Planul:

1. Introducere

2. Turismul de croazieră

2.1. Croaziera – caracteristică generală

2.2. Tendinţe ale turismului de croazieră

2.3. Destinaţii principale în turismul de croazieră

3. Contribuţia turismului de croazieră la dezvoltarea

economiei

3.1. Europa

3.2. Statele Unite ale Americii

4. Viitorul turismului de croazieră

5. Concluzii şi propuneri

6. Bibliografie

7. Anexe

1
 I. Introducere

Alegerea navelor ca transport turistic a fost, încă de la începutul secolului, o

opţiune de consum turistic proprie segmentului cererii de lux. Desigur, existenţa
mai multor clase calitative în interiorul aceluiaşi spaţiu de transport a facilitat şi
accesul turiştilor cu venituri mai modeste, deşi tariful plătit pentru o croazieră cu
vaporul era destul de ridicat. Atracţia exercitată de călătoria pe apă ca suport al
agrementului şi nu doar ca posibilitate de acces la o destinaţie turistică a stimulat
dezvoltarea şi diversificarea aranjamentelor de croazieră. Parcul de nave în
continuă dezvoltare, creşterea siguranţei transportului, dar mai ales creşterea
capacităţii navelor şi diversificarea tipurilor de nave care oferă condiţii de confort
şi agrement sporite au stimulat cererea turistică pentru croaziere.

Piaţa croazierelor se află astăzi într-o perioadă de expansiune, gradul de

utilizare a spaţiului navelor (calculat ca raportul între numărul de zile pasageri şi
numărul de zile pasageri potenţiali) este de peste 80%, în pofida creşterii numărului
de companii operatoare de croaziere. Cele două mari pieţe ale croazierelor
mondiale sunt bazinul Caraibelor, care reprezintă circa 28% din oferta de pe piţa
mondială respectivă şi bazinul mediteranean, cu 15% din ofertă. După atacurile
care au avut loc în anii1985 şi 1986 pe două vase de croazieră s-a produs retragerea
pentru doi ani de pe piaţa americană a ofertei de croaziere în Mediterana. Piaţa s-a
inovat însă destul de repede, numărul călătorilor europeni crescînd după anul 1987,
cînd şi numărul turiştilor americani a început să crească. Piaţa turismului de
croazieră şi-a modificat imaginea în ultimii ani de la o piaţă de lux la o piaţă şi o
ofertă de masă, destinată unui public mai larg şi mai tînăr. Tendinţele recente sunt
de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a aranjamentelor aer/mare o dată
cu liberalizarea transporturilor aeriene şi o diversificare a activităţilor ce se
2
desfăşoară la bordul navelor. Toate aceste modificări s-au reflectat în alinierea
ofertei la cerere, ceea ce a stimulat circulaţia turistică pe calea maritimă.

Cererea pentru croaziere a devenit din ce în ce mai diversă, cu mulţi

tour-operatori care intră pe piaţă la toate nivelurile, oferind o gama largă de
produse. Diferitele tipuri de pieţe de croazieră includ croaziere pentru familii,
sistem all-inclusive, linii de lux, nunţi şi croaziere tematice. Fiecare tip de croazieră
atrage un segment specific de piaţă şi cu toate pieţele care înregistrează acum
creşteri serioase, operatorii pot să se poziţioneze pe piaţa pe care consideră că se
potriveşte cel mai bine lor şi care este cea mai profitabilă pentru operaţiunile lor.
Croazierele atrag rapid piaţa familiilor deoarece părinţii consideră că, în comparaţie
cu vacanţele terestre, croazierele sunt mult mai libere. Catering-ul pentru aceasta
piaţă, facilităţile pentru copii care exista la bordul celor mai noi vase, de la
discoteci pentru tineret la centre virtuale depăşesc serios staţiunile terestre.

După datele statistice, circa 3% din traficul turistic internaţional este

reprezentat de transportul naval. Prin avantajele pe care le oferă croazierele - ca
mod de petrecere a vacanţei - relaxare totală, distracţie, confort şi siguranţă, piaţa
transporturilor navale şi implicit cererea, este în continuă expansiune. Pe plan
mondial, secolul XXI va deschide o nouă eră în turismul de croazieră, în care se
îmbină tradiţia cu tehnologia, design-ul şi viteza.
Prin prezenta lucrare am căutat să subliniez importanţa croazierelor pe plan
mondial, prezentarea principalelor companii de croazieră, diversitatea şi gradul de
dezvoltare a industriei de croazieră şi contribuţia lor la dezvoltarea economiei, atît
europene, cît şi nord-americane. Gradul crescînd de influenţă a turismului de
croazieră asupra economiei determină şi creşterea interesului pentru această ramură
a industriei, şi denotă necesitatea examinării mai detaliate a acestei pieţe şi
factorilor ei de influenţă. Ceea ce am încercat să fac în această lucrare.
Suportul teoretic utilizat la scrierea acestei lucrări mi-au servit cărţile de
turism în care este abordată problema în cauză. Drept suport practic am luat la bază

3
analiza efectuată de anumite organizaţii internaţionale specializate în această
problemă pe parcursul a mai mulţi ani.
II. Turismul de croazieră

2.1. Croaziera – caracteristică generală

La începutul secolului XX, croazierele reprezentau un produs turistic de lux,

accesibil doar cleselor sociale cu venituri ridicate. În prezent, turismul practicat cu
mijloace de transport acvatice şi-a modificat imaginea, devenind un produs de masă
destinat unui public mai larg şi mai tînăr. Principalul factor care a făcut posibilă
această evoluţie este progresul tehnologic, care a promis, pe de o parte, reducerea
costurilor de exploatare şi, corespunzător, a preţurilor, iar pe de altă parte, o
diversificare a producţiei de nave din punctul de vedere al tipului, capacităţii,
confortului, siguranţei.

Utilizarea transporturilor navale crearea produselor turistice prezintă o serie

de avantaje cum ar fi:

• amenajările şi echipamentele fixe necesare relativ puţin costisitoare;

• ţara gazdă nu trebuie să facă investiţii foarte mari;

• se creează noi locuri de muncă în transportul pe uscat (taximetrie,

transporturi cu autobuze);

• preţurile pachetelor de servicii oferite sunt relativ mai scăzute, iar

serviciile sunr mai atractive şi mai diversificate (escale numeroase,
agrement, petreceri la bord şi pe uscat etc.).

Există şi aspecte mai puţin favorabile în cazul folosirii transpoturilor

maritime şi fluviale:

• frecvenţa itinerarului se poate modifica din cauza condiţiilor meteo

nefavorabile;

4
 • turiştii au puţin timp la dispoziţie pentru a lua contact cu populaţia şi
cultura ţărilor unde se fac escalele;

• cheltuielile turiştilor sunt mai mici, datorită timpului scurt al escalelor şi

aportul lor la dezvoltarea economice este mai redus;

Principalele produse oferite turiştilor cu utilizarea transporturilor navale sunt:

• curse (rute) de linie;

• linii de croazieră;

• deplasări scurte (ferry) sau mini-croaziere;

• călătorii (excursii) în interior pe rîuri, lacuri, canale;

• călătorii individuale cu vase de agrement, proprietate privată sau

închiriate.

Turismul de croazieră se referă la timpul petrecut pe un vas cum ar fi

navigarea cu flotă, croaziere lungi, croaziere pe râuri, navigare cu yachturi
decapotabile sau charter cu yacht. Totuşi, raportul acestui segment de piaţă se
axează în special pe croazierele pe mare.

Croaziera se poate constitui atît într-un produs turistic distinct cît şi într-un
element component al acestuia, sub forma unui circuit complet (portul de îmbarcare
este acelaşi cu cel de debarcare) sau ca deplasare pe un percurs parţial. În ultimii
ani, croazierele se regăsesc şi în pachetele de servicii „fly-cruise” (zbor-croazieră),
integrate în aranjamente ce trag circa 80% din vasele de crozieră interesate în
afacerile turismului contemporan. Pasagerii sunt duţi de către compania de
croaziere cu un avion în regim de charter într-un port cu apă caldă, punct din care
ei pot să navigheze. Aceasta depăşeşte problema vremii urîte şi a mărilor dificil de
navigat (ex.: Golful Biscay poate fi o zonă neplăcută de traversat pe apă, în orice
perioadă a anului) şi asigură pasagerilor că pot să se bucure de soare şi mări calme
în Mediterana sau Caraibe, încă din prima zi a vacanţei de croazieră.
5
 În funcţie de numărul pasagerilor, mărimea şi confortul navelor, calitatea
serviciilor, durata călătoriei, tipologia agrementului etc., se disting:

• croaziere de vacanţă (nave de mare capacitate, 1000-2000 pasageri,

itinerarii medii de circa 7 zile, clientelă diversă, destinaţii obişnuite);

• croaziere de lux (nave de capacitate maimică, 150-900 pasageri,

inventar de lux, confort superior, personal cu înaltă calificare, itinerarii
de 14-30 zile);

• croaziere exotice sau de aventură (nave cu capacitate mică, destinaţii

originale, turişti amatori de exploatări, servicii specifice, personal cu
instuire specială, scufundări etc.).

Destul de recente şi tot mai solicitate sunt croazierele tematice, care îmbină
educaţia cu vacanşa. Esenţa unei croaziere cu obiectiv tenatic ţintă poate fi: arta
culinară cu un anumit specific, istoria, arta fotografică, astonomia sau orice alt
domeniu ce poate atrage un număr suficient de mare de persoane cu interese
comune. O inovaţie în materie de croaziere este introducerea unor vapoare cu
garaj la bord care deplasează odatăcu pasagerii-turişti şi autovehicule pentru cei
interesaţi (automobile, autocare).

Pentru a atrage noi categorii de turişti şi pentru a satisface cele mai variate
gusturi ale acestora, navele de croazieră oferă o gamă largă de servicii speciale:

• tratamente de sănătate de ultimă oră şi programe de fitness precum şi

oferirea de opţiuni de hrănire sănătoasă, toate concepute astfel încît
vacanţierii să îşi continue stilul de viaţă sănătos dus în viaţa de zi cu
zi;

• sisteme de comunicaţii bazate pe tehnologia de informare de ultimă

genaraţie, dar şi metode de telecomunicaţii tradiţionale, cum er fi
telefoane în cabină cu linie internaţională, fax, televiziune prin satelit
şi cu circuit închis;
6
 • spaţii speciale pentru întîlniri, săli de conferinţe şi condiţii pentru
desfăşurarea întîlnirilor de afaceri (fax-uri, hărţi, microfoane, centre
computerizate, copiatoare, staţii de transmisie-recepţie şi alte
asemenea). Unele linii de croazieră asigură secretare, translatori şi
coordonatori de întîlniri;

• dispozitive speciale pentru persoane cu handicap. Există zone de acces

pentru scunele cu rotile pe majoritatea vaselor, incluzînd cabine,
duşuri, zone publice şi lifturi speciale şi servicii de sănătate speciale,
cum ar fi maşini de dializă renală şi tuburi de oxigen, care pot fi puse
la dispoziţie dacă sunt făcute rezervări în prealabil;

• multe linii de croazieră au cazinouri, oferind jocuri de noroc populare

ca Blackjack, Ruleta, Poker, Baccart etc.. Marea majoritate a liniilor
de croazieră îşi administrează singure peraţiunile din cazino, angajînd
manageri experimentaţi şi dealeri care au lucrat în cazinourile din
Europa. Securitatea este de asemenea ridicată, folosindu-se multe din
metodele de securitate aplicate în Las Vegas la mesele de joc;

• programe pentru sărbătorirea unor momente speciale: nunţi, aniversări

etc.. Unele linii de croazieră angajează organizatori profrsionişti care
să aibă grijă de fiecare detaliu, de la flori şi fotografii pînă la mîncare
şi ceremonia în sine. Pentru cei aflaţi în luna de miare şi cuplurile
aniversare, se oferă mese romantice, paturi duble, şampanie, flori şi
ciocolată în cabină.

2.2. Tendinţe ale pieţei turismului de croazieră

Turismul de croazieră a înregistrat o creştere în ultimul deceniu, navele şi

porturile de îmbarcare au dotări tot mai performante, destinaţiile şi itinerariile s-au
difersificat şi chiar s-a conturat un nou mod de „viaţă de croazieră”.

7
 În prezent sunt mai mult de 250 de nave care operează în lumea întreagă, mai
mult de jumătate funcţionînd în afara porturilor SUA. Marea Britanie deţine cam
5% din navele de croazieră din lume. Cel mai mare vas funcţional, în acest
moment, este cel al liniei Royal Caribbean numit „Voyager of the Seas”. La o
greutate de 142.000 tone şi cu o capacitate de maximum 3.840 pasageri, costurile
sale de funcţionare sunt mai mari decît cele ale vaselor convenţionale.

Fig.1. Vas de croazieră „Voyager of the Seas”

Pasagerii pot să patineze în Marea Caraibilor din moment ce cel mai mare
vas de croazieră este lansat, adică din noiembrie 1999. Cele 3.100 de cabine
Voyager ale Royal Caribbean Cruise Line creează primul patinoar şi perete de
escaladat pe un vas de croazieră. Facilităţile neobişnuite sunt o parte din planul
companiei de a atrage clienţi mai tineri.

Există planuri de construire a unui vas gigant de 250.000 de tone, cu o

capacitate de 6.200 oameni ce se va chema „America World City”, făcîndu-se
eforturi de acumulare a capitatlului necesar.

Fig. 2. Vas de croazieră „America World City”, proiect futurist

8
 În toate ţările dezvoltate se înregistrează o creştere pe piaţa cererii de
croaziere (în medie de 9-15% pe an încă de la începutul anilor ’90), după o
perioadă lungă de declin. Mai mult chiar, CLIA (Industria Liniilor de Croazieră din
America) previziona că cererea pentru croaziere va continua să crească pînă la 13
milioane de pasageri pînă în 2005, iar piaţa potenţială de croaziere pe termen lung
va atinge în jur de 35 milioane de pasageri, stimulînd astfel şi boomul în
construcţia de nave care a început încă din 1990, ceea ce, de altfel, s-a şi întîmplat.

În prezent se fac eforturi mari pentru a diferenţia produsele şi mai puţin

pentru a oferi reduceri de tarif la vînzarea cabinelor. Unele companii şi-au
concentrat atenţia pe organizarea de croaziere tematice pentru a supravieţui (liniile
de croazieră oferă acum o mare varietate de croaziere speciale, de la croaziere cu
teme botanice la cele cu tema „civilizaţiei clasice”, navigînd pe Mediterana,
pasagerii fiind însoţiţi de specialişti). Unele companii de croaziere, ca Disney
Corporation cu cele două vase de 85000 tone, „Disney Magic” şi „Disney
Wonder”, se orientează spre familie, în timp ce alţi operatori au experimentat noi
tipuri de ambarcaţiuni.

Fig. 3. Vas de croazieră „Disney Magic”

Cererea pentru vapoare de croazieră creşte odată cu 48 de contracte noi care

valorează 14.6 mrd.$ care trebuiau realizate pînă în 2003. Cele mai mari linii de
croazieră – Carnival Corporation, Royal Carribean International şi P&O Princess
Cruises sunt elementele dominante care reprezentă 64% din capacitatea de nave de
croazieră din 1999. Industria croazierelor s-a diversificat considerabil în ultimii 5
ani odată cu intrarea pe piaţă a mai multor tour-operatori şi a corporaţiei Disney.

9
Aceştia au fost factori importanţi în privinţa creşterii sectorului. În particular,
consolidarea implicării tour-operatorilor în sectorul de croaziere, împreună cu
marketing-ul extins în privinţa croazierelor inclusiv conceptul popular de
croazieraşi – sejur, a dus la creşterea cererii pentru zona Mediteraneană. Există un
număr crescând de vase de croazieră ce intră pe piaţă, curentul fiind de a construi
vase mai mari. Din cele 48 de vapoare de croazieră aflate în construcţie, 30 sunt de
peste 60.000 de tone (1.200 pasageri).

Călătoriile tind să fie scumpe, cu preţuri cuprinse între 3.700 $ şi 8.700 $

pentru trei săptămîni. Pasagerii pot să patineze în Marea Caraibilor din moment ce
cel mai mare vas de croazieră este lansat, adică din noiembrie 1999. Cele 3.100 de
cabine Voyager ale Royal Caribbean Cruise Line vor crea primul patinoar şi perete
de escaladat pe un vas de croazieră. Facilităţile neobişnuite sunt o parte din planul
companiei de a atrage clienţi mai tineri.

Ambarcaţiunile mai mici, de 3000-10000 tone, cu o capacitate de 100-200 de

pasageri reprezintă pe piaţă variabilă. Cea mai mică dintre acestea asigură o formă
de croazieră de tipul celei petrecute pe iaht pentru cei dispuşi să plătească cele mai
mari preţuri pe care aceste ambarcaţiuni sunt obligate să le aibă. Asemenea vase
sunt capabile să intre în porturile inaccesibile nevelor de croazieră trediţionale,
deschizînd astfel noi destinaţii, cum ar fi cele de pe rîul Amazon. Vasele mici pot
să pătrundă în canale strîmte, cum ar fi Canalul Corint din Grecia, care nu mai este
navigabil de către vasele mari de croazieră.

O altă tendinţă interesantă este creşterea importanţei porturilor de îmbarcare

mai mici, regionale. Turiştii au fost duşi în destinaţii care înainte nu putuseră fi
vizitate, rezultatul fiind o creştere în varietatea experinţelor la ţărm care
completează experienţele de la bord.

Întregul concept de croazieră s-a schimbat din imaginea sa tradiţională;

navele de croazieră încep să fie văzute ca staţiuni plutitoare de vacanţă care se mută
de la o destinaţie la alta oferind noi peisaje în fiecare zi şi divertisment non-stop la

10
bord. Viitorul pe termen lung al croazierelor ar putea fi îmbunătăţit de noua
tehnologie marină acum în curs de dezvoltare, cum ar fi vasul care călătoreşte
deasupra suprafeţei de apă sau propulsia pe jet de apă care este încă testată pentru
un nou tip de vas. Navele dotate cu tehnologii noi prezintă mai multă siguranţă
pentru cei de la bord şi asigură protejarea resurselor naturale, care fac vacanţele de
croazieră atît de atrăgătoare.

Cele mai mari companii de croazieră pe plan mondila sunt: Royal Carribean
Cruise Line, Carnival Cruice Line, Cunard Line, Costa Cruise Line, Norwegian
Cruise Line, Princess Cruises, Holland America Line.

Royal Carribean Cruise Line, una dintre cele mai mari companii de
croazieră, prezentă pe piaţa croazierelor de mai mult de 30 de ani. Dispune de o
flotă de 25 de nave luxoase şi dotate cu echipament de ultimă generaţie. O prezenţă
totdeauna ireproşabilă această companie şi-a adunat laurii în fiecare an şi cu fiecare
pasager impresionat de călătorie.

Flota companiei:

Brilliance of the Empress of the

Adventure of the Seas
Seas Seas
Enchantment of the Explorer of the Freedom of the
Seas Seas Seas
Grandeur of the Seas Jewel of the Seas Legend of the Seas
Monarch of the
Majesty of the Seas Mariner of the Seas
Seas
Sovereign of the Splendour of the
Oasis of the Seas
Seas Seas
Vision of the Seas Voyager of the seas

11
 Fig.4 Vas de croazieră, Compania "Royal carribean Cruise Line"

Costa Cruise Line o altă companie mare de croazieră din lume. Flota
companiei conţine 9 nave cu interesante denumiri italiene. Navele companiei sunt
bogat ornamentate, cu un design modern cu alură italiană. Fondată în 1860,
denumirea acestei companii (Costa) multă vreme a fost legată de uleiul de măsline,
care era şi încărcătura de bază.

Flota companiei:

CostaAllegra CostaAtlantica CostaClassica

CostaEuropa CostaFortuna CostaMagica
CostaMarina CostaMediterranea CostaRomantica
CostaVictoria
CostaTropicale

Fig. 5 Vas de croazieră, Compania „Costa Cruise Line”

12
 Compania Cunard Line este compania care se deosebeşte de celelalte prin
aerul conservator al stilului englez şi prin insursiunea în istoria la bordul navei.
Compania Cunard Line propune pasagerilor săi cursuri de scrimă cu instructori
profesionişti. Alte sporturi propuse de companie sunt tenisul, şah-ul, ping-pong,
golf.

Fig. 6 Vas de croazieră, Compania „Cunard Line”

2.3. Destinaţii principale în turismul de croazieră

În general, rutele cele mai mari din lume sunt localizate în şapte regiuni ale
globului. Acestea sunt:

• Caraibele, Bermuda şi Bahamas, incluzînd coasta Americii Centrale şi

de Sud;

• Vestul coastei Americii de Nord, Mexic, SUA (inclusiv Alaska) şi

Canada, plus rutele de tranzit ale Canalului Panama;

• Mediterana, divizată în sectoarele de vest şi cele de est;

• Insulele din Pacific şi Orientul Îndepărtat;

• Marea Baltică, capitalele Europei de Nord şi Capul de Nord;

• Africa de Vest şi insulele atlantice Canare, Madeira şi Azore;

• Înconjurul lumii.
13
 Există de asemenea un interes mărit pentru croazierele în jurul Marii Britanii,
prin Shetland, Orkney, Hebridean şi insulele Feroe, incluzînd vizite în avanposturi
atît de îndepărtata ca Sf. Kilda, care nu mai are o populaţie permanentă.

Majoritatea croazierelor au loc, totuşi fie în Mediterana, fie în Caraibe.

Aceste două regiuni atrag peste 60% din toate croazierele, iar regiunile
scandinavice şi baltice cam 10%. Majoritatea acestor rute sunt sezoniere, acesta
însemnînd că organizatorii de croazieră ar putea să fie obligaţi să-şi mute navele
dintr-o regiune a globului într-alta pentru a acumula avantaje în perioadele de vîrf
ale cererii de croaziere.

Aceste mutări sunt numite voiaje de poziţionare şi asigură linii cu

oportunitate de a vinde aceste călătorii drept croaziere lungi, sau chiar kinii de voiaj
în care sunt implicate transatlantice. Croazierele în Marea Baltică şi în Capul de
Nord, de exemplu, sunt realizate în timpul verii emisferei nordice. Acest lucru este
valabil şi pentru croazierele în Alaska, care profită de instabilitatea politică a unor
rute din Mediterana. Caraibe beneficiază, de asemenea, de apropierea insulelor de
continentul american ca şi climatul care permite efectuarea de croaziere în tot
timpul anului, deşi climatul temperat al iernii realizează cel mai mare nivel al
cererii. Porturile din Florida, cum ar fi Fort Lauderdale, Miami/Port Everglades şi
port Canaveral au devenit, de departe, baza cea mai importantă a industriei
mondiale de croaziere.

Multe destinaţii care îşi dezvoltă produsele sau sunt pe cale să se stabilească
ca destinaţii turistice încearcă deseori să atragă vasele de croazieră care să
poposească în porturile lor. Deşi nu se generează venituri prin cazare, vizitatorii
care sosesc pot cheltui bani în pieţele locale şi magazinele de suveniruri. Cuba
atrage vase de croazieră în apele sale şi alte destinaţii care apar, cum ar fi Libia
cercetează posibilităţile.

Un consorţiu maltez doreşte să construiască cel mai mare terminal de linie

pentru croaziere în portul Valetta, Malta. Aceasta ar ajuta insula să atragă cele mai

14
importante şi mai mari vase de croazieră. Croaziere speciale către locaţii de altfel
inaccesibile sau locaţii care sunt dificil de atins pe cale terestră sunt o piaţă
nedezvoltată, care, totuşi, au înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani.

Căutarea unor destinaţii noi şi a unor croaziere mai aventuroase a condus la

deschiderea de noi rute pe coasta de est a Africii, inclusiv Madagascar, Seychelles
şi Maurutius şi insulele indoneziene. Companii ce Nobla Caledonia sau Jules
Verne au introdus în premieră croazierele în insulele Pacificului şi voiaje în
regiunile artice şi antartice, de multe ori folosind ambarcaţiuni maimici. Navele
ruseşti cu carene special întărite sunt folosite pentru a funcţiona în regiunile polare.

Rutele lungi au devenit de asemenea populare prin adoptarea conceptului fly-

cruising. Singapore, în special, este căutat ca bază de extindere pentru piaţa
mondială de croaziere, care-şi îndreaptă acum atenţia spre atracţiile din Orientul
Îndepărtat.

Cu obiectivele lor atractive, culturi variate şi mărtueii istorice unice, Europa

şi Mediterana rămîn destinaţii de croazieră populare. Evenimentele mondiale au
detrminat cîteva linii de croazieră să se îndepărteze de Mediterna estică, realizînd
itinerarii în puncte suplimentare din Metiterana de vest, Italia, Spania, Marea
Britanie, Marea Baltică şi nordul Europei. În timp ce opţiunile liniilor de croazieră
de a naviga pe Mediterana au scăzut în 2002 cu 20%, în restul Europei numărul
croazierelor au crescut de la 899 în 2001 la 1.678 în 2002, cu o creştere de 86%.

Conform CLIA, destinaţiile cele mai populare, inclusiv Caraibe/Bahamas,

Mediterana, Alaska şi Europa,continuă să predomine. Analiza anuală a CLIA
arată că regiunea Caraibe/Bahamas atrage 46,6% din piaţa anului 2002 (în
comparaţie cu 44,5% din 2001); ca de obicei, acestă zonă a fost în topul
destinaţiilor în privinţa capacităţii de plasare. Pe locul doi este Europa, cu aproape
11% din piaţă, comparativ cu 8% în 2001. Regiuni europene populare includ zona
Baltică, coasta norvegiană şi Riviera Franceză şi Spaniolă. Maimult de 10% din
zilele-turist de croazieră sunt dedicate Mediteranei, care a căzut pe locul trei în

15
topul destinaţiilor de croazieră pentru prima dată în 1995. Mediterana a înregistrat
o cotă de 12,7% în 2002, ceea ce o situează ca a doua destinaţie ca popularitate. Pe
locul patru este Alaska, care înaintează puţin cîte puţin, ajungînd la cota de 7,95%
în 2002, comparativ cu 7,89% în 2001.

Cîteva alte destinaţii au înregistrat o schimbare extraordinară în capacitatea

lor de croazieră în 2002. De exemplu: Mexicul de Vest aproape şi-a triplat numărul
de zile-turist de crozieră (crescînd la 5,3% pe piaţă, de la sub 2% în 2001); zile-
turist pentru croazierele pe Trans-Pacific au crescut de peste două ori, ca şi cota de
piaţă (de la 11% în 2001 la 22% în 2002); croazierele de-a lungul Coastei Estice au
crescut cu 83% faţă de anul 2001 (aproape dublîndu-şi cota de piaţă le 23%);
Antarctica atinge clasamentul cu 50% maimulte zile-turist decît în 2001 (12% cota
de piaţă în 2002, de la 0,8% în 2001); capacitatea în Orientul Îndepărtat a crescut
cu 67% (ajungînd la cota de 57% faţă de 36% în 2001); şi zilele-turist în Hawaii au
crescut cu 22% (cîştigînd 2,99% din piaţă, de la 2,61%).

Mulţi specialişti consideră că acestă piaţă are încă mari rezerve de creştere.
Cererea nu este satisfăcută, mai ales în condiţiile în care apar şi programe
accesibile şi categoriilor de persoane cu venituri medii, chiar dacă preţul lor este în
continuare cel mai ridicat, comparativ cu alte tipuri de programe turistice; mulţi
oameni sunt dispuşi să economisească pentru o asemenea aventură pe apă. Mai
mult, există încă destinaţii turistice mai slab valorificate, deci piaţa croazierelor
poate cunoaşte şi o extindere geografică (în Asia de Sud-Est, în Oceanul Indian, pe
marile fluvii ale lumii cum sunt Dunărea, Volga, Yangtze şi altele).

16
 III. Contibuţia turismului de croazieră la dezvoltarea economiei

3.1. Europa

Consiliul European al Croazierelor împreună cu partenerii lui au analizat

operaţiunile efectuate în industria de croazieră în Europa şi contribuţia ei la
economia europeană, şi au determinat că în decursul anului 2005 s-au înregistat
următoarele operaţiuni :

• spre sfîrşitul anului 2005 Europa dispunea de 36 de companii de

croazieră care operau cu 100 de vase de croazieră cu o capacitate mai
mare de 86.000 pasageri. Alte 40 vase cu capacitatea de 44.100
pasageri erau dislocate în Europa care aparţineau companiilor
neeuropene;

• aproape 3,3 mln. De europeni au solicitat croaziere, ceea ce reprezintă

23% din toate croazierele lumii, comparativ cu 17% în 2004;

• mai mult de 2,8 mln. de pasageri şi-au început croazierele din porturile
europene, 90% dintre care erau europeni;

• marea majoritate a itinerariilor conţin porturi din Marea Mediterană,

Baltică şi alte regiuni europene, ceea ce generat vizitarea de către 13,1
mln. de pasageri a oraşelor-porturi europene.

Acestea sunt rezultatele operaţiunilor în turismul de croazieră european şi a

investiţiilor în construcţia noilor vase, care au generat un impact economic în toată
Europa în anul 2005. Acest impact economic include:

17
 • 8,3 mrd. – organizarea croazierelor şi pasagerii acestora;

• 19,1 mrd – producţia totală;

• 187,252 – locuri de muncă;

• 6 mrd. – compesaţiile angajaţilor.

Acest impact repezintă suma impactului direct, indirect şi indus al industriei

de croazieră.

Impactul Economic Direct

Impactul economic direct include producţia, angajările şi compensaţiile

intreprinderilor europene care au pus la dispoziţia companiilor de croazieră şi
pasagerilor acestora bunurile şi serviciile lor. Impactul direct de asemenea include
compensaţiile plătite angajaţilor europeni ale companiilor de croazieră.

În 2005 industria de craziră a generat cheltuieli de 8,3 mrd. Acestea includ:

• 3,1 mrd. - pentru construcţia noilor nave de croazieră şi menţinerea

sau reparaţia celor existente:

 10 nave erau în construcţie în 2005 în Europa;

 La finele anului 2006, şantierele navale europene aveau contract

de construcţie a 33 de vase, în valoare de 18,6 mrd. pînă în
2010.

• 2,9 mrd. – cheltuieli ale companiilor de craoazieră pentru bunurile şi

serviciile folosite în susţinerea operaţiunilor în timpul croazierelor.

Principalele cheltuieli făcute de companiile de croazieră către firmele

europene au fost următoarele:

 producătorilor de băuturi şi produse alimentare, în sumă de 246

mln. în provizii consumate la bordul navelor;
18
  agenţiilor europene de turism, 480 mln.;

 companiilor financiare şi de asiguarre, 550 mln., care includ

asigurarea, publicitatea şi alte servicii.

• 1,6 mln. – cheltuieli ale pasagerilor pentru excursii scurte pe uscat,

cazări înainte şi după croazieră la hotel, călătoriile cu avionul şi alte
produse cumpărate din porturile de îmbarcare sau staţionare:

 în afara transferului aerian, pasagerul îmbarcat cheltuie în medie

100 în portul de îmbarcare;

 în medie alţi 50, pasagerii croazierii cheltuie în porturile de

staţionate.

• 0,7 mln. – pentru achitarea salariilor şi beneficiilor angajaţilor

europeni şi echipei administrative şi de comandă a vasului de
croazieră:

 companiile dde croazieră angajează peste 5000 de europeni

pentru muncă în sediile şi oficiile administartive ale
companiilor;

 alţi 28.000 de europeni sunt angajaţi în oficii la bordul navelor.

Aceste cheltuieli au generat ocuparea şi compensarea angajaţilor din diverse

ramuri ale economiei, practic în toate ţările Europei, fie ţări surse de pasageri, fie
ţări-gazde ale croazierelor. Cum este indicat în tabelul ce urmează 8,3 mrd. au
generat maimult de 90.000 locuri de muncă şi 2,8 mrd. plata compensaţiilor.

Tabelul nr. 1 Impactul economic direct al industriei de croaziră asupra economiei, 2005

Industria Cheltuieli (mln.) Locuri de muncă Compensaţii (mln.)

Agricultura, Ind. constructoare
de maşini şi prelucrare a 13 133 4
metalelor
Sectorul de producţie 4,252 28,750 1,063
Bunuri alimentare 662 2,438 96
Bunuri nealimentare 3,590 26,312 967
19
 Vînzări en gross şi en detail 286 3,584 80
Transportul şi Utilităţile 1,641 11,904 449
Ospitalitatea 233 2,421 61
Servicii bancare şi financiare 944 7,323 303
Personalul şi Conducerea 203 2,323 100
Subtotal 7,572 56,438 2,060
Angajaţii companiilor de 754 33,666 754
croazieră
Total 8,326 90,104 2,814

• Sectorul de producţie şi industria construcţiilor navale, constituie 50%

din cheltuielile industriei de croazieră, 30% din locurile de muncă
directe şi 40% din compensaţiile angajaţilor.

• Angajaţii europeni ocupă 37% din locurile de muncă generate de

industria de croazieră şi aproape ¼ din compensaţii.

• Transportul şi utilităţile includ tour-operatorii şi agenţiile de turism

care constituie 20% din cheltuielile directe, 13% din locuri de muncă
şi 16% din compensaţii.

Impactul Economic Total

Impactul economic total reprezintă suma impactului direct, indirect şi indus.

Impactul indirect rezultă din chletuielile intreprinderilor producătoare de bunuri şi
servicii necesare industriei de croazieră. Impactul indus rezultă din cheltuielile
angajaţilor pentru bunurile şi serviciile consumate acasă. Astfel, impactulindirect
afectează intreprinderile producătoare, pe cînd cel indus – consumul.

Tabelul nr. 2 Impactul economic total al industriei de croazieră asupra economiei, 2005

Industria Producţia (mln.) Locuri de muncă Compensaţii

(mln.)
Agricultura, Ind. costructoare de 1,182 15,762 260
maşini şi a prelucrării metalelor
Sectorul de producţie 7,949 55,013 2,052
Bunuri alimentare 1,952 10,190 404
Bunuri nealimentare 5,997 44,823 1,648
Vînzări en gross şi en detail 757 11,401 245
Transportul şi Utilităţile 3,891 57,581 1,686
Ospitalitatea 617 7,826 201
Servicii bancare şi financiare 4,041 30,012 1,241
Personalul şi Conducerea 647 9,657 332
Total 19,084 187,252 6,017

20
 Impactul economic total este mult mai uniform răspîndit în toate ramurile
economiei decît impactul direct, deoarece impactul indirect şi indus afectează
sectoare care nu au legătură cu industria de croazieră. Şi totuşi, sectorul de
producţie cu industria construcţiilor navale şi transportul constituie mai mult de
jumătate din impactul total al industriei de croazieră pe întreg continentul:

• Transportul şi utilităţile, aici se includ şi angajaţii companiilor de

croazieră, constituie 20% din producţia totală şi aproape 30% din
totalul angajărilor şi compensaşiilor;

• Sectorul de producţie, aici se include şi industria construcţiilor navale,

constituie 40% din producţia totală, 30% din locurile de muncă şi 34%
din totalul compensaţiilor generate de industria de croazieră.

Impactul economic pe ţări

Impactele economice s-au răspîndit pe întregul continent. În tabelul ce

urmează este indicattopul celor 6 ţări care constituie aproximativ 85% din impact în
Europa.

Tabelul nr.3 Impactul economic direct al industriei de croazieră pe ţară, 2005

Ţara Cheltuieli directe Locuri de muncă Compensaţii (mln.)

(mln.)
Italia 2,501 61,445 1,810
Marea Britanie 1,686 37,319 1,457
Germania 1,073 19,969 725
Spania 683 13,940 422
Finlanda 621 10,205 371
Franţa 536 7,265 310
Topul celor şase 7,100 150,143 5,095
Restul Europei 1,226 37,109 922
Total 8,326 187,252 6,017

Trei ţări ca Italia, Marea Briatnie şi Germania constituie aproape 2/3 din
cheltuielile directe ale industriei de croazieră. Aceste ţări participă semnificativ în
toate sectoarele industriei:

21
 • servirea în calitate de principală sursă şi piaţă de desfacere a
croazierelor;

• menţinerea facilităţilor sediilor şi pregătirea echipajului;

• aprovizionarea cu şantiere navale pentru construcţia navelor sau

reparaţia lor;

• alimentarea cu conbustibil a vaselor şi aprovizionarea cu produse

alimentare.

Celelalte trei state tind să se impună în unul sau două segmente esenţiale:

• Spania se specializează ca fiind sursă şi piaţă de desfacere a cîtorva

sedii ale companiilor de croazieră;

• Finlanda se axează pe construcţia navelor;

• Franţa este sursa principală în completarea industriei construcţiilor

navale.

Turismul de croazieră influenţează majoritatea ramurilor economiei,

incluzînd: porturile de îmbarcare şi de staţionare, industria construcţiilor
navale, reparaţia navelor, aprovizionarea cu produse, vînzări şi marketing,
aprovizionarea cu personal navele şi sediile administrative.

22
 Figura nr. 7 Cheltuielile directe ale industriei de croazieră în Europa, 2005,

Industria de croazieră a generat 8,3 mrd. cheltuieli directe în Europa în 2005.

Aceste cheltuieli sunt împărţite în patru mari sectoare:

• Pasagerii croazierelor;

• Construcţia şi menţinerea navelor;

• Achiziţiile companiilor de croazieră în suportul funcţionării lor;

• Compensarea personalului administrativ şi a echipajului companiilor de

croazieră în Europa.

Tabelul nr. 4 Cheltuielile directe ale industriei de croazieră după ţară, 2005

Ţara Cheltuieli directe (mln.) Cota parte din total

Italia 2,501 29.9%
Marea Britanie 1,686 20.1%
Germania 1,073 12.8%
Spania 683 8.2%
Finlanda 621 7.4%
Franţa 536 6.4%
Norvegia 276 3.3%
Grecia 200 2.4%
23
 Olanda 156 1.9%
Suedia 98 1.2%
Top 10 7,829 94.0%
Restul Europei 496 6.0%
Total 8,326 100.00%

• Top-ul celor zece ţări constituie 94% din cheltuielile industriei de

croazieră în Europa;

• Italia, cel mai important centru în construcţia navelor în Europa, şi cea

mai mare piaţă de desfacere şi îmbarcare de croaziere, beneficiind de 2,5
mrd din cheltuielile directe ale industriei de croazieră;

• Marea Britanie este sursa cea mai importantă de pasageri în Europa. Mai
mult de 1 mln. de englezi au călătorit în una sau mai multe croaziere în
2005;

• Germania este a treia ţară, cu 1 mrd. de cheltuieli directe, ea este a doua

sursă, după Marea Britanie, de pasageri în Europa şi a treia putere în
construcţia navelor şi reparaţia lor;

• Cele mai mari patru centre de construcţie a navelor în Europa sunt Italia,
Finlanda, Germania, Franţa. Aceste 4 state constituie 86% din totalul
industriei construcţiilor navale şi reparaţia lor din Europa şi 57% din
totalul cheltuielilor industriei în Europa.

Industria de croazieră reprezintă un important segment în circulaţia globală a

populaţiei şi în industria turismului. Industria de croazieră a avut o creştere
dinamică în ultimii 25 de ani. În tabelul ce urmează este prezentată situaţia
sectorului croazierelor pe plan mondial între anii 1995 şi 2005.

Tabelul nr. 5 Cererea internaţională de croaziere, 1995-2005

Regiunea 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Milioane
pasageri
24
America de 4,35 6,88 6,91 7,64 8,19 9,11 9,96
Nord
Europa 1,00 2,06 2,14 2,40 2,71 2,83 3,30
Subtotal 5,35 8,94 9,05 10,04 10,90 11,94 13,26
Restul lumii 0,37 0,78 0,87 0,97 1,05 1,13 1,21
Total 5,72 9,72 9,92 11,01 11,95 13,07 14,47
% America 76.0 70.8 69.7 69.4 68.5 69.7 68.8
de Nord

• Timp de zece ani, din 1995 pînă în 2005, cererea la croaziere la nivel
mondial a crescut de la 5,72 mln pasageri la 14,47 mln. pasageri cu o
cotă de +152%. În perioada dată, creşterea turismului s-a înregistrat nu
mai puţin de 50%, ajungînd la 806 mln. pasageri în 2005.

• Cu toate că numărul pasagerilor de croaziere în America de Nord s-a

dublat, cota parte din total a scăzut de la 76% în 1995 la 69% în 2005.

Flota europeană de croazieră

Pe parcursul anului 2005 în apele Mediteranei activeu peste 119 vase de

croazieră şi 87 în Europa de Nord, unele repoziţionate în Mediterană după un scurt
sezon în Europa de Nord.

Marea Mediterană

• În 2005, 119 vase activau în apele Mediteranei cu o capacitate de

110.725 pasageri (aproximativ 930 pasageri per navă).

• Toată flota din Mediterană duce circa 1,83 mln pasageri în 1,879
croaziere, oferind o capacitate totală de 14,66 mln. pasageri-noapte,
într-o croazieră medie de 8 nopţi.

• Piaţa mediteraneană a crescut de la 17 mln pasageri în 2006 la mai

mult de 21 mln. pasageri în 2007.

• În 2005, 37 nave dislocate în Marea Mediterană aparţineau de

companii nord-americane cu o capacitate de 36.071 pasagari şi 59
nave europene, oferind 62.560 locuri.
25
Europa de Nord

• În 2005, 87 nave activau în apele Europei de Nord cu o capacitate de

70,101 pasageri (aproximativ 806 pasageri per navă).

• Toate aceste nave duceau 619.000 pasageri în 824 de croaziere,

oferind o capacitate totală de 5,92 mln. pasageri, pentru o croazieră
medie de 9,6 nopţi.

• În 2005, 24 nave, cu o capacitate de 24.456 pasageri, aparţinînd

companiilor nord-americane erau dislocate în apele Europei de Nord şi
49 nave cu o capacitate de 36.000 pasageri, aparţinînd companiilor
europene.

Pe scena europeană se înregistrează o creştere a tonajului navelor de

croazieră, cum se poate vedea din figura de mai jos. Din 1996, mărimea
medie a navelor a crescut cu 40% în Europa de Nord şi cu 70% în
Mediterană. Pe lîngă aceasta, nave cu capacitatea mai mare de 3000 de
pasageri apar în Mediterană şi mai mari de 2.500 pasageri - în Europa de
Nord.

Figura nr. 8 Gradul de creştere a mărimii navelor

26
 Figura nr. 9 Cota relativă a pasagerilor pe principalele pieţe mondiale de croazieră

Porturile europene

Tabelul nr. 6 Cele mai importante porturi ale Uniunii Europene în 2005

Porturi Îmbarcări Debarcări Staţionari Total

Marea Mediterană
Barselona 294 190 645 1.229
Civitavecchia 157 157 669 983
Palma de Majorca 196 195 486 878
Napoli 68 68 694 830
Veneţia 338 349 128 815
Savona 241 241 114 596
Europa de Nord
Southampton 345 345 11 701
Copenhaga 120 120 147 387
Sankt Petersburg 6 6 288 300
Talin 0 0 292 292
Helsinki 9 9 222 240
Lisabona 21 23 195 239
Stocholm 15 15 198 228

Principalele porturi-gazdă şi de staţionări în Marea Mediterană, precum şi în

Europa de Nord, cît şi circulaţia pasagerilor între anii 2003-2005 pot fi observate în
tabelul nr. 7 şi nr.8

27
 Tabelul nr. 7 Cele mai mari porturi din Europa

Port-gazdă Ţara 2003 2004 2005

Marea Mediterană
Barselona Spania 1.054.412 1.024.851 1.228.561
Civitavecchia Italia 558.520 659.277 983.171
Palma de Majorca Spania 742.662 744.974 877.912
Veneţia Italia 689.836 677.976 815.153
Savona Italia 195.303 530.057 595.859
Genova Italia 615.000 310.000 362.000
Piraeus (Atena) Grecia 452.506 407.723 284.763
Europa de Nord
Southampton Marea Britanie 469.500 548.000 701.000
Copenhaga Danemarca 268.391 320.000 387.412
Dover Marea Britanie 162.000 178.817 159.253
Kiel Germania 93.172 128.500 132.000
Amsterdam Olanda 95.099 105.422 122.105
Harwich Marea Britanie 95.400 92.000 88.620
Bremerhaven Germania 63.170 70.000 72.000

Tabelul nr.8 Principalele porturi de staţionări din Europa

Porturi de staţionări Ţara 2003 2004 2005

Marea Mediterană
Napoli Italia 613.609 773.223 830.158
Livorno Italia 363.883 387.385 462.383
Nice/Villefranche Franţa 346.581 380.210 364.908
Marsilia Franţa 367.202 337.022 361.000
Limassol Cipru 369.133 350.657 349..399
Palermo Italia 206.804 193.197 329.859
Valletta Malta 389.361 291.225 320.263
Bari Italia 231.984 262.888 277.979
Messina Italia 242.201 219.619 216.760
Malaga Spania 200.202 209.149 204.535
Gibraltar Marea Britanie 215.352 162.780 188.810
Ajaccio Franţa 113.815 144.041 163.608
Toulon/St. Tropez Franţa 60.470 88.851 140.391
Monte Carlo Monaco 80.003 124.309 133.110
Cannes Franţa 113.775 70.361 129.675
Ibiza Spania 79.983 80.105 118.474
Valencia Spania 58.221 105.461 106.724
Europa de Nord
Sankt Petersburg Rusia 204.405 252.553 299.703
Talin Estonia 204.151 205.578 292.000
Helsinki Finlanda 161.000 195.000 240.000
Lisabona Portugalia 209.331 241.557 239.524
Stockholm Suedia 202.000 210.000 228.000
Gergen Norvegia 136.329 157.263 190.055
Oslo Norvegia 120.044 144.739 186.000
Geiranger Norvegia 105.661 116.634 130.357
Cadiz Spania 145.000 164.248 125.877
Rostock/Warnemunde Germania 95.092 92.209 124.500
Visby Suedia 102.418 66.864 113.387
28
 Riga Letonia 180.193 124.655 94.267
Flam Norvegia 69.735 78.283 91.506
Havre, Le Franţa 51.151 59.301 71.199
Zeebrugge Belgia 74,535 67.200 67.172
St. Peter Port Marea Britanie 45.000 62.673 65.565
Dublin Irlanda 34.000 32.000 57.346
Reykjavik Islanda 31.264 44.630 54.795
Tromso Norvegia 46.062 54.745 51.722

3.2. Statele Unite ale Americii

Industria de croazieră nord-americană a cunoscut o creştere moderată.

Numărul pasagerilor îmbarcaţi în porturile SUA a crescut cu 2% în 2007 la 9,2
mln. Această creştere de 2% este precedată de o creştere de 6,3% în 2005 şi 4,5%
în 2006. Creşterea moderată a îmbarcărilor rezultă din reducerea ratei de creştere a
pasagerilor şi cheltuielilor companiilor de croazieră. După încasări de plus 10% în
2005 şi de 9% în 2006, creşterea în totalul industriei a încetinit pînă la 5,9% în
2007, totalizînd 18,7 mrd. $ pentru an.

Tabelul nr. 9 Impactul economic nord-american

2004 2005 2006 2007 2004 2005 2006 2007

Pasageri (mln.) 8,10 8,61 9,00 9,18 13,9% 6,3% 4,5% 2,0%
Impactul economic
direct
Pasageri şi cheltuieli
comp. de croazieră 14,70 16,18 17,64 18,68 13,8% 10,0% 9,0% 5,9%
(mrd.$)
Anagajări 135.19 142.720 153.863 158.376 15,2% 5,6% 7,8% 2,9%
7
Salarii şi Compensaţii 4,80 5.19 5,74 6,01 11,9% 8,1% 10,7% 4,6%
(mrd.$)
Impactul economic
total
Total producţie (mrd. 30,06 32,43 35,73 38,01 18,2% 7,9% 10,2% 6,4%
$)
Angajări 315.83 330.346 347.966 354.690 7,0% 4,6% 5,3% 1,9%
0
Salarii şi Compensaţii 12,42 13,52 14,73 15,44 6,9% 8,8% 9,0% 4,8%
(mrd.$)

Cheltuielile companiilor de croazieră, a pasagerilor lor şi a echipajului, au

generat angajări, venituri şi alte beneficii economice în întreaga economie a SUA.

29
Aceste beneficii economice ale industriei de croazieră nord-americane se axează pe
cinci surse principale:

• cheltuieli ale pasagerilor şi echipajului pentru bunuri şi servicii legate

de croazieră lor, care includ daplasarea de la domiciliu în portul de
îmbarcare, pre şi post cheltuieli de vacanţă pentru cazare la hotel,
excursii scurte pe uscat, cheltuieli la restaurant ş.a.;

• completarea cu personal a companiilor de croazieră, a sediilor şi tour-

operatorilor;

• cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru bunurile şi serviciile

necesare pentru desfăşurarea croazierelor, care includ alimente,
băuturi, combustibil, echipament pentru hotel, echpament pentru
navigaţie, comunicaţii ş.a.;

• cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru servicii portuare ale

SUA, porturi de îmbarcare, porturi staţionare;

• cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru menţinera şi reparaţia

vaselor la şantierele navale americane, cheltuieli pentru terminalel
portuare.

Contribuţia industriei de croazieră la economia SUA este suma impactelor

directe şi indirecte economice. Impactul direct constă în cheltuieli făcute de
companiile de croazieră, echipajele sale şi pasagerii pe parcursul croazierelor.
Aceste cheltuieli includ operaţiunile la sediile companiilor, alimentele şi băuturile
consumate la bordul navelor de croazieră, serviciile de marketing. Se mai adaugă la
acestea o largă varietate de bunuri şi servicii care includ, îmbrămintea, excursii
scurte, cazări pre şi post vacanţă.

Impactul economic al industriei de croazieră, pe parcursul anului 2007, în

SUA, a constat în:

30
 • numărul pasagerilor îmbarcaţi în porturile SUA a crescut cu 2%,
constituind 9,18 mln.;

• 18,7 mrd. – cheltuieli directe ale companilor de croazieră şi pasagerii

acestora, ceea ce a generat o creştere cu 5,9% faţă de 2006, 158,400
locuri de muncă, rmunerate cu 6,0 mln. în salarii şi compensaţii;

• 10,2 mrd. – cheltuieli pentru transportare şi servicii portuare, ceea ce

generat alte 117.000 locuri de muncă şi compensaţii de 4,2 mln.;

• angajări în medie 35.300 americani, făcute de companiile de croazieră

pentru completarea sediilor şi echipajelor cu cadre, plătite cu 1,3 mrd.;

• cheltuieli ale pasagerilor şi echipajelor navelor ce nu ţin de

transportare, şi care creează alte 22.000 locuri de muncă în domeniul
vînzărilor en detail, restaurante, sectorul imobiliar. Aceste locuri de
muncă generează venituri în sumă de 488mln. $, sub forma salariilor;

• 8,5 mrd.$ - cheltuieli ale companiilor de croazieră pentru bunuri şi

servicii în suportul operaţiunilor de croazieră. Aceste cheltuieli
creează mai mult de 41.300 locuri de muncă şi generează 1,85 mrd.$;

• 38 mrd.$ create de impactul indirect asupra economiei SUA, care a

crescut cu 6,4 % faţă de 2006. Acest impact a generat crearea a
354.700 locuri de muncă, remunerate cu 15,4 mln.$.

Tabelul nr.10 Contribuţia economică directă a industriei de croazieră nord-americane, 2007

Domeniul Cheltuieli Locuri de Compensaţii

directe (mln. muncă (mln.$)
$)
Principalele sectoare ale industriei de 10,201 117.012 4,159
croazieră
Cheltuielile pasagerilor şi a echpajului 1,704 21.850 488
Servicii portuare şi Companii de 3,368 56.498 2,115
croazieră 2,996 26.947 1,050
Servicii de transport 2,133 11.717 507
Transport aerian
Furnizorii industriei de croazieră 8,477 41.363 1,851
Agricultura, ind. de prelucrare a 69 325 10
metalelor, construcţia
31
 Sectorul de producţie 4,020 10.568 561
Alimente şi Băuturi 963 2.345 93
Îmbrăcăminte şi Textile 114 828 28
Ind. chimică 227 423 32
Ind. de prelucrare a petrolului 913 141 16
Ind. metalurgică 220 1.160 53
Ind. constructoare de maşini 316 1.140 64
Menţinerea şi reparaţia navelor 459 1.534 109
Echipament electronic 303 972 75
Alte produse 455 2.022 92
Vînzări en gross 537 2.931 177
Alte servicii de transport 23 31 4
Servicii informaţionale 278 652 45
Finanţe, Asigurare, Proprietate 978 3.381 219
imobiliară
Servicii 2,572 23.476 833
Servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1,388 14.425 433
Administrative şi de management 44 217 10
Arte şi Divertisment 189 1.781 62
Alte servicii 951 7.055 319
Total 18,678 158.376 6,010

Impactul total economic a afectat practic toate ramurile economiei

americane, dar cele mai influenţate au fost următoarele şapte:
 Industria produselor alimentare 5,2 mrd. 14.439 loc. de muncă
 Servicii profesionale şi tehnice 4,3 mrd. 33.256 loc de muncă
 Servicii de călătorie 4,1 mrd. 52.943 loc. de muncă
 Industria produselor nealimentare 3,0 mrd. 13.803 loc de muncă
 Servicii financiare 2,5 mrd. 13.307 loc de muncă
 Transport aerian 2,2 mrd. 7.240 loc de muncă
 Vînzări en gross 1,9 mrd. 15.175 loc de muncă

Tabelul nr. 11 Contribuţia economică totală a industriei de croazieră nord-americane, 2007

Domeniul Produs Locuri de Compensaţii

industrial muncă (mln.$)
(mln.$)
Agricultura, ind. de prelucrare a metalelor, 3,035 6.910 489
construcţia
Sectorul de producţie 8,283 28.248 1,647
Alimente şi Băuturi 1,476 4.313 187
Îmbrăcăminte 252 2.744 105
Tipografia 389 2.056 113
Ind. chimică 1,026 2.549 189
32
 Ind. de prelucrare a petrolului 1,705 796 64
Ind. metalurgică 574 3.746 187
Ind. constructoare de maşini 455 1.766 106
Echipament de transport 799 3.040 222
Echipament electronic 679 2.812 241
Alte produse 928 4.426 233
Vînzări en gross 2,625 35.977 1,567
Transport 5,606 69.665 3,223
Servicii informaţionale 1,061 3.706 277
Finanţe, Asigurare, Proprietate imobiliară 4,119 17.707 1,209
Servicii 13,276 192.477 7,025
Servicii profesionale, ştiinţifice şi tehnice 4,266 33.256 2,141
Administrative şi de management 4,233 62.710 1,907
Acomodare şi servicii alimentare 2,025 38.052 745
Arte şi Divertisment 348 6.263 202
Alte servicii 2,404 52.196 2,030
Total 38,005 354.690 15,437
Contribuţia industriei de croazieră nord-americane la economia
indiviaduală a statelor

Impactul economic a industriei nord-americane a afectat fiecare stat în parte.

Factorii principali care influenţează impactul economic pe state sunt:

 Sediile companiilor de croazieră;

 Porturile de îmbaracţiune şi de staţionări;

 Domiciliul pasagerilor de croaziere;

 Localizarea intreprinderilor industriei de croazieră.

În figura de mai jos sunt prezentate cele zece porturi cele mai solicitate din
SUA şi care constituie 83% din toate îmbarcările din SUA.

33
 Figura nr.10 Cele mai importante zece porturi americane, 2004-2007

Florida rămîne cel mai mare centru de croazieră al SUA, acoperind mai mult
de 54% din toate îmbarcările. Cea mai mare creştere a numărului pasagerilor
îmbarcaţi, în anul 2007, s-a înregistrat în portul Everglades (12,6%). Alte patru
porturi din Florida (Jacksonville, Miami, Port Canaveral, Tampa) au cunoscut un
declin de 4 %. Porturile californiene au îmbarcat circa 1,4 mln. pasageri, ceea ce
reprezintă 15% din total.

În decursul anului 2007, impactele economice ale industriei de croazieră

înregistrate au fost:

• Impactul economic s-a concentrat în cele zece state. Aceste state au

acumulat 78% din totalul achiziţiilor industriei de croazieră şi 82% din
totalul locurilor de muncă.

• Florida totalizează 7,1 mln. pasageri în 2007, cu un declin de 2% faţă

de 2006. Pasagerii, echipajele şi companiile de croazieră au generat
cheltuieli directe de 6,1 mrd., 126.546 locuri de muncă şi 5,2 mrd.
compensaţii. În Florida sunt orientate majoritatea sediilor marilor
companii de croazieră.

34
• California a fost vizitată de 1,5 mln. pasageri cu o creştere de 10% faţă
de 2006. Intreprinderile californiene au primit 2,2 mrd. din cheltuielile
directe şi au generat 47.978 locuri de muncă şi 2,4 mrd. compensaţii.

• Alaska a primit 5,5 mln. pasageri, în creştere faţă de 2006 cu 12%.

Statul profită din excursiile scurte pe uscat, pre şi post cazări, vînzări
de produse şi băuturi. Se prezintă ca o importantă piaţă de desfacere a
croazierelor.

• Circa 808.000 pasageri şi membri ai echipajelor au vizitat New York-

ul în 2007. Beneficiază de 1,1 mrd. din cheltuielile directe, care au
generat 13.507 locuri de muncă, plătite cu 761 mln.

• Texas-ul a cunoscut un declin de 20% faţă de 2006, totalizînd 680.000

pasageri în anul 2007.

• Hawaii au fost destinaţia pentru 2,5 mln. vizitatori care au ales să vină
aici în 2007. Hawaii u cunoscut o creştere moderată datorată
repoziţionării vaselor de croazieră din Hawaii în Europa.

• Georgia este sursa principală de pasageri de croazieră şi susţine

industria de croazieră prin producerea de bunuri şi servicii necesare.

• În anul 2007 550.000 pasageri au vizitat Seattle. Cu cheltuieli directe

de 675 mln. şi 16.681 locuri de muncă, Washington-ul estmează 4%
din impactul economia naional al industriei de croazieră.

Tabelul nr. 12 Impactul economic total al industriei de croazieră nord-americane pe stat

Statul Achiziţi Cota Locuri Cota Compensaţii Cota

i directe parte de parte parte
(mln.$) (%) muncă (%) (mln. $)
Florida 6,060 32,4% 126.546 35,7% 5,209 33,7%
California 2,181 11,7% 47.978 13,5% 2,385 15,4%
Alaska 1,220 6,5% 25.154 7,1% 988 6,4%
New York 1,126 6,0% 13.507 3,8% 761 4,9%
Texas 1,074 5,8% 18.509 5,2% 893 5,8%
Hawaii 712 3,8% 22.894 6,5% 674 4,4%
Georgia 676 3,6% 9.147 2,6% 437 2,8%

35
 Washington 675 3,6% 16.681 4,7% 755 4,9%
Illinois 487 2,6% 6.638 1,9% 325 2,1%
Colorado 437 2,3% 2.785 0,8% 148 1,0%
Massachusetts 407 2,2% 5.631 1,6% 322 2,1%
Pennsylvania 371 2,0% 5.975 1,7% 276 1,8%
New Jersey 335 1,8% 4.966 1,4% 264 1,7%
Indiana 256 1,4% 3.837 1,1% 174 1,1%
Carolina de Nord 219 1,2% 2.824 0,8% 109 0,7%
Michigan 205 1,1% 2.616 0,7% 123 0,8%
Missouri 183 1,0% 3.418 1,0% 150 1,0%
Ohio 180 1,0% 2.977 0,8% 129 0,8%
Arizona 178 0,9% 3.579 1,0% 135 0,9%
Louisiana 172 0,8% 3.731 1,1% 136 0,9%
Maryland 159 0,8% 2.177 0,6% 105 0,7%
Virginia 147 0,7% 2.502 0,7% 122 0,8%
Connecticut 138 0,6% 1.337 0,4% 81 0,5%
Minnesota 114 0,6% 1.878 0,5% 93 0,6%
Alabama 112 0,5% 1.981 0,6% 69 0,4%
Oregon 88 0,4% 2.824 0,8% 104 0,7%
Carolina de Sud 76 0,3% 1.461 0,4% 49 0,3%
Tennessee 62 0,3% 1.004 0,3% 40 0,3%
Kentucky 59 0,3% 877 0,2% 32 0,2%
Utah 58 0,3% 869 0,2% 30 0,2%
Kansas 52 0,3% 2.226 0,6% 80 0,5%
Wisconsin 50 0,3% 830 0,2% 31 0,2%
Nevada 50 0,2% 582 0,2% 22 0,1%
New Hampshire 44 0,2% 492 0,1% 22 0,1%
Districtul 40 0,2% 152 0,0% 20 0,1%
Columbia
Iowa 32 0,2% 326 0,1% 11 0,1%
Oklahoma 31 0,2% 516 0,1% 19 0,1%
Mississipi 29 0,2% 393 0,1% 13 0,1%
Delaware 25 0,1% 207 0,1% 9 0,1%
Rhode Island 25 0,1% 377 0,1% 13 0,1%
Maine 24 0,1% 381 0,1% 12 0,1%
Arkansas 23 0,1% 398 0,1% 12 0,1%
Nebraska 21 0,1% 481 0,1% 18 0,1%
New Mexico 18 0,1% 271 0,1% 10 0,1%
Idaho 12 0,1% 188 0,1% 6 0,0%
West Virginia 9 0,0% 155 0,0% 5 0,0%
North Dakota 8 0,0% 145 0,0% 4 0,0%
Montana 6 0,0% 94 0,0% 3 0,0%
South Dakota 6 0,0% 71 0,0% 2 0,0%
Vermont 5 0,0% 59 0,0% 2 0,0%
Wyoming 3 0,0% 41 0,0% 1 0,0%
Total 18,678 354.690 15,437

36
 IV. Viitorul turismului de croazieră

„Fără îndoială că anul 2009 prezintă un meniu nu tocmai favorabil nu numai

pentru membrii CLIA, dar şi pentru toate ramurile economiei. Cu toate acestea,
membrii CLIA sunt ferm convinşi că vor putea să ţină piept tuturor obstacolelor
care le vor apărea, bazîndu-se în primul rînd pe industrie, care planifică din timp şi
investeşte capital în viitor, dovadă fiind numeroasele comenzi de construcţie a
noilor nave de croazieră pînă în 2012, care îşi vor aduce aportul în reînvierea
economiei” a spus Terry L. Dale, preşedintele CLIA. „Varietatea de croaziere
propuse, dă posibilitatea consumatorilor de a-şi alege anume vacanţa care le
convine şi din punct de vedere financiar, chiar şi în timpul crizei financiare.”
37
 Din 1980 pînă în prezent, perioadă în care au fost înregistrate mai multe
decline economice, creşterea medie a industriei de croazieră pe an constituie 7,4%.
Aproximativ 13,2 mln. pasageri au călătorit în 2008, faţă de 12,56 mln. în 2007, iar
pentru 2009 se estimează circa 13,5 mln. pasageri, creştere de 2,3%.

Cu toate că criza economică poate avea repercusiuni asupra consumului de

croaziere, statisticele dau speranţă companiilor de croazieră că cererea va creşte.
Conform Portofoliului CLIA Pieţei Croazierelor pentru 2008, aproape 34 mln. de
americani planifică vacanţe de croazieră pentru următorii 3 ani.

În 2009 flota CLIA va întîmpina 14 vase noi de croazieră, şi anume:

• American Cruise Line: Independence, 104 pasageri (August);

• AMAWATERWAYS: Amadolce, 148 pasageri (Aprilie) şi Amalrya, 148
pasageri;
• Carnival Cruise Line: Carnival Dream, 3,646 pasageri (Septembrie);
• Celebrity Cruises: Celebrity Equinox, 2,850 pasageri (vara anului 2009);
• Costa Cruises: Costa Luminosa, 2,260 pasageri (Iunie) şi Costa Pacifica,
3,000 pasageri (Iunie);
• MSC Cruises: MSC Splendida, 3,300 pasageri (Iulie);
• Pearl Seas Cruises: Pearl Mist, 210 pasageri (Iulie)
• Royal Caribbean International: Oasis of the Seas, 5,400 pasageri (toamna
anului 2009);
• Seabourn Cruise Line: Seabourn Odyssey, 450 pasageri (Iunie);
• Silversea Cruises: Silver Spirit, 540 pasageri (Noiembrie);
• Uniworld Boutique River Cruise Collection: River Beatrice, 160 pasageri
(Martie) şi River Tosca, 82 pasageri (Aprilie);

• Trei nave vor părăsi flota CLIA în 2009: Celebrity Galaxy, MSC Rhapsody
şi NCL’s Norwegian Majesty.

Anul 2009 va fi marcat de continuarea diversificării şi lărgirii operaţiunilor

de croazieră. În timp ce Marea Caraibelor, Alaska şi Europa rămîn favorite, tot mai

38
multe companii de croazieră şi-au planificat intensificarea prezenţei lor în alte părţi
ale lumii , cum ar fi: Asia, Oceanul Indian şi Africa, Amazon şi Brazilia, Orientul
Apropiat şi Arctica, incluzînd insulele Newfoundland şi Groenlanda. În limitele
Europei vor apărea noi posibilităţi de croazieră în Marea Britanie, Pen-la
Scandinavă, Europa de Nord şi Europa de Est. Exemple de porturi noi sau în curs
de formare în lumea întreagă: Dubai, Abu-Dabi, Bahrein (Golful Persic); Mumbai
(India); Hyar, Korcula, Sarande (Adriatica), Sihanoukville (Cambogia), Iles Des
Saintes (Guadelupe); Sylt (Europa de Nord); Komodo (Indonezia); I-le Virgine,

I-le Cooper, Caicos (Bazinul Caraibelor); Rovini (Croaţia); L’Ile-Rousse (Franţa);

Ischia, Cinque Terre şi Puglia (Italia); Bonne Bay (Newfoundland); Itajai,
(Brazilia); Batumi (Georgia); Giurgiuleşti (Republica Moldova); Maputo
(Mozambic); Ashdod şi Haifa (Israel); Koper (Slovenia); şi alte porturi de-a lungul
coastei Dalmate, în Japonia, Coreea şi Indonezia.

Tendinţele croazierelor:

• Luînd în consideraţie oscilaţiile de preţ pentru combustibil, majoritatea

companiilor de crozieră au micşorat suplimentele de croazieră;

• Dacă pînă în prezent majoritatea croazierelor se comandau cu 5-6 luni

înainte, actualul climat economic a redus mult timpul limită de plată a
croazierei, consumatorul putînd să achite chiar pînă în ziua plecării;

• Companiile de croazieră propun reduceri mari de preţuti şi condiţii

avantajoase ca răspuns la criză: copii gratis, deplasările aeriene gratis,
unele excursii scurte gratis ş.a.;

• O nouă tendinţă a companiilor croazieră este de a crea noi vase

ecologice, care nu provoacă poluarea mediului înconjurător sau în cele
existente includerea tendinţei de păstrare a resurselor şi reutilizarea.
Printre iniţiative se numără: filtrarea apelor reziduale, reducerea
emisiilor de gaze, folosirea energiei solare, folosirea produselor
fabricate din material reutilizate ş.a.;

39
• Se pune accent pe vacanţă de familie cu reduceri de preţ pentru
acestea. Se constată că familiile comandă multe croaziere, aproape
50% din familii au comandat 2-4 croaziere cu copii mai mici de 18
ani;

• Se constată creşterea călătoriilor de grup, încurajate de călătorii create

pentru anumite grupuri sociale sau civile, de către companiile de
croazieră;

• În comandarea croazierelor se urmăreşte tendinţa folosirii agenţilor de

turism, prin intermediul cărora se vănd circa 90% din toate croazierele.

Tendinţele şi observaţiile bazate pe analiza a mai mult de 900 de

agenţii de turism:

• 92% din agenţiile de turism se declară optimişti în ceea ce

priveşte vînzările pentru următorii trei ani;

• Mai mult de 50% din agenţii aşteaptă că vînzările vor fi “bune”

sau “foarte bune” în 2009;

• Croazierele cîştigă teren în faţa celorlalte tipuri de vacanţă, fiind

cele mai solicitate;

• Agenţiile de turism aşteaptă cereri mari la vacanţe în bazinul

Caraibelor, Bahamas, Alaska, Marea Mediterană şi Mexica;

• Ca motiv primordial în cumpărarea croazierelor de către

consumatori se dovedeşte a fi oferta extraordinară a companiilor
de croazieră, iar ca motiv secund – dragostea consumatorilor
pentru croaziere.

40
 V. Concluzii şi propuneri:

Cu toate că industria de croazieră a ajuns la un nivel destul de ridicat în

dezvolatrea ei, mai există domenii care necesită mai multă atenţie şi investiţii, cum
ar fi: lărgirea hotarelor de pătrundere a companiilor de croaziere în Estul Europei,
Africa, Asia şi alte regiuni puţin valorificate; atragerea consumatorilor tineri şi cu
posibilităţi financiare ami reduse prin dezvoltarea sectorului recreativ şi micşorarea
preţurilor; reducerea sau simplificarea la maxim a aranjamentelor pre şi post
vacanţă.

Toate analizele făcute în acest domeniu arată clar creşterea cererii la

croazierele turistice, ceea ce demonstrează că industria croazierelor turistice are un
viitor promiţător şi un cuvînt tot mai puternic de spus în turismul mondial.

În flexibilitatea lui turismul de croazieră întrece toate celelalte forme de

turism. Navele de croazieră sunt mobile şi uşor pot fi repoziţionate dintr-o regiune
41
nefavorabilă sau cu cererea mică în una cu cererea pentru croaziere ridicată. La fel,
ele pot fi foarte uşor modificate în dependenţă de necesităţile pieţei sau de
specificul regiunii. Navele de croazieră fac faţă cu succes la condiţiile economice
relative, la fluctuaţiile de cerere şi ofertă şi regimurilor fiscal. Industria de croazieră
a demonstrate abilitatea de a se reface rapid în situaţii critice şi tensionate, cum ar fi
conflicte militare, decline financiare. De aceea, cel mai indicat mod, după părerea
mea, de a face turism, în condiţiile crizei financiare, sunt croazierele – vacanţă
plină de romantism, palpitantă şi destul de sigură.

Anexa I

Trasee de croazieră pe sectorul românesc

Se pot valorifica prin turismul de croazieră traseul Dunării din aval de

Călăraşi, cu cele trei braţe şi canalele navigabile din deltă şi traseul Drobeta -
Turnu Severin - Baziaş. Timpul de realizare : 3-5 zile.

A. Traseul Drobeta - Turnu Severin - Baziaş se poate face tur - retur, sau
întoarcerea cu autocarul, cu o perioadă de desfăşurare de cel mult 4 zile (ultima zi
fiind de întoarcere). Turiştii sunt aduşi de la Bucureşti (eventual de la aeroportul
Timişoara) până la Drobeta - Turnu Severin, cu autocarul. Pot fi organizate pe acest
itinerariu şi excursii tematice, de exemplu: Fenomene carstice în Defileul Dunării,

42
Arii protejate şi monumente ale naturii în zona Porţile de Fier, Istorie şi turism în
Defileul Dunării ş.a. Locul de îmbarcare: Drobeta -Turnu Severin.

Ziua I: Drobeta - Turnu Severin - Orşova (24 km). Turiştii (aduşi cu autocarul),
se îmbarcă pe motonavă la Drobeta - Turnu Severin, sunt cazaţi, apoi servesc
prânzul.

- turul oraşului - se vizitează principalele monumente istorice şi

culturale;

- se revine pe navă, se trece de ecluza de la barajul Porţile de Fier I;

- se vizitează ruinele şi actuala Mănastire Vodiţa;

- se acostează opţional în golful Bahna;

- continuând traseul spre Orşova, se reţine atenţia turiştilor asupra

numeroaselor viaducte, arcuite peste golfurile formate de pătrunderea
apelor lacului pe gurile afluenţilor:

- se acostează la Orşova pentru înnoptare; se serveşte cina, după care

urmează program de divertisment.

Ziua a II - a : Orşova -Berzasca (63 km)

- după micul dejun se face turul oraşului Orşova, se vizitează Mănăstirea

Sf. Ana, se fac plimbări pe faleză;

- opţional, excursie la Staţiunea Băile Herculane, unde se poate servi

prânzul;

- după întoarcerea pe vapor se continuă traseul înspre amonte, trecând

prin cel mai spectaculos defileu al fluviului, Cazanele Mici, Cazanele
Mari; amatorii de speoturism pot vizita în acest sector peşterile Gura
Ponicovei şi Veterani;

43
 - la confluenţa cu Valea Mraconiei se pătrunde pe golful omonim (cu
aspect de fiord) circa 1,5 km lungime; opţional, turiştii se pot deplasa pe
drumul forestier de pe Pârâul Neamţu – afluent al Mraconiei, pentru a
străbate Cheile Neamţului;

- pe cursul Dunării, se vizitează în continuare: Cetatea Tri Cule, punctul

fosilifer de la Şviniţa, Tabula lui Tiberiu (anul 33 - 34 e.n.), Tabula lui
Domiţian (anul 75 - 80 e.n.) şi pintenul calcaros Greben, de pe malul
sârbesc; opţional, amatorii de speoturism pot vizita complexul carstic
(peşterile Socolovăţ, Mosnic) de pe pârâul Şirinia (aval de Cozla);

- se acostează la Berzasca pentru înnoptare pe vapor; cina pe vapor - cu

produse pescăreşti, locale.

Ziua a III - a: Berzasca - Moldova Nouă (31 km)

- mic dejun şi turul localităţii (se vizitează Biserica Sf. Arhangheli -

1836) se face o plimbare cu trenuleţul forestier pe valea Berzeasca;
opţional se poate rezerva o zi pentru parcurgerea întregului traseu de cale
ferată, până la izvoare, în punctul numit Cloţa Veche (43 kn), apoi se
parcurg pe jos, Cheile Rudăriei;

- la Sicheviţa se poate acosta opţional pentru o excursie la Gârnic -

Muzeul sătesc, ruinele castrului roman, platoul carstic;

- aval de localitatea Pescari (denumirea veche: Coronini) se pot vizita

Peştera Gaura cu Muscă, cu intrarea inundată de apele lacului, Peştera
Chindiei, Cetatea Golubac (pe malul sârbesc), Stânca Babacai, ruinele
cetăţii medievale Sf. Ladislau;

- se acostează la Moldova Nouă pentru înnoptare. Prânzul şi cina vor

include în meniu şi produse tradiţionale pescăreşti.

Ziua a IV - a: Moldova Nouă - Baziaş (23 km) şi retur. Debarcarea şi

întoarcerea cu autobuzul (141 km)
44
 - mic dejun;

- se parcurge ultimul tronson al defileului, până la Baziaş, unde se

vizitează biserica Mănăsătirii Baziaş, monument de arhitectură din
perioada feudală timpurie, refăcută în secolul al XVIII-lea şi panoul care
marchează locul de intrare al Dunării pe teritoriul României -ghidul va
prezenta turiştilor informaţii şi evenimente istorice legate de acest loc;

- întoarcerea cu vaporul la Moldova Nouă, unde turiştii se debarcă;

- întoarcerea la Bucureşti (sau la aeroportul Timişoara) pe cale rutieră, cu

autocarul.

B. Traseul Bucureşti - Călăraşi - Cernavodă - Galaţi - Tulcea

Timp de realizare : 3 - 5 zile

Transportul de la Bucureşti se asigură cu autocarul.

Locul de îmbarcare : Călăraşi (opţional poate fi şi Giurgiu).

Ziua I : Călăraşi (opţional Giurgiu - Călăraşi) - Cernavodă - Brăila (200 km).

Imbarcare şi cazare

- acostare la Ostrov, unde se vizitează : podgoria, centrul de degustare,

cetatea bizantină, Mănăstirea Dervent ;

- acostare la Oltina, se vizitează podgoriile şi centrul de degustare, davele

getice ;

- masa de prânz la Cernavodă, după care se face turul oraşului (se

vizitează centrul vechi, punctul fosilifer şi podul Anghel Saligny);

- la Hârşova : complexul arheologic ;

- opţional, se poate acosta pe Insula Mică a Brăilei - rezervaţie naturală ;

45
 - se acostează în portul Brăila, se face tur de oraş (se vizitează Cetatea
Brăilei, Muzeul judeţean de istorie, biserici - monumente de arhitectură,
case memoriale, faleza) ;

- cina cu produse tradiţionale locale, divertisment, înnoptare.

Ziua a II - a : Brăila - Galaţi - Isaccea - Tulcea (100 km)

- mic dejun ;

- opţional acostare la Galaţi pentru tur de oraş ;

- se acostează la Isaccea, de unde se merge cu autocarul la Mănăstirea

Saon, Mănăstirea Celic Dere, Mănăstirea Cocoş, podgoria Niculiţel – se
serveşte prânzul, de preferinţă la centrul de degustare, se revine pe
motonavă ;

- acostare la Tulcea, tur de oraş, cină cu produse pescăreşti, program de

divertisment, înnoptare.

Ziua a III - a : Tulcea - Braţul Sulina (opţional şi canalele navigabile ale deltei)
şi retur (circa 150 km)

- se fac opriri la popasurile Maliuc, Crişan, Lebăda - aici se serveşte

prânzul;

- opţional, se pot organiza plimbări cu barca pe canale, pentru a se

admira păsările sau animalele din rezervaţie, se pot organiza partide de
pescuit sau vânătoare;

- cina se serveşte pe vapor, pe drumul de întoarcere spre Tulcea, unde se

staţionează pentru innoptare.

Ziua a IV - a : Tulcea - Braţul Sf. Gheorghe şi retur (circa 250 km)

- se serveşte micul dejun pe vapor, în timp ce acesta se deplasează;

- se fac opriri la Mahmudia şi Uzlina;

46
 - masa de prânz - la Sf. Gheorghe, după care se face întoarcerea spre
Tulcea;

- opţional se fac plimbări cu barca pe canale, se pot organiza partide de

pesciut sau vânătoare de raţe sălbatice.

Ziua a V - a : întoarcerea spre Bucureşti cu autocarul sau cu avionul, prin

aeroprtul Tulcea.

Trasee internaţionale

Perioada de organizare : mai - septembrie. Locul de îmbarcare poate fi

Tulcea - situaţie în care turiştii străini sunt aduşi cu avionul prin aeroportul Mihail
Kogălniceanu, Rotterdam sau Ulm (localitate de unde începe Dunărea navigabilă),
iar întoarcerea pentru turiştii români va fi realizată de preferinţă cu avionul.

A. Traseul Tulcea - Giurgiu - Orşova - Baziaş - Belgrad - Budapesta -

Viena - Ulm (opţional Frankfurt sau Rotterdam)

Timp de realizare :14 zile.

Ziua I - îmbarcarea la Tulcea (circa 250 km)

- se face o plimbare pe canalul Sulina (sau pe Braţul Sf. Gheorghe) şi pe

canalele deltei, iar masa de prânz se va servi la o cherhana; se pot organiza
partide de vânătoare sau pescuit sportiv;

- după amiază : turul oraşului Tulcea;

- cina pe vapor, în timp ce se porneşte înspre amonte;

- se acostează la Isaccea pentru înnoptare.

Ziua a II-a : Isaccea - Galaţi - Brăila - Călăraşi - Ostrov (290 km)

47
 - mic dejun, deplasare cu autocarul la mănăstirile Cocoş, Saon, Celic
Dere, la podgoriile Niculiţel şi centrul de degustare; se revine pe vapor;

- Galaţi şi Brăila - se poate opri opţional pentru turul oraşului;

- la Giurgeni şi Cernavodă, turiştilor li se reţine atenţia asupra podurilor

de fier şi rutiere peste Dunăre;

- se debarcă la Ostrov pentru excursie la podgoriile şi centrul de

degustare Ostrov, Mănăstirea Dervent, Mănăstirea "Peştera Sf. Andrei"
din comuna Ion Corvin, podgoriile de la Oltina;

- cina va include şi produse specifice locale, pescăreşti şi vinuri din

podgoriile dobrogene;
- se înnoptează la Ostrov.

Ziua a III-a : Călărăşi - Drobeta - Turnu Severin (560 km)

- mic dejun pe vapor;

- opriri opţionale la Giurgiu - Ruse, Turnu Măgurele - Nicopol, Calafat -

Vidin pentru tururile oraşelor;

- se debarcă pe Insula Şimian - se vizitează Cetatea Ada Kaleh,

reconstruită;

- Drobeta - Turnu Severin - masa de prânz şi tur de oraş;

- opţional, se organizează o excursie cu autocarul la Peştera Topolniţei şi

Cheile Şuşarei;

- cina - pe vapor.

Ziua a IV-a : Drobeta - Turnu Severin - Orşova (24 km)

- mic dejun; se traversează barajul Porţile de Fier I prin ecluză, apoi se

face o oprire în golful Bahna, pentru a vizita mănăstirea actuală şi ruinele
fostei Mănăstiri Vodiţa;
48
 - se continuă drumul spre Orşova, reţinând atenţia asupra viaductelor
peste afluenţii Dunării;

- după masa de prânz, programul turistic continuă cu autocarul, se

vizitează staţiunea Băile Herculane şi Valea Cernei;

- se serveşte cina pe vapor; program de divertisment.

Ziua a V-a : Orşova - Moldova Nouă (94 km)

- se parcurge traseul cel mai spectaculos: Orşova - Cazanele Mici -

Cazanele Mari, până la Moldova Nouă;

- opţional, cei interesaţi pot vizita în această zonă peşterile din zona
Dubova (Gura Ponicovei, Veterani), peşterile Gaura cu Muscă şi Gaura
Chindiei de lângă localitatea Coronini sau cele din arealul Berzasca -
Sicheviţa - Gârnic;

- pe traseu se reţine atenţia asupra bustului lui Decebal sculptat în

calcarele din golful Mraconia şi a ruinelor cetăţii Trikule (sau Triculi), de
pe malul românesc, ale Cetăţii Golubac - pe malul iugoslav şi asupra
stâncii Babacai de la intrarea în zona Ostrovului Moldova Veche;

- opţional se pot vizita (cu autocarul şi apoi pe jos) Cheile Nerei;

- cină şi înnoptare la Moldova Veche.

Ziua a VI-a : Moldova Nouă - Baziaş - Belgrad

- se străbate ultima porţiune din Defileul Dunării, circa 25 km, până la

Baziaş, după care se intră pe teritoriul iugoslav;

- la Belgrad se acostează pentru turul oraşului (Muzeul pământului

sârbesc, Muzeul etnografic ş.a.), cină şi înoptare.

Ziua a VII-a : Belgrad - Novi Sad - Mohacs

- mic dejun pe vapor;

49
 - se acostează la Novi Sad pentru turul oraşului, masa de prânz;

- Mohacs - turul oraşului, cina, program de divertisment.

Ziua a VIII-a : Mohacs - Budapesta

- se fac opriri pentru turnul oraşului la Baja, Kolocsa şi Dunanjvaros;

- seara se vizitează insula Margareta unde este organizat program turistic

de divertisment şi se serveşte cina.

Ziua a IX-a : Budapesta - Bratislava

- mic dejun;

- prima parte a zilei este dedicată vizitării oraşului şi cumpărăturilor;

- masa de prânz - la un restaurant cu mâncăruri specifice, tradiţionale;

- se continuă drumul, cu acostare la Vişegrad şi Esztergom pentru turul

oraşului;

- cină şi înnoptare la Bratislava.

Ziua a X-a : Bratislava - Viena

- mic dejun şi turul oraşului Bratislava - zona centrală;

- masa de prânz la un restaurant cu specific local;

- după prânz turiştii se îmbarcă pentru continuarea croazieri;

- opţional, se fac opriri la Duvajska, Streda şi Heinburg pentru turul

oraşului;

- seara se acostează la Viena;

- se organizează seară vieneză; se admiră oraşul noptea din cafeneaua

rotitoare a Turnului Dunării din Parcul Dunării; tot aici se poate servi
cafeaua de dimineaţă.
50
Ziua a XI-a : Viena

- mic dejun, servirea cafelei în cafeneaua rotitoare din Turnu Dunării;

- tur de oraş: Palatul Schonbrunn, Opera, Palatul Hofburg, Muzeul de

Artă, Muzeul de Istorie Naturală, Parlamentul, Universitatea,
Stephansdom, Biserica "Sf. Carol", Clădirea Filarmonicii, Palatul
Belvedere, Hundertwasserhaus ş.a;

- masa de prânz, program de cumpărături şi divertisment;

- cină şi seara vieneză.

Ziua a XII-a : Viena - Passau

- mic dejun pe vapor;

- se acostează la Krems, Dürnstein, Grein, Linz, pentru tur de oraş;

- cină şi înnoptare la Passau.

Ziua a XIII-a : Passau - Straubing - Donauworth - Ulm

- mic dejun pe vapor;

- se acostează în câteva localităţi pentru tur de oraş şi masa de prânz;

- la Kelheim, confluenţa cu canalul Rhin -Mein, se pot parcurge opţional

câţiva km pe acest canal;

- se serveşte cina şi se înnoptează la Ulm - locul de unde începe partea

navigabilă a Dunării.

Ziua a XIV-a : Ulm - Donaueschingen - intoarcere cu avionul

- mic dejun pe vapor, debarcare;

- excursie cu autocarul la Donaueschingen, la izvoarele Dunarii - punctul

final al călătoriei;

51
 - întoarcerea spre destinaţia de reşedinţă cu avionul.

Opţional : în ultima zi se poate parcurge canalul Kelheim (Dunăre) - Main

- Frankfurt (confluenţa cu Rhin) sau într-o altă variantă croaziera poate continua
încă două zile până la Rotterdam (Marea Nordului). Întoarcerea se face pe calea
aerului.

Anexa II

CROAZIERĂ CU HOLLAND AMERICA

Croazieră de 11 zile cu Holland America

De la primele note muzicale, aventura începe.Vă îndrăgostiţi aproape imediat de

Mediterana cu apele ei cristaline, pline de poveşti nemuritoare. Bogăţiile Rusiei ne
aşteaptă alături de peisajele feerice ale Polului Nord. Sofisticatele capitale

52
scandinave alternează cu firduri adînci şi tăcute.Chiar şi soarele trebuie să lucreze
peste program pînă la miezul nopţii să menţină frumuseţea nemuritoare.

Ziua 1:-Veneţia-plecare:17:00 Piaţa San Marco este inima oraşului cu palate

împodobite cu arcade superbe şi cafenele strălucitoare. Palatul Dogilor este
emblematic pentru arhitectura şi istoria oraşului.

Ziua 2:-Dubrovnik-sosire:12:00-plecare 20:00.Veche cetate port înconjurată de

ziduri splendide ce adăpostesc o uimitoare biserică franciscană precum şi Palatul de
Piatră.

Ziua 3:Croazieră pe mare-spre Santorini.

Ziua 4:Santorini-sosire: 08:00 plecare 18:00. O insulă superbă formată din erupţia
vulcanilor din Marea Egee, de pe înălţimile careia puteţi admira o privelişte de
neuitat.

Ziua 5:Rhodos-sosire: 08:00-plecare:18:00. În Oraşul Vechi vizitaţi Palatul

Maeştrilor, împodobit cu mozaicuri superbe. Oraşul vechi îţi lasă o impresie de

53
neuitat parcă desprinsă dintr-o poveste. Acesta este probabil şi motivul pentru care
numeroase filme cu subiect din Epoca Evului Mediu au fost realizate aici. Mergeţi
pe strada Cavalerilor sau faceţi un tur al oraşului ca să descoperiţi comorile ascunse
ale insulei.

Ziua 6:Kusadasi-sosire 07:00 plecare 18:00. Poarta către vechea colonie grecească
Efes, unul dintre cele mai bine pastrate situri arheologice.

Ziua 7:Pireu(Atena)-sosire 07:00 plecare 18:00. Poarta către metropola Atena cu

faimosul Acropole, Piaţa Constituţiei, Arcul lui Hadrian şi stadionul Olimpic.

Ziua 8:Croaziera pe mare spre Katakolon.

54
Ziua 9:Katakolon(Olympia)-sosire 08:00 plecare 18:00.Katakolon este un mic sat,
situat în apropierea zonei Olympia, unul dintre cele mai importante situri
arheologice din Grecia, loc ce a dat naştere la Jocurile Olimpice şi continuă să
simbolizeze pacea. În antichitate zona era cunoscută pentru complexul de temple,
chilii şi clădiri publice şi în contrast cu majoritatea destinaţiilor greceşti, Olympia
de astăzi este încă de un verde abundent.

Ziua 10:Koper(Slovenia)-sosire 07:00 plecare:14:00. Un mic oraş de graniţă, ce

oferă mostre ale trecutului cînd se afla în stăpanirea Veneţiei.

Ziua 11:-Veneţia-sosire:07:00. Sfîrşitul unei aventuri.

PREŢ:de la 1999$/persoana;

Tariful include:

-10 nopţi cazare pe nava de croazieră în tipul de cabină ales;

-pensiune completă;

-toate taxele portuare de pe traseu;

-participarea la toate spectacolele;

-concertele de muzica şi petrecerile organizate pe vas;

-utilizarea gratuită a tuturor facilităţilor navei-fitness, gimnastica aerobica, jacuzzi,

şezlonguri pe puntea superioară;

-acces gratuit la terenurile de sport;

55
 Anexa III

Nave de croazieră

Carnival Cruise Line

56
Celebrity Solstice, Compania „Celebrity Cruise Line”

Holland America Cruise Line

57
 Norwegian Gem, Compania Norwegian Cruise Line

Bibliografie:

1. Angelescu Coralia, Jula D., Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii

economice, Editura Economică, Bucureşti, 1997.

2. Bari I., Economia mondială, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti,

1997.

3. Borza Al., (coord.), Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, Centrul de

Cercetări Economice pentru Promovarea Turismului Internaţional, Bucureşti,
1975.

4. Cetină Iuliana, Marketingul competitiv în sectorul serviciilor, Editura

Teora, Bucureşti, 2001.

5. Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B., Geografia generală a turismului,

Editura Meteor Press, Bucureşti, 2001.

58
6. Cosmescu I., Turismul, fenomen complex contemporan, Editura Economică,
Bucureşti, 1998.

7. Cristureanu Cristina, Economia şi politica turismului internaţional,

Editura ABEONA, Bucureşti, 1992.

8. Davidson R., Tourisme in Europe, Pitman publishing&TEHNIPLUS, Paris,

France, 1992.

9. Davidson R., Business Travel, Pitman Publishing, London, 1994.

10. Dewailly J. M., Flament E., Le tourisme, Ed. SEDES, Paris, 2000.

11. Ioncică Maria, Economia serviciilor. Teorie şi practică, ed a III-a, Editura

Uranus, Bucureşti, 2003.

12. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000.

13. Neacşu N., Turismul şi dezvoltarea durabilă, Editura Expert, Bucureşti,

2000.

14. Snak O., Econonia şi organizarea turismului, Editura Sport-Turism,

Bucureşti, 1976.

15. StăncioiuAurelia-Felicia, Strategii de marketing în turism, Editura

Economică, Bucureşti, 2000.

16. Stănciulescu Gabriela, Lupu N., Ţigu Gabriela, Dicţionar poliglot

explicativ de termeni utilizaţi în turism, Editura All, Bucureşti, 1998.

17. Ţigu Gabriela (coord.), Ţală Mădălina, Talpeş A., Lungu C., Smaranda
John S., Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial, Edituta Uranus,
Bucureşti, 2003.

18. Vellas Fr., Turismul. Tendinţe şi previziuni. Editura Walforth, Bucureşti,

1995.

www.tourism.co.cr

www. infovacanta.ro

www. oceanservice.nooa.gov

www. CLIA.com

59
60
 Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea Business şi Administrarea Afacerilor

Proiect de specialitate
CROAZIERELE TURISTICE – FORMĂ DE
COMERCIALIZARE A PRODUSULUI TURISTIC

61
 Agapii Adriana, T-
261, fregvenţă redusă

Chişinău 2009

62