirului?
- 20 (pag 108)

Media aritmetica a sirului ca raport intre suma valorilor individuale si numarul lor.
Mar=
2=n==20
35. Coeficientul de variatie este marimea care arata:
a. masura gradului de imprastiere a valorilor (pag 95)
b. amplitudinea de variatie a valorilor
c. diferenta fata de media sirului
Coeficientul de variatie (Cv) este o alta masura a gradului de imprastiere a valorilor, fiind cel
mai frecvent utilizat si sub forma de procentaj:
Cv= sau Cv=100
36. Cum se calculeaza frecventa relativa:
a. ca raport intre frecventa absoluta a claseor vecine
b. prin multiplicarea frecventei absolute cu 100
c. ca raport intre frecventa absoluta si efectivul variabilei (pag 70)
Frecventa relativa (f) a unei valori x a caracteristicii sau a unui interval de clasa este dat de
raportul dintre frecventa absoluta a valorii x, sau numarul de indivizi ai unei clase si numarul
total de elemente ale selectiei.)
37. Care este media aritmetica a numerelor de la 1 la 5
Media aritmetica = = = 3
Media aritmetica simpla este indicatorul care caracterizeaza tendinta centrala a unei multimi de
date.
38. La calcularea altitudinii medii a bazinelor hidrografice ce fel de medie se foloseste?
- media aritmetica ponderata; (pag 79)
39. La calcularea debitelor medii lunare la o statie hidrometrica ce fel de medie se foloseste>
- media aritmetica simpla; (pag 75)
A. aritmetica simpla
B. aritmetica ponderata
C. geometrica
40. Intr-un sir de 25 de valori ordonate descrescator a cata valoare este mediana:
- a 13 (pag 82)
Mediana este valoarea caracteristicii care se afla la mijlocul seriei ordonata crescator sau
descrescator.
In cazul sirurilor cu numar impar de termeni, mediana este valoarea termenului din mijloc al
sirului ordonat crescator, adica daca sirul va avea de exemplu 25 de termeni, mediana va fi
valoarea celui de al 13-lea termen.
La sirurile cu numar par de termeni, valoarea mediana rezulta din media aritmetica a celor doi
termeni centrali.
41. In Romania, perioadele secetoase sunt determinate de:
- anticiclonii care se formeaz deasupra Europei Centrale, de Nord-Est sau de Sud- Est i
dorsala anticiclonic din nordul Oceanului Atlantic (pag 84)
b. ciclonii mediteraneeni cu evoluie retrograd
n Romnia, perioadele secetoase sunt determinate de anticiclonii care se formeaza deasupra
Europei Centrale, de Nord-Est sau de Sud-Est si dorsala anticiclonica din nordul Oceanului
Atlantic.
42. Cea mai importanta cauza a deficitului de precipitatii este:
a. predominarea timpului anticiclonic (pag 82)

b. predominarea regimului ciclonic

Cea mai importanta cauza meteorologica a aparitiei deficitului de precipitatii este predominarea
timpului anticiclonic.
43. Brounov, intelegea prin seceta:
a. Zece zile cu precipitaii mai mici de 5 mm (pag 80)
b. Cel puin 14 zile consecutive n intervalul rece (octombrie-martie) i cel puin 10 zile
consecutive n intervalul cald (aprilie-septembrie)
Astfel, dupa diversi autori, prin seceta se ntelege (Geicu, 2001):
Zece zile cu precipitatii mai mici de 5 mm (Brounov, nceputul secolului);
- 21 de zile sau mai mult n care precipitatiile reprezinta cel mult 30% din media regiunii. Seceta
extrema cnd precipitatiile nu ating 10% din normala pe 21 de zile sau mai mult (Henry, 1906);
- Cel putin 14 zile consecutive n intervalul rece (octombrie-martie) si cel putin 10 zile
consecutive n intervalul cald (aprilie-septembrie), (dupa Hellmann, citat de Donciu, 1928).
44. Henry intelegea prin seceta:
a. 21 de zile sau mai mult n care precipitaiile reprezint cel mult 30% din media regiunii (pag
80)
b. Cel puin 14 zile consecutive n intervalul rece (octombrie-martie) i cel puin 10 zile
consecutive n intervalul cald (aprilie-septembrie)
Astfel, dupa diversi autori, prin seceta se ntelege (Geicu, 2001):
- 21 de zile sau mai mult n care precipitatiile reprezinta cel mult 30% din media regiunii. Seceta
extrema cnd precipitatiile nu ating 10% din normala pe 21 de zile sau mai mult (Henry, 1906);
45. Cole intelegea prin seceta:
a. perioad de 15 zile fr precipitaii (pag 80)
b. 21 de zile sau mai mult n care precipitaiile reprezint cel mult 30% din media
regiunii
Astfel, dupa diversi autori, prin seceta se ntelege (Geicu, 2001):
- perioada de 15 zile fara precipitatii (Cole, 1933);
46. Hellmann intelegea prin seceta:
ating 10% din normala pe 21 de zile sau mai mult (Henry, 1906);
a. Cel puin 14 zile consecutive n intervalul rece (octombrie-martie) i cel puin 10 zile
consecutive n intervalul cald (aprilie-septembrie) (pag 80)
b. 21 de zile sau mai mult n care precipitaiile reprezint cel mult 30% din media regiunii
Astfel, dupa diversi autori, prin seceta se ntelege (Geicu, 2001):
- Cel putin 14 zile consecutive n intervalul rece (octombrie-martie) si cel putin 10 zile
consecutive n intervalul cald (aprilie-septembrie), (dupa Hellmann, citat de Donciu, 1928).
47. Gibbs intelegea prin seceta:
a. rezultatul incapacitii resurselor de ap de a acoperi consumurile (pag 80)
b. perioad de 15 zile fr precipitaii
Astfel, dupa diversi autori, prin seceta se ntelege (Geicu, 2001):
- Rezultatul incapacitatii resurselor de apa de a acoperi consumurile (Gibbs, 1984).
48. Secetele pot fi clasificate in functie de:
a. faza de evoluie, durat i perioada din an n care apar (pag 82)
b. temperatura aerului, viteza vntului
Secetele pot fi clasificate n mai multe tipuri n functie de: faza de evolutie, durata si perioada din
an n care apar.
49. Manifestarea luminoasa a descarcarilor electrice care are loc in interiorul unui nor sau intre

doi nori poarta numele de:

a. fulger (pag 65)
b. tunet
c. trasnet
Manifestarea luminoas a descrcrilor electrice care are loc n interiorul unui nor sau ntre doi
nori poart numele de fulger.
50. Manifestarea luminoasa a descarcarilor electrice care are loc intre nor si suprafata terestra
poarta numele de:
a. trznet (pag 65)
b. fulger
c. tunet
Manifestarea luminoas a descrcrilor electrice care are loc ntre nor i suprafaa terestr poart
numele de traznet.
51. Zgomotul sau bubuitura surda care insoteste fulgerul poarta numele de:
a. tunet (pag 65)
b. trsnet
Zgomotul sau bubuitura surd (efectul sonor) care nsoete fulgerul poart numele de tunet.
52. Fulgerul si tunetul sunt cunoscute impreuna sub denumirea de:
a. oraje (pag 65)
b. descrcri electrice din atmosfer
Fulgerul i tunetul sunt cunoscute mpreun sub denumirea de oraje.
53. Producerea orajelor este legata in special de prezenta norilor:
a. Cumulonimbus (pag 66)
b. Cumulus
c. Cirrus
Producerea orajelor este legata in special de prezenta norilor Cumulonimbus.
54. Orajele sunt insotite, de obicei, de:
a. precipitaii cu caracter de avers (sub form de ploaie, grindin, mzriche etc.) i
intensificri ale vntului (pag 66)
b. zpad
Orajele sunt insotite, de obicei, de precipitatii cu character de aversa (sub forma de ploaie,
grindina, mazariche, etc.) si intensificari ale vantului.
55. Pentru prevenirea si combaterea efectelor negative ale descarcarilor electrice se impune:
a. amplasarea de paratrznete (pag 67)
b. injectarea norilor cu iodur de argint
Pentru prevenirea si combaterea efectelor negative ale descarcarilor electrice se impune
amplasarea de paratraznete si indepartarea obiectelor metalice pe care le avem asupra noastra.
56. Romania se afla intr-o zona climatica cu activitate orajoasa:
a. moderat (pag 68)
b. mare
Romnia se afl ntr-o zon climatic cu activitate orajoas moderata.
57. Frecventa orajelor descreste din:
a. vest i nord-vest spre est i sud-est (pag 68)
b. est i sud-est spre vest i nord-vest
Frecventa fenomenelor orajoase descreste din vest si nord-vest spre est si sud-est (in sensul
circulatiei predominante a atmosferei si continentalizarii progresive a maselor de aer) si creste o

data cu cresterea altitudinii (corespunzator antrenarii dinamice a aerului in miscari ascendente).

58. Frecventa orajelor creste odata cu:
a. creterea altitudinii (pag 68)
b. scderea altitudinii
59. In cursul anului, numarul de zile cu oraje este maxim in perioada:
a. cald a anului (mai-august) (pag 68)
b. rece a anului (noiembrie-martie)
In cursul anului, numarul de zile cu oraje este maxim in perioada calda a anului (mai august) si
minim in cea rece (noiembrie martie).
60. Orajelor au cea mai mare durata medie anuala in regiunea de:
a. munte (pag 68)
b. pe litoral i n Delta Dunrii
Orajele au cea mai mare durata medie anuala (>80 ore) in regiunea de munte si cea mai mica (<
20 ore) pe litoral si in Delta Dunarii.