INSTALATIA DE PORNIRE

Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turatii minime

arborelui cotit cu ajutorul sursei exterioare de energie.
Turatia minima depinde de tipul motorului si este determinata de
necesitatea asigurarii unei depresiuni suficiente pentru formarea si
umplerea cilindrilor cu amestec carburant ( sau aer la MAC), precum si
de pregatirea lui pentru aprindere.
La MAS, datorita volatilizarii mai usoare a benzinei si dispozitivelor de
imbogatire a amestecului de catre carburator, precum si a scanteii
electrice, turatia minima este mai mica, 50-70 rot/min.
La MAC, compresia mai mare, preincalzirea aerului mai grea, precum si
formarea mai dificila a amestecului carburant datorita volatilizarii reduse
a motorinei, impun o turatie minima mai ridicata pentru asigurarea
conditiilor de autoaprindere.
Aceasta variaza intre limitele : 100-180 rot/min (180 rot/min la cele cu
camera separate de preardere, 150 rot/min la MAC cu camera separate de
turbionare si 100 rot/min la motoarele cu injectie directa).
Aceasta depinde si de avansul la injectie , care , la pornire, trebuie sa fie
mai mic pentru realizarea amestecului.
Pornirea este influentata de un sir de factori, ca:
- temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea este mai dificila
datorita formarii mai greoaie a amestecului carburant conditinata de
vaporizarea combustibilului si atingerea temperaturii de aprindere;
- natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin scanteie pornesc
mai usor datorita vaporizarii mai usoare a combustibilului, formarii mai
rapide a amestecului carburant si atingerii temperaturii de aprindere in
timp mai scurt fata de motoarele cu aprindere prin compresie;
- tipul instalatiei de racire . Motoarele racite cu aer pornesc mai usor ca
cele cu racire prin lichid.
Metoda de pornire depinde de natura energiei externe si poate fii:
- pornire manuala, la care turatia minima necesara este asigurata de catre
conducatorul auto prin manivela. La capatul anterior, arborele cotit este
prevazut cu un organ special, racul, cu care cupleaza manivela pentru
antrenare. Turatiia fiind mica se utilizeaza la MAS pana la 73 kW
( 100CP ) si la MAC pana la 22 kW ( 30CP );
- pornire cu demaror electric, ce antreneaza arborele cotit, printr-un
angrenaj format din pinionul de pe axul sau si coroana dintata de pe
volant.
Timpul de antrenare este de 5-10 s . Demarorul are puterea de 1-2% din
puterea nominala a MAS si de 5-10% pentru MAC.

Datorita avantajelor printre care siguranta si comoditatea, acest sistem

este utilizat la toate autovehiculele.
Constructia instalatiei de pornire cu demaror
Instalatia de pornire este format din demarorul 1 (prevazut cu releu
electromagnetic E) , contactul cu cheie 2 , pentru pornire, conductoarele
de legatura dintre baterie si demaror 3 si conductorul de legatura cu
contactul de pornire 4; pentru controlul curentului debitat de bateria 5 se
monteaza in paralel voltmetrul V.
Functionarea instalatiei: la trecerea contactului cu cheie 2, in pozitia b ,
bateria de acumulatoare alimenteaza borna instalatiei de aprindere a
( numai pentru MAS) si demarorul 1, prin electromagnetul E al carui
miez m se deplaseaza axial si armatura K, cupleaza cu bornele b, pentru a
se transmite curentul de la baterie la infasurarile statorului, iar prin peria
pozitiva (+) la rotor inchizand circuitul la masa prin peria negativa (-). Se
creeaza astfel cuplul electromagnetic din interactiunea celor doua
campuri magnetice ale statorului si rotorului, imprimandu-i acestuia o
miscare de rotatie.
Totodata parghia cu furca f, trasa de miezul m, face sa cupleze pinionul p,
cu coroana dintata c, a volantului motorului termic, transmitandu-i cuplul
motor si rotirea arborelui cotit pentru pornire.
Dupa ce motorul a pornit, cheia contactului revine automat in pozitia
initiala si electromagnetul demarorului nu mai atrage armatura k,
intrerupand alimentarea cu curent de la baterie, iar furca retrage pinionul
de cuplare cu coroana datorita arcului ei.