ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ

„FERDINAND I”

„Generator PWM cu frecvență variabilă”

Proiect de curs la disciplina

„CIRCUITE INTEGRATE PROIECT”

Îndrumător proiect Student:

Lt.ing. Paul STOICA CHICHIOACĂ Maria

Bucureşti
2020
Cuprins
1. Introducere .......................................................................................................................... 1
2. Proiectare circuit ................................................................................................................. 2
2.1. Componente ................................................................................................................ 2
2.1.1. Integratul LM555 (timer) ..................................................................................... 2
2.1.2. Condensatoare ...................................................................................................... 5
2.1.4. Rezistor ................................................................................................................ 6
2.1.5. Potențiometru ....................................................................................................... 7
2.1.6. LED (Light-Emitting Diode) ............................................................................... 7
2.2. Calcul .......................................................................................................................... 8
2.2.1. Calculul nivelelor de tensiune .............................................................................. 8
2.2.2. Calculul rezistenței de protecție ........................................................................... 8
2.2.3. Calculul rezistențelor de la potențiometru ........................................................... 8
2.2.4. Calculul time high ................................................................................................ 9
2.2.5. Calculul time low ................................................................................................. 9
2.2.6. Calculul factorului de umplere............................................................................. 9
2.2.7. Calculul perioadei ................................................................................................ 9
2.2.8. Calculul frecvenței ............................................................................................... 9
2.3. Măsurători ................................................................................................................. 10
3. Realizare circuit Proteus ................................................................................................... 13
3.1. Circuit electric ........................................................................................................... 13
3.2. PCB ........................................................................................................................... 14
3.3. Vizualizare 3D........................................................................................................... 16
4. Concluzii........................................................................................................................... 18
5. Bibliografie ....................................................................................................................... 19
 1. Introducere

Circuitul proiectat poartă denumirea de „ Generator PWM (Pulse Width Modulation) cu

frecvență variabilă”, adică un generator de semnal dreptunghiular cu frecvență variabilă.
Funcția circuitului este de a genera impulsuri de ieșire conform unui set de parametrii, cum
ar fi frecvența, ciclul de funcționare (duty cicle) sau polaritatea, fără intervenția procesorului.
Astfel, prin modificarea parametrilor unui impuls de ieșire se va obține variația valorii medii a
formei de undă rezultate. Parametrii impulsului de ieșire sunt: frecvența ( care are în general
valori între 1 Hz și 100 kHz), ciclul de funcționare (care are valori între 0% și 100%) și
polaritatea (high sau low).
Generatorul PWM funcționează prin pulsarea curentului continuu și prin variația timpului
în care fiecare impuls rămâne în starea de „high” penrtu a controla cantitatea de curent care
curge către un dispozitiv (de exemplu un LED). Acesta este un dispozitiv digital, deci are două
stări, pornit și oprit, care corespund cu 1 și 0 în contextul binar. Cu cât impulsul stă mai mult
în starea high, cu atât LED-ul va fi mai luminos. Cu alte cuvinte, sursa de alimentare a LED-
ului se aprinde și se oprește atât de repede încât LED-ul rămâne aprins fără să pâlpâie. Acest
fenomen se numește reglare PWM, deci circuitul poate fi numit și circuit de reglare cu LED
PWM.
Circuitul este compus din integratul 555 conectat în mod astabil, folosit pe post de oscilator
(adică oscilează între cele două stări care sunt instabile), generând semnale. Acest circcuit nu
are un semnal de comandă, deci în momentul în care este alimentat, la ieșire generează oscilație.
În componență se regăsesc și două condensatoare, două diode, un rezistor, un LED și un
potențiometru. Pentru a observa funcționalitatea circuitului și pentru a analiza impulsul generat
la ieșire se folosește un osciloscop.
Pentru lucru s-a utilizat software-ul Proteus care permite atât realizarea și testarea
circuitului în fereastra “Schematic Capture”, cât și realizarea în mediu virtual al camblajului
imprimat în fereastra “PCB Layout” și realizarea automată a cablajului propriu-zis in fereastra
“3D Visualizer”.
Modulația lățimii pulsului este utilizată pentru a controla dispozitivele analogice. În
principiu, puterea livrată dispozitivului analogic este controlată folosind această metodă.
Această tehnică este utilizată în multe aplicații datorită eficienței ridicate, a pierderii reduse de
energie și a capacității sale de a controla cu precizie puterea. În practcă, această metodă este
folosită de exemplu pentru controlarea intensității luminoase a unui LED sau pentru controlul
vitezei ventilatorului CPU, această metodă fiind aleasă în detrimentul celei convenționale. Mai
mult, unele laptopuri folosesc această tehnică de modulare a lățimii pulsului pentru controlarea
luminozității ecranului. Pe lângă aceste aplicații, acest PWM este utilizat pe scară largă în
aplicațiile electronice de putere.

1
 2. Proiectare circuit

2.1. Componente

Componente utilizate:
- Integratul LM555
- 2 condensatoare
- 2 diode
- 1 rezistor
- 1 potențiometru
- 1 LED

2.1.1. Integratul LM555 (timer)

Integratul LM555 este un dispozitiv stabil care poate acționa

fie ca un cronometru pentru a genera impulsuri unice, fie ca un
oscilator care produce un șir de forme de undă stabilizate, având
cicluri de funcționare variabile de la 50% la 100%.
Circuitul cu temporizator 555 poate fi folosit fie ca un
multivibrator monostabil, bistabil sau astabil. Este utilizat in diferite
aplicații, cum ar fi temporizatori one-shot, generare de impulsuri,
Figura 2.1 - LM555 LED-uri și lămpi intermitente, generare de alarme și

tonuri, cesuri logice, divizarea frecvenței, surse de alimentare și convertoare ș.a.m.d. Mai
precis, poate fi folosit în orice circuit care necesită o anumită formă de control a timpului.
Integratul are o capsulă cu 8 pini, dual inline package (DIP), iar în interior conține
aproximativ 25 de tranzistoare, 2 diode și aproximativ 16 rezistențe aranjate astfel încât să
formeze doi comparatori, un flip-flop și ieșirea cu buffer.

Figura 2.1 - Configurarea pinilor și schema internă

2
Pin 1: GND – Pinul 1 este conectat la masa circuitului.
Pin 2: Trigger – Pinul 2 este folosit în interiorul unor comparatoare. Acesta realizează tranziția
flip-flop-ului de la set la reset. Ieșirea temporizatorului depinde de amplitudinea impulsului de
declanșare extern aplicat acestui pin.
Pin 3: Output – Pinul 3 este ieșirea.
Pin 4: Reset – Pinul 4 este folosit pentru resetarea funcționării. Pentru valori mici aplicate
pinului de reset, vor scădea valorile de la pinul de ieșire. Dacă pinul nu este folosit, atunci ar
trebui să rămână conectat la Vcc.
Pin 5: Control Voltage – Pinul 5 are rolul de a pune pe divizorul de tensiune o tensiune de
control.
Pin 6: Threshold – Pinul 6 are rolul de a seta pragul inferior al nivelului de tensiune la care să
răspundă integratul.
Pin 7: Discharge – Pinul 7 are rolul de a descărca, condensatorul atunci când tensiunea de pe
condensator depășește tensiunea de prag setată prin pinul 6.
Pin 8: Supply Voltage (Vcc) – Pinul 8 este utilizat pentru alimentarea integratului cu o
tensiune între +5V și +15V.
Timerul 555, alături de componente externe, poate fi configurat ca un circuit basculant
monostabil (în care durata impulsului poate fi modificată) sau ca un circuit basculant
astabil/oscilator (în care frecvența semnalului și ciclul de funcționare pot fi modificate).

Figura 2.2 - Schema internă LM555

Integratul conține un divizor rezistiv de tensiune format din 3 rezistoare de 5kΩ (de la
acest fapt venind denumirea de 555), primul rezistor fiind conectat între pinii 8 și 5 (intrarea
negativă a primului comparator), cel de-al doilea rezistor conectat între pinul 5 și intrarea
pozitivă a celui de-al doilea comparator, iar cel de-al treilea rezistor este conectat între intrarea

3
pozitivă a celui de-al doilea comparator și pinul 1. Aceast divizor de tensiune determină două
nivele de tensiune de referință internă.
În primul nod (intrare inversoare) unde se întâlnesc primele două rezistoare (la pinul 5)
este un nivel de tensiune de prag, iar în nodul (intrare neinversoare) unde se întâlnesc ultimile
două rezistoare (la intrarea pozitivă a celui de-al doilea comparator ) este un nivel de tensiune
de triggerare. Pentru a funcționa corect integratul este nevoie de acest divizor de tensiune
pentru a avea referințe de tensiune echidistante ( 1 3  VCC și 2 3  VCC ).

În componență se regăsesc și două comparatoare analogice care au două intrări și

anume: o intrare pozitivă și o intrare negativă. Acestea sunt de fapt amplificatoare operaționale
folosite pe post de comparatoare (compară valoarea de la intrarea pozitivă cu valoarea de la
intrarea negativă). Dacă valoarea de la intrarea pozitivă este mai mare decât valoarea de la
intrarea negativă, atunci comparatorul va returna 1 logic, iar în caz contrar, comparatorul va
returna 0 logic.
O altă componentă este un flip-flop de tip set-reset care este comandat de către ieșirile
comparatoarelor. Acesta poate fi resetat extern prin intermediul pinului 4 și, totodată, comandă
un buffer de ieșire cu inversare (poartă inversoare) și merge în baza unui tranzistor.
Tranzistorul are două regimuri în care se poate afla: cel de blocare și cel de saturație.
Tranzistorul se află în stare de blocare (este blocat) atunci când la intrarea în bază este 0 logic,
deci valoarea poate fi considerată ca fiind în aer. Atunci când la intrarea în bază este 1 logic,
tranzistorul va fi în regim de saturație, deci valoarea va fi cuplată direct la masă. Acest
tranzistor are rolul de a descărca niște capacități doar atunci când în baza lui se aplică 1 logic.
Această descărcare este comandată de tensiunea bază-emitor, adică de tensiunea dată de flip-
flop.
Generatorul PWM se realizează cu ajutorul integratului LM555 realizat în mod astabil,
deoarece funcționează ca un oscilator.
Funcționarea integratului în mod astabil:

Figura 2.4 - LM555 în regim astabil

4
 În acest mod de funcționare, oscilatorul trece din 0 logic în 1 logic periodic. În figura 5
se observă prezența condensatorului C2 care este un condensator de decuplare și are rolul de a
reduce zgomotul. Mai mult, acesta poate fi opțional. Pe lângă acest condensator, se regăsesc și
rezisoarele R1 și R2 și condensatorul C1, componente care condiționează frecvența oscilatorului
non-sinusoidal și ajută la parametrizarea semnalului dreptunghiular periodic.
Pinul trigger (2) și pinul treshold (6) sunt puși în scurt, adică cele două intrări din
comparatorul 1 și din comparatorul 2 sunt în scurt. Astfel, va fi o singură tensiune, tensiunea
de pe condensator.
Inițial se consideră condensatorul descărcat, deci tensiunea pe condensator este foarte
mică (apropiată de 0). În acest caz, se începe alimentarea circuitului. Primul comparator oferă
1 logic la ieșire, forțând flip-flop-ul să treacă ieșirea Q în 1 logic (Q ̅ = 0). În acest caz,
tranzistorul se blochează și condensatorul începe să se încarce prin rezistențele R 1 și R2 de la
sursa VCC. Condensatorul se va încărca până când valoare tensiunii ajunge la 2 3  VCC . Când
tensiunea de pe trigger (sau de pe threshold, deoarece sunt egale) ajunge la 2 3  VCC , al doilea
comparator oferă 1 logic la ieșire, forțând flip-flop-ul să treacă ieșirea Q în 0 logic
̅ = 1) . În acest caz, tranzistorul se deschide și deschide calea de descărcare a condensatorului
(Q
prin tranzistor și rezistența R2. Din acest motiv, timpul petrecut în poziția high și timpul
petrecut în poziția low vor fi diferite.

2.1.2. Condensatoare
Condensatoarele sunt componente pasive cu proprietatea
de a stoca energie sub forma unei sarcini electrice care
produce o diferență de potențial pe plăcile sale.
Cantitatea de sarcină electrică pe care un condensator o
poate stoca pe plăcile sale se numește capaciate.

Figura 2.5 - Condensator

Valoarea capacității depinde de aria suprafeței celor două plăci, de distanța dintre cele
două plăci și de materialul dielectric care separă cele două plăci.
Condensatoarele nu permit trecerea curentului alternativ, ci numai trecerea curentului
continuu. Condensatoarele sunt folosite ca filtre de netezire la conversia curentului alternativ
în curent continuu.
Încărcarea condensatorului C1 se realizează prin dioda D3 și descărcarea prin dioda D2
care va genera semnalul PWM la pinul de ieșire al timer-ului. Condensatorul C2 este un
condensator de decuplare și are rolul de a reduce din zgomot (poate fi opțional).
Cele 2 condensatoare folosite au valorile stabilite de către proiectant și au valoarea de
100nF.

5
 2.1.3. Diode

Dioda este un dispozitiv care permite trecerea curentului într-un singur sens (de la
anod la catod).
Diodele folosite sunt 1N4148, diode de semnal mic.

Figura 2.6 - Dioda 1N4148 Figura 2.7 - Package dioda 1N4148

Dioda 1N4148 o diodă redresoare din siliciu. Tensiunea maximă de intrare este
aproximativ egală cu 1V. Tensiunea inversă maximă este de 100V. Curentul de sarcină are
valoarea de 150mA.
Prin dioda D3 se realizează încărcarea condensatorului C1, în timp ce prin dioda D2 se
realizează descărcarea condensatorului C1.

2.1.4. Rezistor

Rezistoarele sunt componente pasive cu proprietatea de a atenua sau de a reduce

semnalul de tensiune sau curent care trece prin ele. Parametrul fundamental al rezistorului este
rezistența electrică.
Rezistoarele sunt folosite pentru a restricționa curentul, furnizând tensiuni de control
adecvate dispozitivelor semiconductoare, pentru a proteja dispozitivele seminconductoare
împotriva deteriorării de la supracurent.

Figura 2.8 - Rezistor

Rezisotrul R3 este folosit cu scopul de a proteja LED-ul și are valoarea de 280Ω.

Valoarea a fost aleasă în funcție de tensiunea de deschidere a LED-ului, valoarea tensiunii de
la sursa de alimentare și a valorii intensității curentului care trece prin LED.

6
 2.1.5. Potențiometru

Potențiometrul este o componentă electronică pasivă pentru variația potențialului

electric într-un circuit. Potențiometrul funcționează variind poziția unui contact de alunecare
pe o rezistență uniformă. Întreaga tensiune de intrarea este aplicată pe lungimea rezistorului,
iar tensiunea de ieșire este căderea de tesniune între contactul fix și cel mobil.

Figura 2.9 - Potențiometrul

Potențiometrul are valoarea de 2kΩ. Potențiometrul ajustează valoarea modulației

lățimii pulsului de la aproximativ 0 la 100%. Procentajul ales la potențiometru reprezintă, prin
complementare, valoarea factorului de umplere (dacă se alege 30% procentajul la
potențiometru, atunci factorul de umplere va fi de 70%). S-a optat pentru un rezistor variabil
în locul unui rezistor fix pentru a putea schimba factorul de umplere al semnalului de la ieșire.

2.1.6. LED (Light-Emitting Diode)

LED-ul este o diodă care emite lumină. Este o sursă de lumină semiconductoare care
emite lumină atunci când este străbătută de curent. Electronii din semiconductori se recombină
cu găuri de electroni, eliberând energie sub formă de fotoni. Culoarea luminii (corespunzătoare
energiei fotonilor) este determinată de energia necesară pentru ca electronii să traverseze
spațiul de bandă al semiconductorului.
LED-ul are două terminale, de tip „piciorușe lungi”. Un terminal este mai lung ca
celălalt, reprezentând anodul și catodul.

Figura 2.10 - LED

LED-ul folosit este de culoare verde. Tensiunea de deschidere a LED-ului este de 2.2V,
iar tensiunea de străpungere are valoarea de 4V. Valoarea curentului trimisă de către sursa de
alimentare (full drive current) prin intermediul LED-ului este de 10mA.

7
 2.2. Calcul
2.2.1. Calculul nivelelor de tensiune

Calcularea nivelului de tensiune de prag:

R2  R3 5kΩ  5kΩ 10kΩ 2 2 10
Vprag   VCC   VCC   VCC   VCC   5   3.33V
R1  R 2  R 3 5kΩ  5kΩ  5kΩ 15kΩ 3 3 3

Calcularea nivelului de tensiune de triggerare:

R3 5kΩ 5kΩ 1 1 5
Vtrig   VCC   VCC   VCC   VCC   5   1.66V
R 1  R2  R3 5kΩ  5kΩ  5kΩ 15kΩ 3 3 3
2.2.2. Calculul rezistenței de protecție

Vs  Vf 5  2.2
R3    280Ω
If 10  0.01

2.2.3. Calculul rezistențelor de la potențiometru

Valoarea totală a potențiometrului este de 2kΩ (RV1=2kΩ).

Se vor nota cu RS și RD rezistoarele obținute în pinul 3 și respectiv în pinul 2 al
potențiometrului. Rezistențele acestor rezistoare vor fi determinate cu ajutorul formulelor:
RS  (100%  pot%)  RV1

RD  pot%  RV1

Se vor alege 5 procentaje pentru exemplificarea calculului.

Procentaj RD RS

0% 2kΩ 0Ω

25% 1.5Ω 0.5Ω

50% 1kΩ 1kΩ

75% 0.5kΩ 1.5kΩ

100% 0Ω 2kΩ

8
 2.2.4. Calculul time high

Pentru a calcula timpul în care semnalul se află în starea de “1 high” se folosește

formula:
tH  0.693 RS  C1
2.2.5. Calculul time low

Pentru a calcula timpul în care semnalul se află în starea de “0 low” se folosește

formula:
tL  0.693 RD  C1

2.2.6. Calculul factorului de umplere

Pentru a calcula factorul de umplere folosește formula:

tH
D
tH  tL
2.2.7. Calculul perioadei

Pentru a calcula perioada se folosește formula:

T  tH  tL  0.693  C1  (RD  RS)  0.693  C1  RV1

2.2.8. Calculul frecvenței

Pentru a calcula frecvența se folostește formula:

1 1.44
f 
T C1  RV1

Rezultatele sunt centralizate în tabelul următor:

Procentaj tH tL D T f

0% 138.6 µs 0 100% 138.6 µs 7.215 kHz

25% 103.95 µs 34.65 µs 75% 138.6 µs 7.215 kHz

50% 69.3 µs 69.3 µs 50% 138.6 µs 7.215 kHz

9
 75% 34.65 µs 103.95 µs 25% 138.6 µs 7.215 kHz

100% 0 138.6 µs 0% 138.6 µs 7.215 kHz

În urma datelor obținute se poate trage concluzia că valoarea ciclului de funcționare

depinde în mod direct de procentajul ales la potențiometru. Mai mult, semnalul de la ieșire are
aceeași perioadă și aceeași frecvență în toate cazurile, așa cum era de așteptat. Durata în care
LED-ul rămâne aprins este timpul în care semnalul se află în starea “high”. Cu cât crește
factorul de umplere, cu atât LED-ul “pâlpâie” mai mult, dând senzația că stă aprins mai mult
timp.

2.3. Măsurători

Pentru realizarea măsurărilor se folosește un osciloscop din bara de instrumente a softwer-

ului Proteus. Cu ajutorul osciloscopului se poate analiza factorul de umplere al semnalului de
la ieșire și, totodată, faptul că acesta se modifică în funcție de procentajul selectat la
potențiometru. Se vor face măsurători aproximative, prin compararea numărului de diviziuni.
Se va presupune că fiecare “pătrățel” reprezintă o diviziune.
În funcție de procentajele selectate, se va obține:

Figura 2.11 - 0% potentiometru

4
D  1  100%
4

10
Figura 2.12 - 25% potențiometru

3
D  0.75  75%
4

Figura 2.13 - 50% potențiometru

2
D  0.5  50%
4

11
 Figura 2.14 - 75% potențiometru

1
D  0.25  25%
4

Figura 2.15 - 100% potențiometru

0
D  0  0%
4

Se observă că valorile obținute prin calcul corespund cu valorile oferite de către osciloscop.
În plus, apar niște “glitch-uri” cauzate de sistemul de operarare, spre exemplu, o problemă
cauzată de către software.

12
 3. Realizare circuit Proteus

3.1. Circuit electric

În primă instanță se relizează circuitul electric în mod astabil al integratului LM555

pentru a se verifica funcționarea acestuia.

Figura 3.1 – LM555 astabil

Ulterior se înlocuiește rezistența R1 din figura 16 cu potențiometrul, iar pentru o

simplificare a circutului se elimină rezistența R2 din figura 16 și se lasă pinul 7 liber.
Astfel, se obține:

Figura 3.2 – PWM generator

13
 Pentru realizarea circuitului s-au folosit: 2 condensatoare de 100nF, 1 rezistor de 280Ω,
2 diode 1N4148, 1 LED verde, 1 potențiometru de 2kΩ și integratul LM555. Pentru a genera
la ieșire semnal dreptunghiular se utilizează modul de funcționare astabil al integratului
LM555, servind ca oscilator. Pentru a varia factorul de umplere se folosește potențiometrul
prin care se alege și valoarea exactă a factorului de umplere. Pentru un factor de umplere x%
se alege procentajul de la potențiometru cu valoarea (100-x)%. Diodele sunt folosite pentru a
condiționa trecerea curentului prin circuit. Condensatorul C1 se încarcă prin RS, adică pe latura
unde se află dioda D3 și se descarcă prin RD, adică pe latura unde se află dioda D2.
Condensatorul C2 este folosit cu scopul de filtrare, pentru a elimina zgomotul. LED-ul este
folosit pentru a observa funcționalitatea circuitului, fiind protejat cu un rezistor. La final se
folosește un osciloscop cu scopul de a reprezenta grafic semnalul generat și pentru a-i putea fi
analizate componentele.
Pentru alimentare se folosește un generator DC care generează tensiunea standard de
5V. Circuitul se alimentează prin intermediul pinului 8 la care este conectat și pinul 4 cu scopul
de a menține pinul de reset inactiv. La alimentarea circuitului, prin RS se începe încărcarea
condensatorului C1, timp în care semnalul generat se află în starea de „1 high”. Condensatorul
se încarcă până când valoarea tensiunii de pe condensator ajunge la valoarea de 3.33V. În
momentul în care tensiunea atinge această valoare, condensatorul se descarcă prin RD până
când tensiunea pe condensator are valoarea de 1.66V și apoi începe iar încărcarea
condensatorului și se repetă procesul. Timpul în care se realizează descărcarea condensatorului
este timpul în care semnalul generat se află în starea de „0 low”.

3.2. PCB

Un cablaj imprimat ( prescurtat PCB, din engleză Printed Circuit Board ) este o placă
cu cablaj imprimat care are rolul de a susține mecanic și de a conecta electric un ansamblu de
componente electrice și electronice, pentru a realiza un produs final funcțional (care poate fi:
un simplu variator de luminozitate a unui bec, o antenă realizată pe cablaj, sau echipamente
mult mai complicate precum calculatoare și echipamente de comunicații radio).

Figura 3.3 – PCB

14
 Cablajul realizat este unul simplustrat. Firele albastre sunt firele de pe partea inferioara
a plăcuței (BOTTOM). Alte fire mai pot fi cele roșii, cele de pe partea superioară (TOP)
(acestea vor fi făcute din fire de cupru, lipite pe partea superioară). Ulterior, după pregătirea
plăcuței în mod fizic, se vor duce traseele de cupru pe aceasta, se vor da găurile și mai apoi se
vor lipi componentele.
Aranjarea pe placă s-a realizat în funcție de poziționarea componentelor în circuit și a
legăturilor dintre acestea. Ducerea firelor pe partea infrioară a plăcuței a fost realizată automat
folosind funcția “Shape Based Auto Router”. Mai mult, s-au efectuat niște setări inițiale pentru
PCB. În ceea ce privește placa, s-a ales dimensiunea de 30th pentru toate componentele sale.
Vizualizarea aleasă este de tip “metric”, grosimea traseului de 35th și diametrul cercurilor unde
vor fi date găurile de 70th cu marcajul de găurire de 30th.
Se realizează un plan de masă pentru reducerea zgomotului și a interferențelor.
Planurile de masă sunt suprafețe mari de cupru conectate la potențialul 0 al circuitului și au
rolul de a asigura calea de întoarcere a curenților proveniți de la componentele circuitului.
Planurile de masă au o impedanță redusă (datorită suprafeței mari) în raport cu traseele normale
de circuit, ceea ce face ca impulsurile de înaltă frecvență să cauzeze mai puține distorsiuni.
Pentru acest circuit se folosește un plan de masă în stratul inferior.
Dimensiunile plăcuței sunt de 35.5mm cu 41mm.
Componentele utilizate și capsulele folosite se regăsesc în tabelul de mai jos.
Componente Tip Capsulă
C1, C2 condensatoare CAP10
RV1 potențiometru POT2
D2, D3 diode DO35
U1 Integrat DIL08
LM555
R3 rezistor RES40
D1 LED LED

Deoarece potențiometrul nu are nici package și nici model 3D, aceastea vor fi create de
către proiectant. Inițial se creează package-ul prin poziționarea celor 3 terminale la 5mm
distanță unul de altul. Se creează componentele prin desenarea unor dreprunghiuri 2D cu “Top
Silk”.

15
 Figura 3.4 – package potențiometru

Ulterior se creează modelul 3D unde se modifică pozițiile potențiometrului pentru ca

terminalele să pătrundă în plăcuță în locurile potrivite.

Figura 3.5 – Model 3D potențiometru

3.3. Vizualizare 3D

Vizualizarea 3D permite vizualizarea tridimensională a circuitului imprimat. La prima

apelare a ferestrei de vizualizare, modelul 3D al circuitului imprimat este afișat sub forma unei
proiecții frontale la un unghi de elevație de 45°. Pentru o vizualizare cât mai bună a modelului
3D se alege o vizualizare la un unghi de elevație de 45° din partea stângă.

16
 Figura 3.6 – Vizualizare tridimensională a circuitului imprimat

Pentru a se observa traseele duse se alege vizualizarea inferioară a plăcuței.

Figura 3.7 – Vizualizare inferioară a plăcuței

17
 4. Concluzii

Scopul proiectului a fost de a proiecta un circuit care să genereze la ieșire un semnal

dreptunghiular căruia îi poate fi modificat factorul de umplere. Acest lucru este realizabil prin
intermediul unui potențiometru, după cum se observă din cele prezentate mai sus.
Acest Generator PWM este un dispozitiv digital, deci are două stări (pornit și oprit). Cu
cât fiecare impuls este mai lung, cu atât LED-ul va fi mai luminos. Datorită faptului că
intervalul dintre impulsuri este atât de scurt, LED-ul nu se stinge de fapt. Cu alte cuvinte, sursa
de alimentare a LED-ului se aprinde și se stinge atât de repede încât LED-ul rămâne aprins fără
să „pâlpâie”. În principiu, timpul în care semnalul se află în starea de „1 high” reprezintă de
fapt timpul în care condensatorul se încarcă, respectiv timpul în care semnalul se află în starea
de „0 high” reprezintă timpul în care condensatorul se descarcă.
Se folosește circuitul integrat LM555, în configurație astabil, funcționând ca un
oscilator care generează la ieșire un semnal care comută între două valori de tensiune (niciuna
dintre aceste valori nu este stabilă). Bascularea între cele două valori de tensiune se face prin
intermediul tensiunii de pe condensator care se încarcă și se descarcă succesiv și care comandă
un circuit basculant bistabil din structura internă a integratului. Condensatorul se încarcă de la
tensiunea VCC prin partea stângă a potențiometrului și se descarcă, către masă, prin partea
dreaptă a potențiometrului. Aceste trasee de încărcare și de descărcare sunt comandate de către
modul în care sunt conectate cele două diode.
În realizarea inițială a circuitului s-au folosit mai multe componente, dar unele dintre
ele au putut fi neglijate pentru a simplifica schema circuitului. Mai mult, prin eliminarea acestor
componente se reduc și costurile. Valorile componentelor sunt valori care se regăsesc în orice
magazin de componente electronice. Ca valoare aproximativă, costul componentelor este de
16 lei. Mai costisitor în ceea ce privește costul este plăcuța pe care se realizează circuitul și
depinde de dimensiune.
Funcționarea circuitului este confirmată de rezultatele obținute prin calcul care sunt în
concordanță cu semnalul vizualizat pe osciloscop. În plus, prin intermediul LED-ului se poate
observa că intensitatea LED-ului când se aleg diferite poziții ale potențiometrului corespunde
cu rezultatele calculelor și a afișajului pe osciloscop.
Metoda aceasta de generare PWM este foarte des folosită în domeniul de
telecomunicații sau în domeniul amplificatoarelor audio sau video. Modularea lățimii
impulsurilor ajută la reglarea tensiunii și, astfel, această metodă poate fi folosită de exemplu
pentru controlarea luminozității unor sisteme inteligente de iluminare sau de a controla viteza
motoarelor. Un al exemplu ar putea fi placa de bază a computerului care necesită semnale
PWM care să controleze căldura generată în placă. Acest circuit poate fi incorporat în ventilator
și ajută la disiparea căldurii pe placa de bază.
Această tehnică de generare ajută la prevenirea supraîncălzirii LED-urilor, menținând
în același timp luminozitatea acestora. Modularea lățimii impulsurilor oferă precizie și un timp
de răspuns rapid. Mai mult, așa cum a fost menționat mai sus, costurile sunt mici.
Pe de altă parte, deoarece frecvența generatorului PWM este mare, pierderile de
comutare sunt mari și poate induce interferențe de radiofrecvență.

18
5. Bibliografie

1. Thomas L. Floyd, Digital Fundamentals, Global Edition, 2015

2. Lt. Col. Conf. Univ. Dr. Ing. Cristian Molder, Proiectarea asistată de calculator a
circuitelor electronice. Circuite imprimate, Ed. Academiei Tehnice Militare, București
2018
3. https://circuitdigest.com/electronic-circuits/555-timer-pwm-generator-circuit
4. http://ham.elcom.pub.ro/metc/platf/lab4_online.pdf
5. http://www.electronicecircuits.com/electronic-circuits/555-variable-frequency-square-
wave-
generator#:~:text=This%20simple%20555%20Variable%20Frequency,to%20120KH
z%20with%20this%20values.&text=The%20555%20is%20connected%20for,of%20
R1%20and%20R2%2BVR1.
6. https://www.electrical4u.com/potentiometer/
7. https://www.youtube.com/watch?v=R1jP2mvG0Wk&feature=youtu.be
8. https://www.pcmag.com/encyclopedia/term/pwm

19