ELECTRONICĂ DIGITALĂ

REFERATE
LUCRĂRI DE LABORATOR
ELECTRONICĂ DIGITALĂ – SL2

Huțu Eduard-Silviu 3123B

1
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Cuprins

Cuprins..................................................................................................................................2
I REFERAT4 . Generatoare de tensiune general valabilă..................................................4
I.1 Conținutul referatului...............................................................................................4
I.2 Definițiile circuitelor realizate..................................................................................4
I.3 Circuit GTLV cu sursă de curent constant...............................................................4
I.3.1 Schema circuitului – teoretic.............................................................................4
I.3.2 Simularea circuitului GTLV cu sursă de curent constant.................................5
I.3.3 Determinări practice..........................................................................................6
I.4 Circuit GTLV cu scurtcircuitare...............................................................................8
I.4.1 Determinări practice..........................................................................................8
I.5 Circuit GTLV de tip bootstrap..................................................................................9
I.5.1 Schema circuitului – teoretic.............................................................................9
I.5.2 Simularea circuitului GTLV de tip bootstrap....................................................9
I.5.3 Determinări practice..........................................................................................9
I.6 Răspunsurile la întrebări.........................................................................................11
I.7 Observații personale...............................................................................................11
II REFERAT 2. Studiul tranzistorului bipolar...............................................................12
II.1 Conținutul referatului..........................................................................................12
II.2 Definițiile circuitelor realizate............................................................................12
II.3 Primul montaj cu tranzistor bipolar....................................................................13
II.3.1 Schema circuit – teoretic.............................................................................13
II.3.2 Simularea primului montaj cu tranzistori bipolari.......................................13
II.3.3 Determinări practice....................................................................................14
II.4 Al doilea montaj cu tranzistor bipolar................................................................17
II.4.1 Schema circuit – teoretic.............................................................................17
II.4.2 Simularea celui de-al doilea montaj cu tranzistori bipolari.........................18
II.4.3 Determinări practice....................................................................................18
II.5 Răspunsurile la întrebări.....................................................................................20
II.6 Observații personale............................................................................................21
III REFERAT6. Circuite bistabile de tip Schmit............................................................22

2
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

III.1 Conținutul referatului..........................................................................................22

III.2 Definițiile circuitelor realizate............................................................................22
III.3 Circuit memorator de polaritate..........................................................................23
III.3.1 Schema circuit – teoretic.............................................................................23
III.3.2 Simularea circuitului memorator de polaritate............................................24
III.3.3 Determinări practice....................................................................................25
III.4 Răspunsurile la întrebări.....................................................................................27
III.5 Observații personale............................................................................................28

3
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I REFERAT4 . Generatoare de tensiune general valabilă

I.1 Conținutul referatului

Generatoarele de tensiune liniar variabilă sunt foarte răspândite în electronică, fiind
utilizate în tehnica TV, aparate de măsură, circuite de conversie a datelor etc

I.2 Definițiile circuitelor realizate

Curba tensiunilor liniar variabilă este reprezentată în Fig. 4.1.
Parametri principali care caracterizează o tensiune liniar variabilă sunt:
- durata cursei utile TU
- durata cursei de revenire TR
- perioada de repetiţie T0
- amplitudinea Um
- tensiunea iniţială Ui
- viteza medie de creştere
pe porţiunea liniară v = Um / TU
- coeficient de utilizare a
tensiunii sursei de alimentare  = Um / E
- coeficient de neliniaritate a cursei
utile, 
- stabilitatea

I.3 Circuit GTLV cu sursă de curent constant

I.3.1 Schema circuitului – teoretic

Figura I.1

4
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I.3.2 Simularea circuitului GTLV cu sursă de curent constant

Pentru simularea circuitului de integrare RC în tensiune a fost utilizată schema electrică

ilustrată în Figura I.2.

Figura I.2Schema electrică a circuitului GTLV cu sursă de curent constant

5
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figura I.3 Oscilograma cu formele de undă ale circuitului GTLV cu sursă de curent
constant
I.3.3 Determinări practice

o un semnal dreptunghiular cu A= 1,5 V (3 Vpp) și f=10 kHz

o o sursă de tensiune Ec de 12,6 V

o 4 condensatoare C11= 100 nF, C1_1= 1.2nF, C1_2= 1.2nF, C1_3= 1.5nF

o 4 rezistențe R11=12 kΩ, R12=38,3 kΩ, R13=1,2 kΩ, R14=0,8 kΩ

o 2 diode D11de tip 1N4001 și DZ de tip BZX5V

o 2 tranzistoare T11 (NPN) si T12 (PNP)

o o rezistență reglabilă RS11

6
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figura I.4Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a circuitului GTLV cu sursă de

curent constant

T0 TU TR Vm

Perioada cursa activă cursa de Vm=Vf-Vi

semnalului de revenire
(mA) intrare

0,1mA 15 ms 7,927 ms 100 us 7,9 V

0,5mA 2,95 ms 1,47 ms 117 us 7,84 V
1mA 1,5 ms 758 us 113 us 7,91V

7
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I.4 Circuit GTLV cu scurtcircuitare

I.4.1 Determinări practice

Figură I-5 Oscilograma circuitului GTLV cu scurtcircuitare

T0 TU TR Vm

Perioada cursa activă cursa de Vm=Vf-Vi

semnalului de revenire
(mA) intrare

0,1mA 8,47 ms 4,18 ms 100 us 7,72 V

0,5mA 1,6 ms 832 us 117 us 7,84 V
1mA 793 us 395 us 137 us 7,81 V

8
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I.5 Circuit GTLV de tip bootstrap

I.5.1 Schema circuitului – teoretic

Figura I.6
I.5.2 Simularea circuitului GTLV de tip bootstrap

Figura I.7Schema electrică a circuitului GTLV de tip bootstrap

I.5.3 Determinări practice

 un semnal dreptunghiular cu A= 1,5 V (3 Vpp) și f=10 kHz

 o sursă de tensiune Ec de 12,6 V

9
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

 5 rezistențe: R21= 12 kΩ, R22= 38,3 kΩ, R23= 18 kΩ, R24= 12 kΩ, R25= 3,1 kΩ

 4 condensatoare: C21= 1nF, C22= 1nF, C2_1= 47nF, C2_2= 100nF

 2 tranzistoare T21 și T22 , ambele de tip NPN

 o diodă D21 de tip 1N4148

Figura I.8Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a circuitului GTLV de tip

bootstrap

10
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I.6 Răspunsurile la întrebări

1.Care sunt parametrii unei tensiuni liniare variabile în timp?

Parametrii principali care caracterizează o tensiune liniar variabilă sunt:
- durata cursei utile TU
- durata cursei de revenire TR
- perioada de repetiție T0
- amplitudinea Um
- tensiunea inițială Ui
- viteza medie de creștere pe porțiunea liniară v = Um / TU
- coeficient de utilizare a tensiunii sursei de alimentare ξ = Um / E
- coeficient de neliniaritate a cursei utile ξ
- stabilitatea

2. Ce condiții trebuie să îndeplinească elementele de circuit pentru ca

forma de undă să fie cât mai liniară ?
Pentru obținerea unei tensiuni absolut liniare, sau pentru ca forma de undă să fie cât
mai liniară este suficient să se asigure un curent de încărcare constant.

3. Precizați câteva utilizări ale GLTV.

Generatoarele de tensiune liniar variabilă sunt foarte răspândite în electronică, fiind
utilizate în tehnica TV, aparate de măsura, circuite de conversie a datelor, etc.

I.7 Observații personale.

La generatorul de tip bootstrap timpul de revenire crește odată cu marirea frecvenței.

11
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

II REFERAT 2. Studiul tranzistorului bipolar

II.1 Conținutul referatului

Tranzistorul bipolar este un element activ de circuit comandat în curent,
care realizează funcţia de amplificare în circuitele analogice sau este folosit ca
element de comutaţie în circuitele digitale (porţi logice).

II.2 Definițiile circuitelor realizate

Tranzistorul bipolar are o structură alcătuită din trei zone semiconductoare
adiacente (npn sau pnp). Cele trei terminale se numesc emitor – E, bază – B şi
colector – C. Denumirile sugerează funcţia pe care o îndeplineşte fiecare dintre
cele trei zone: emitorul este furnizorul principal de sarcini electrice, colectorul
colectează sarcinile electrice, iar baza poate controla cantitatea de sarcină care
ajunge la colector.
O structură se numeşte bipolară deoarece la conducţia electrică participă
sarcini electrice de ambele polarităţi, goluri şi electroni, cu contribuţii diferite la
curent în funcţie de tipul de tranzistor. În funcţie de ordinea zonelor, tranzistorii
bipolari pot fi de tip pnp sau npn.
Simbolurile tranzistorului bipolar sunt prezentate în Fig. 1:

Fig.1. Simbolurile tranzistorului bipolar

De regulă, atunci când este folosit pentru îndeplinirea funcţiei de

amplificare, joncţiunea emitor – bază este polarizată direct, iar joncţiunea bază –
colector este polarizată invers. Polarizarea joncţiunilor se face folosind o singură
sursă de tensiune continuă, prin intermediul unor rezistori.

12
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

II.3 Primul montaj cu tranzistor bipolar

II.3.1 Schema circuit – teoretic

FigurăII-1 Primul montaj cu tranzistori bipolari

II.3.2 Simularea primului montaj cu tranzistori bipolari

Figură II-2Schema electrică a primului montaj cu tranzistori bipolari

13
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură II-3 Oscilograma primului monataj cu tranzistor bipolar

II.3.3 Determinări practice

 o sursă de semnal dreptunghiular cu frecvență intre f= 10--500 kHz și amplitudine

A=5V

 o sursă de curent EC = 5V

 2 rezistențe R= 30 kΩ și RC 1.2 kΩ

 un condensator C= 1nF

 o diodă D de tip 1N4148 pentru protecție

 un tranzistor bipolar T de tip NPN

14
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figura II-4 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a primului montaj cu

tranzistor bipolar 10 khz

Tc=1,983 us
Ts= 966,372 ms
T propagare=2,550 us

15
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figura II-5 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a primului montaj cu

tranzistor bipolar 100 khz

Tc=311,615 ms
Ts= 113,314 ms
T propagare=2,946 us

16
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figura II-6 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a primului montaj cu

tranzistor bipolar 500 khz

Tc=0 us
Ts= 0 us
T propagare=0 us

II.4 Al doilea montaj cu tranzistor bipolar

II.4.1 Schema circuit – teoretic

FigurăII-7 Al doilea montaj cu tranzistori bipolari

17
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

II.4.2 Simularea celui de-al doilea montaj cu tranzistori bipolari

Figură II-8 Schema electrică a celui de-al doilea montaj cu tranzistori bipolari

Figură II-9 Oscilograma celui de-al doilea monataj cu tranzistor bipolar

II.4.3 Determinări practice

 sunt aceleași componente ca și la primul montaj însă fără condensator

 3 rezistențe: R= 30 kΩ, RC 1.2 kΩ și RI = 6kΩ

18
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figura II-10 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a celui de-al doilea
montaj cu tranzistor bipolar 10 khz

Figura II-11 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a celui de-al doilea
montaj cu tranzistor bipolar 100 khz

19
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figura II-12 Formele de undă ale semnalului de intrare/ieșire a celui de-al doilea
montaj cu tranzistor bipolar 500 khz

II.5 Răspunsurile la întrebări

1. De ce se numește un tranzistor bipolar?

Se numește bipolar deoarece la conducția electrică participă sarcini electrice de ambele

polarități, goluri și electroni, cu contribuții diferite la curent în funcție de tipul de tranzistor .

2. De câte tipuri sunt tranzistorii bipolari? Desenați simbolurile.

Sunt de două tipuri: PNP și NPN

20
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

3. Descrieți cele 3 tipuri de conexiuni ale unui tranzistor bipolar.

Un tranzistor bipolar are 3 conexiuni:

-conexiunea emitor comun (a)
-conexiunea bază comună (b)
-conexiunea colector comun (c)
4. Care sunt regimurile de funcționare ale tranzistorului?

Un tranzistor bipolar are 3 regimuri de funcțioare:

-regimul blocat
-regimul în zona activă
-regimul saturat

5. Când un tranzistor biplar este folosit în circuitele digitale?

Este folosit când dorim să realizăm un element de comutație (porți logice).

II.6 Observații personale.

La frecvente mai mari de 500kHz nu mai rezistă tranzistorul

21
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

III REFERAT6. Circuite bistabile de tip Schmit

III.1 Conținutul referatului

Un dispozitiv capabil să transforme un semnal având orice formă de undă
într-un semnal dreptunghiular se numeşte Trigger Schmitt. In această lucrare
de laborator se studiază funcţionarea unui trigger Schmitt care face parte din
categoria circuitelor basculante nesimetrice cu cuplaj în emitor. Acest circuit
este utilizat în mod curent ca formator de impulsuri, discriminator de nivel,
divizor de frecvenţă etc..

III.2 Definițiile circuitelor realizate

Fig.1. Structura unui circuit de tip

Schmitt

Circuitul trigger Schmitt este folosit în tehnica impulsurilor ca detector de nivel sau
formator de impulsuri dreptunghiulare din semnal de intrare lent variabil. Un astfel de
circuit este caracterizat cu două stări cu echilibru stabil. Structura unui astfel de
circuit este asimetrică şi constă dintr-un amplificator cu două etaje cuplate direct pe
o rezistenţă comună de emitor (circuite cu cuplaj prin emitor).

22
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Fig. 6.1. Structura unui circuit de tip

Schmitt

Circuitul trigger Schmitt este folosit în tehnica impulsurilor ca detector de nivel

sau formator de impulsuri dreptunghiulare din semnal de intrare lent variabil. Un
astfel de circuit este caracterizat cu două stări cu echilibru stabil. Structura unui
astfel de circuit este asimetrică şi constă dintr-un amplificator cu două etaje
cuplate direct pe o rezistenţă comună de emitor (circuite cu cuplaj prin emitor).

III.3 Circuit memorator de polaritate

III.3.1 Schema circuit – teoretic

FigurăIII-4Circuit memorator de polaritate

23
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

III.3.2 Simularea circuitului memorator de polaritate

Figură III-5Schema electrică a circuitului memorator de polaritate simulat

Figură III-6 Oscilograma circuitului memorator de polaritate(semnal triunghiular)

24
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură III-4 Oscilograma circuitului memorator de polaritate(semnal sinusoidal)

III.3.3 Determinări practice

 un circuit de tip Schmitt

 o rezistență semireglabilă RS11aflată pe circuit

 o sursă de semnal sinusoidal cu frecvență f= 10KHz și amplitudine A= 3Vpp(vârf la

vârf)

 o sursă de alimentare cu tensiunea de 12,6V

25
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură III-5 Oscilograma circuit memorator de polaritate(semnal triunghiular)

E1=995,633 mV
E2=384,279mV
T=7,704 s

26
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură III-6 Oscilograma circuit memorator de polaritate(semnal sinusoidal )

E1=960,699 mV
E2=401,747 mV
T=14,963 s

III.4 Răspunsurile la întrebări

2.Care este rolul capacității C1 și cum se modifică parametrii semnalului

de ieșire dacă semnalul de intrare are o tensiune de offset de 2,5V?
La aplicarea unei tensiuni de offset de 2.5V semnalul de ieșire rămâne același, nu se
modifică.

3.Definiți pragurile de declanșare pentru circuitul Schmitt.

27
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Pragul de declanșare ar acestui tip de circuit este pragul pe care dacă tensiunea de
intrare nu-l depășește circuitul se va menține în starea 1, astfel dacă acest prag este depășit va
trece în starea 0.

4.Enumerați câteva aplicații ale circuitului Schmitt.

Circuitul poate fi completat cu un divizor rezistiv în baza lui T1,astfel încât să se
asigure pentru acesta, o polarizare cuprinsă intre cele 2 praguri.Se obține o funcționare de
CBB nesimetric care poate fi comandat cu impulsuri de o polaritate sau alta.

Circuitul mai poate fi folosit și ca formator de impulsuri dreptunghiulare daca la

intrare se aplică semnal lent variabil periodic(ex: sinusoidal sau triunghiular).Răspunsul la
ieșire are aceeași perioadă ca semnalul de la intrare.Modificând componenta continuă și
amplitudinea semnalului de intrare se poate modifica factorul de umplere a raspunsului.

O altă utilizare a acestui circuit este cel de comparator de amplitudine.

III.5 Observații personale.

28