REFERAT

Transportul naval

Este o modalitate de transport mai puţin solicitat, datorită formelor particulare

de realizare, datorita vitezei reduse şi necesitatea asigurării şi altor mijloace de
transport. Ponderea din traficul turismului internaţional este de 2 %, iar în România
de 1 %. Transportul pe apă se realizează îndeosebi sub forma croazierelor: pe
Mediterana, în Caraibe, pe fluvii, ş.a. În ceea ce priveşte industria turismului,
transportul pe apă se transformă dintr-o modalitate de deplasare într-una de
agrement.

Transporturile turistice maritime şi navale

Transportul pe apă reprezintă una din formele de deplasare puţin solicitate,

datorită condiţiilor mai speciale de realizare, vitezei pe care o realizează navele şi
necesităţile continuării călătoriei, de cele mai multe ori, cu alte tipuri de mijloace.
Drept urmare, transportul naval contează doar cu 2-3% din traficul turistic
internaţional şi 1-2% din circulaţia turistică a ţării noastre, ponderea sa menţinându-
se relativ constantă.
Transporturile navale se realizează în prezent mai mult sub forma
croazierelor, transformându-se de fapt dintr-o modalitate de deplasare într-una de
agrement.
Produse turistice oferite de companiile maritime:
 traversări maritime cu preturi preferenţiale;
 voiaje forfetare care include transportul dus-întors şi servicii de sejur
(cazare, masa) în fiecare escala;
 cvasi-croaziere, care oferă transport, cazare (uneori) şi agrement la bordul
navelor;
 croaziere, produse turistice forfetare care oferă circuite maritime şi fluviale
cu plecare şi sosire în acelaşi port (circuit)

Croazierele

Croaziera reprezintă, de fapt, un produs turistic (pachet de vacanţă) constând

în petrecerea sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu-se călătorilor
nu numai un voiaj maritim obişnuit, ci şi unele tratamente şi condiţii de agrement
deosebite, precum şi vizitarea unor porturi şi localităţi în afara graniţelor ţării, în
conformitate cu itinerarul stabilit în prealabil.
Croaziera se poate constitui atât într-un produs turistic distinct, cât şi într-un
element component al acestuia, sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe
un parcurs iniţial. În combinaţie cu transportul turistic aerian, rezultă un aranjament
turistic denumit „fly-cruise” ce permite pasagerilor să atingă puncte de îmbarcare în
vase rapide şi să revină, la domiciliu, tot rapid la sfârşitul croazierei, prin continuarea
drumului pe calea aerului.
Piaţa turismului de croazieră şi-a modificat imaginea în ultimii ani, de la o piaţă
de lux la o piaţă şi o ofertă de masă, destinată unui public mai larg şi mai tânăr.
Tendinţele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a
aranjamentelor aer – mare o dată cu liberalizarea transporturilor aeriene şi o
diversificare a activităţilor ce se desfăşoară la bordul navelor.
13
Sisteme de transport

Preţurile actuale pentru croaziere oscilează în jurul unei medii de circa

200$/pers./zi, interpretat ca fiind un preţ relativ scăzut, în comparaţie cu costul
serviciilor turistice ce ar trebui achitate zilnic de un client, într-un alt mod de
organizare a deplasării, pentru transport, rezervări la hotel, servirea meselor şi
agrement.
Navlul este tariful convenit în contractul de transport, încheiat de armator cu
operatorul de turism pe o perioadă determinată. Acesta este stabilit pe zi şi este
determinat de totalitatea cheltuielilor de exploatare anuală a navei.
Cu cât această perioadă este mai mare, cu atât navlul este mai mic, putându-
se deci stabili tarife de vânzare pe sezoane şi extra-sezoane turistice.
Contractele de închiriere pot fi de mai multe tipuri:
 Trip – călătoria se efectuează spre un anumit port de destinaţie şi retur;
 Round Trip Charter – călătoria se efectuează în mai multe porturi,
nava revenind în portul iniţial de plecare;
 Time Charter – nava este pusă la dispoziţia celui care o închiriază o
perioadă de timp determinată.
Serviciile oferite clientelei în domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate
în: curse de linie; linii de croazieră; deplasări scurte sau mini-croaziere; călătorii în
interior pe râuri, lacuri, canale; călătorii individuale cu vase de agrement, proprietate
privată sau închiriate.
În funcţie de numărul pasagerilor, mărimea şi confortul navelor, calitatea
serviciilor, durata călătoriei, tipologia agrementului, se disting:
 croaziere de vacanţă (nave de mare capacitate, 1.000-2.000 de
pasageri, itinerarii medii de circa şapte zile, clientelă diversă, destinaţii
obişnuite);
 croaziere de lux (nave de capacitate mai mică, 150-900 de pasageri,
confort superior, personal de înaltă calificare, itinerarii de 14-30 zile);
 croaziere exotice sau de aventură (nave de capacitate mică, destinaţii
originale, turişti amatori de explorări, servicii specifice, personal cu
instruire specială etc.).
Ca principale destinaţii sau orientări majore ale liniilor de croazieră se
evidenţiază:
 Marea Caraibelor, cu insulele Bermude, Bahamas şi coastele de est ale
Americii Centrale şi de Sud; este apreciată drept cea mai importantă
destinaţie, concentrând jumătate din numărul călătoriilor;
 Coasta de Vest a Americii de Nord, cu trasee pe lângă Mexic, SUA,
Canada, destinaţia situată pe locul doi în topul preferinţelor turiştilor;
 Marea Mediterană, cu trasee ce leagă ţările din vestul şi estul bazinului;
 Orientul Îndepărtat – linii între insulele din zonele Pacificului;
 Marea Baltică şi legăturile între capitalele ţărilor nordice;
 Africa de vest cu insulele Canare şi Madeira;
 Circuite în jurul lumii.
De asemenea, un loc distinct în structura croazierelor îl ocupă călătoriile pe
râurile interioare, între cele mai cunoscute şi frecvente trasee numărându-se cele pe
Nil, Dunăre, Rin, Mississippi, Yangzi, Li, Amazon. În România, croaziere pe distanţe
scurte derulează firmele turistice „Prestige” pe sectorul românesc al Dunării şi
„Atbad” în Delta Dunării.

Comercializarea produselor turistice maritime

14
 Transporturi

Piaţa croazierelor este dominata de SUA – circa 1200 distribuitori; Miami este
capitala mondiala a croazierelor.
În Europa, cele mai mari agenţii sunt: Paquet şi Club Mediterranee (Franţa),
Chandria şi Epiroteki (Grecia), Costa (Italia), Kloster (Norvegia), The Sovereign the
Sea (Suedia), Chousta Roustavelli (Rusia), P&O, White Star Line (Marea Britanie)
Cele mai multe companii au agenţii distribuitoare care centralizează
rezervările, iar acestea sunt încredinţate unei agenţii generale (General Sales Agent)
care eliberează titlurile de transport, contra unui comision.

A. Contractul de transport pe mare

În acest caz, încărcătorul, fie direct, fie prin intermediar transportă o marfă pe
baza unei relaţii precise, dintr-un port într-un alt port cu un preţ determinat (legea din
18 iunie 1996). Contractul cuprinde următoarele obligaţii:

Obligaţiile încărcătorului Obligaţiile transportatorului

Declaraţie scrisă a mărfurilor
transportate
Marcarea coletelor cu: număr colete,
port destinaţie, identificarea
destinatarului
Ambalaj pentru protejarea mărfii în
timpul transportului
Aşezarea şi sprijinirea mărfii în
containere
Emiterea conosamentului
Punerea în stare de navigabilitate
Luarea încărcăturii
Încărcarea şi operaţiuni de amarare,
stivuire etc., la transport.
Transbordarea în cazul în care nu se
mai poate continua transportul
Aviz de sosire la destinatar
Livrarea mărfii

Se poate observa importanţa declaraţiei scrise, în cazul unei erori voluntare

sau involuntare, transportatorul se va putea exonera în caz de accident. Această
declaraţie scrisă poate lua forma unei liste de colisaj care descrie totalitatea mărfii
expediate.

B. Conosamentul maritim

Documentul de transport nu este indispensabil la semnarea contractului de

transport. Totuşi, conosamentul sau bill of lading este un titlu negociabil, reprezintă
marfa a cărei descriere o poartă, şi permite transferul proprietăţii, şi constituie
dovada contractului.
Se stabileşte, în mod normal, în 24 de ore după încărcarea şi semnarea de
către căpitanul navei. Poartă menţiunea îmbarcat, se poate emite imediat după
remiterea mărfii şi poartă menţiunea de “primit pentru îmbarcare”. Conosamentul se
emite în patru originale, câteodată şi mai multe, doar exemplarele emise
încărcătorului sunt negociabile.

Formele conosamentului

Nominal La ordin La purtător

Numele şi adresa celui care Se transmite prin Se transmite prin simpla
primeşte marfa andosare remitere
Menţiunea la ordin Livrarea se face prin
Menţiunea aparentă “nu se simpla prezentare

15
Sisteme de transport

negociază”
Se foloseşte frecvent cu Prezintă dezavantaje în
Se utilizează mai puţin
acreditivul documentar caz de pierdere sau furt
Conosamentul este o piesa importantă în procedurile de plată internaţionale,
alături de remiterea documentară şi acreditivul documentar. Data înscrisă pe
document trebuie să dovedească momentul încărcării, acest lucru fiind esenţial
pentru respectarea condiţiilor enunţate pentru a deschide un acreditiv documentar.
Data îmbarcării mărfii este la fel de importantă în vânzările maritime la plecare,
pentru că este ataşată la realizarea contractului de vânzare.
Din moment ce se utilizează mai multe modalităţi de transport conosamentele
directe permit deschiderea operaţiunilor dintr-un loc în altul.

Alte conosamente

Pentru transporturile combinate, emis de

Conosament FIATA (FBL)
tranzitar pentru grupările transportate
Emis de transportatorul responsabil cu
Conosament de transport combinat (CTBL)
marfa
Constituie un contract unic, care acoperă
mai multe transporturi succesive, fiecare
Conosament direct (Through Bill of Lading,
transportator este responsabil pentru
TBL)
cantitatea de marfa pe care o asigura el
însuşi.

Conosamentul în formă electronică este posibil în teorie, din moment ce legea

recunoaşte validitatea înlocuirea documentelor cu forma electronică atâta timp cât
semnătura şi autenticitatea acesteia sunt garantate. Caracterul negociabil şi posesia
materială a documentelor sunt luate împreună în majoritatea legislaţiilor în vigoare,
de aceea transmiterea în format electronic este mai problematică. Astfel că se
necesită o reformă legislativă care să permită conosamentului menţiunea de titlu.
Există posibilitatea schimbării documentelor şi transferarea drepturilor unui
conosament unei alte părţi prin intermediul sistemului Bolero. Tranzacţiile comerciale
se efectuează în interiorul unui cadru juridic definit prin regulament şi susţinut de toţi
utilizatorii, şi pus în practică de drepturile engleze. Conosamentul Bolero creat pentru
mesajele electronice ale transportatorului, menţionează caracterul transmisibil sau nu
şi informează registrul creat în sistem de identitatea destinatorului iniţial şi a
transferurilor realizate prin instrucţiuni electronice. Acest lucru se realizează în
conformitate cu acordul părţilor.

C. Rezervele făcute de transportator

Transportatorul verifica starea mărfii în momentul în care aceasta îi revine în

grija. În acest moment el poate face anumite modificări precizate şi motivate pe
documentul de transport. Aceste modificări îi permit să nu fie considerat responsabil
dacă cauza directă a pagubei îi permite.

D. Cauze ale exonerării

În absenţa rezervelor, adică un conosament curat, transportatorul nu se poate

exonera decât într-un anumit număr de cazuri. El trebuie să facă legătura de
cauzalitate între pagubă şi una din circumstanţele următoare:
16
 Transporturi

Motive de exonerare:
 nava nu este funcţională;
 greşeli nautice
 greşeli de încărcare
 cauze care nu pot fi imputate transportatorului (incendii, accidente pe
mare)
 greve
 vicii ale mărfii
 vicii ale navei
 acte de salvare de vieţi sau bunuri care au consecinţe asupra mărfii.

E. Navlu

 navlu tramp există următoarele tipuri de navlu:

– pe unitate de greutate sau volum al mărfii
– navlu lump sum
– în cazul tancurilor petroliere navlu se stabileşte prin referinţe la
World Scale
– navlu determinat de baza tonajului deadweight ($/tdw)
– navlu ca procent din valoarea mărfii
 ajustarea navlului în funcţie de o serie de factori conjuncturali:
– preţul combustibilului sau BAF (Bunker Adjustment Factor)
– în funcţie de cursul valutar sau CAF (Currency Adjustment Factor)
– majorare datorită congestiei
 navlu de linie este reglementat de conferinţe, acorduri de tarif, acorduri de
novlu, asociaţii ale linilor de navigaţie etc.

F. Recepţia mărfii

Cel care recepţionează marfa trebuie sa urmeze aceşti paşi:

Ce se întâmplă în caz de pagubă sau furt?

Pierdere totală Pagubele sunt aparente Pagubele nu sunt aparente

Rezerve scrise cel mai
Nu este necesara nici o Rezerve scrise cel mai târziu în
târziu în momentul livrării
formalitate pentru a trei zile de la livrare, prin
pe titlul de transport sau
chema ajutoare scrisoare recomandată.
bonul de livrare
Rezerve sunt făcute în condiţiile şi inversând costul dovezii sau prezumţia de buna stare
în momentul livrării, recepţionerul putând demonstra contrariul prin orice metodă.

În caz de întârziere, recepţionerul trebuie să îl pună pe transportator în

“somaţie” de livrare, în momentul în care data livrării a fost emisă. Reprezintă o
condiţie prealabilă pentru a cere mai târziu restituirea pagubei.
Chiar dacă se dovedeşte vina transportatorului pagubele sunt plătite în limita
prevăzută în convenţii. Întârzierea prescripţiei este de 1 an de la ziua livrării.
Compararea regulilor

Regulile lui Haga Regulile din Hamburg

17
Sisteme de transport

Cuprinsul Luarea încărcăturii Responsabilitate stabilita din port în

responsabilităţilor în perimetrul navei port

Responsabilitate prezumptivă în afară

Responsabilitate de rezervele în caz de avarie sau
Responsabilitatea prezumptivă în neglijenţă, furt sau întârziere:
transportatorului afară de cea făcută transportatorul trebuie să dovedească
de transportator toate modurile prin care a asigurat
marfa

Idem dar greşeala nautical nu este

În caz de
Motive de exonerare admisă, sunt considerate transporturile
înşelăciune
de animale vii.

Rezerve în trei zile

pentru pagubele Rezervele în 15 zile pentru pagube
Tratamentul litigiilor
care nu sunt care nu sunt aparente, întârzierile sunt
Rezerve
aparente. indemnizate, reclamaţia se face în 60
Întârzieri
Întârzierile sunt rar zile de la data livrării
indemnizate
2 DTS pe kg sau
Limita de indemnizare 2,5 DTS pe kg sau 835 DTS pe colet
666 DTS pe colet
(1)
DST: drepturi speciale de tragere. Valoarea 1 EURO=1,3073 DST în februarie 2005

1.14 Transportul Turistic pe Cablu

Reprezintă un mijlocul de deplasare şi în acelaşi timp de agrement, cu rol

important în dezvoltarea turismului montan în general şi a turismul de iarna în
special. Aproape jumătate din numărul instrumentelor acestui tip sunt concentrate în
ţările europene alpine precum Franţa, Elveţia, Austria, Italia, Germania.
În România funcţionează aproximativ 75 de instalaţii de transport pe cablu,
concentrate în special în Poiana Braşov, Sinaia, Buşteni.

18