ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ

1. Includerea creanţelor care vor fi recuperate într-o perioadă mai mare de 1 an la imobilizări
financiare, în cadrul retratării bilanţului contabil, este:
a) o reevaluare;
b) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul pasivului;
c) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul activului;
d) o eliminare de non-valori?

2. Eliminarea stocurilor care există doar scriptic, neavând existenţă faptică reprezintă, în cadrul
retratării bilanţului contabil:
a) o reevaluare;
b) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul activului;
c) o eliminare de non - valori;
d) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul pasivului?

3. Eliminarea cheltuielilor de constituire din activ, ca o eliminare de non-valori, presupune:

a) diminuarea capitalului propriu cu respectiva valoare;
b) diminuarea creanţelor cu respectiva valoare;
c) diminuarea datoriilor cu respectiva valoare;
d) diminuarea stocurilor cu respectiva valoare?

4. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen lung este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) nevoia de fond de rulment?

5. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen scurt este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

6. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar curent este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

7. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un excedent al capitalurilor permanente peste imobilizările nete;
b) un excedent al imobilizărilor nete peste capitalurile permanente;
c) un excedent al activelor circulante peste imobilizările nete;
d) un excedent al imobilizărilor nete peste activele circulante?

8. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?

9. Un fond de rulment negativ exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
10. Fondul de rulment propriu exprimă:
a) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza capitalurilor proprii;
b) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor la termen;
c) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor ciclului de exploatare;
d) nici una dintre variantele de mai sus?

11. Un necesar de fond de rulment negativ exprimă:

a) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile ciclului de exploatare;
b) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile la termen;
c) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile ciclului de exploatare;
d) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile la termen?

12. Necesarul (nevoia) de fond de rulment inferioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

13. Necesarul (nevoia) de fond de rulment superioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

14. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

15. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

16. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
b) un deficit de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?

17. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:

a) un deficit de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?

18. Fondul de rulment mai mare decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?
19. Fondul de rulment mai mic decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ

20. Fondul de rulment egal cu necesarul de fond de rulment are ca efect:

a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

21. Trezoreria netă foarte mare este un semnal:

a) favorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică;
b) nefavorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
c) favorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
d) nefavorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică?

22. Veniturile încasabile presupun:

a) cumularea veniturilor încasate şi a celor calculate;
b) cumularea veniturilor încasate şi a celor de încasat;
c) cumularea veniturilor de încasat şi a celor calculate;
d) cumularea veniturilor încasate, de încasat şi a celor calculate?

23. Cheltuielile plătibile presupun:

a) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor calculate;
b) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor de plătit;
c) cumularea cheltuielilor de plătit şi a celor calculate;
a. cumularea cheltuielilor plătite, de plătit şi a celor calculate?

24. Fondul de rulment pozitiv, atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind pozitivă
semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există, dar s-a fragilizat?

25. Fondul de rulment pozitiv, atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind negativă
semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există , dar s-a fragilizat?

26. Fondul de rulment pozitiv la începutul anului, negativ la sfârşitul anului, variaţia fiind
negativă semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există, dar s-a fragilizat?

27. Fondul de rulment negativ la începutul anului, pozitiv la sfârşitul anului, variaţia fiind pozitivă
semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există, dar s-a fragilizat?
28. Consecinţa variaţiei pozitive a fondului de rulment şi a variaţiei negative a necesarului
(nevoii) de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;
c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ

29. Consecinţa variaţiei negative a fondului de rulment şi a variaţiei pozitive a necesarului

(nevoii) de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;
c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?

30. Consecinţa variaţiei pozitive a fondului de rulment şi a variaţiei pozitive a necesarului (nevoii)
de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;
c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?

31. Consecinţa variaţiei negative a fondului de rulment şi a variaţiei negative a necesarului

(nevoii) de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;
c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?

32. O trezorerie netă pozitivă atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind pozitivă
indică:
a) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
b) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
c) o creştere a trezoreriei, putând evidenţia tendinţa trezoreriei de a deveni leneşă
(trândavă);
d) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil?

33. O trezorerie netă pozitivă atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind negativă
indică:
a) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
b) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil ;
c) o scădere a trezoreriei, putând evidenţia tendinţa trezoreriei de a deveni mai
dinamică;
d) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil?

34. Ratele structurale sunt rate de tipul:

a) întreg / parte;
b) parte / parte;
c) parte / întreg;
d) întreg / întreg?

35. Ratele de rotaţie sunt caracteristice:

a) elementelor de resursă;
b) elementelor de utilitate;
c) elementelor din partea inferioară a bilanţului;
d) elementelor din partea superioară a bilanţului?

36. Ratele de rotaţie cuprind:

a) viteza de rotaţie;
b) durata medie de rotaţie;
c) atât viteza de rotaţie, cât şi durata medie de rotaţie;
d) pentru unele elemente doar viteza de rotaţie, pentru altele doar durata medie de
rotaţie?
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
37. Ratele de finanţare reflectă:
a) gradul în care elementele de activ finanţează elementele de utilitate;
b) gradul în care elementele de activ finanţează elementele de resursă;
c) gradul în care elementele de pasiv finanţează elementele de utilitate;
d) gradul în care elementele de resursă finanţează elementele de pasiv?

38. Lichiditatea unei întreprinderi vizează:

a) capacitatea acesteia de a-şi onora obligaţiile la termen;
b) capacitatea acesteia de a-şi onora datoriile de exploatare;
c) capacitatea acesteia de a-şi onora datoriile pe termen mediu şi lung;
d) capacitatea acesteia de a-şi onora obligaţiile totale?

39. Rata trezoreriei se determină după relaţia:

a) lichidităţi / total pasiv;
b) imobilizări financiare / total activ;
c) lichidităţi / total activ;
d) imobilizări financiare / total pasiv?

40. Raportul: „Capitaluri proprii / Capitaluri permanente” reprezintă:

a) rata autonomiei financiare;
b) rata capitalurilor permanente;
c) rata capitalurilor proprii;
d) rata lichidităţii?

41. Rata capitalurilor proprii se determină după relaţia:

a) capitaluri proprii / capitaluri permanente;
b) capitaluri proprii / total pasiv;
c) total pasiv / capitaluri proprii;
d) capitaluri permanente / capitaluri proprii?

42. Rata autonomiei financiare se determină după raportul:

a) capitaluri proprii / total pasiv;
b) capitaluri permanente / capitaluri proprii;
c) capitaluri proprii / capitaluri permanente;
d) capitaluri permanente / total pasiv?

43. Raportul: „Lichidităţi / Total activ” reprezintă:

a) rata imobilizărilor financiare;
b) rata independenţei financiare;
c) rata trezoreriei;
d) rata autonomiei financiare?

44. Durata medie de rotaţie vizează:

a) ponderea elementului în totalul activului sau pasivului;
b) numărul de reînnoiri de pe parcursul unui an;
c) gradul de acoperire a unui element de activ pe baza unui element de pasiv;
d) durata medie, in zile, necesară unei reînnoiri?

45. Viteza de rotaţie vizează:

a) durata medie, în zile, a unei reînnoiri;
b) numărul de reînnoiri de pe parcursul unui an;
c) ponderea elementului în totalul activului sau pasivului;
d) gradul de acoperire a unui element de activ pe baza unui element de pasiv?
46. Numărul de reînnoiri al stocurilor pe parcursul unui an reprezintă:
a) rata stocurilor;
b) durata medie de rotaţie a stocurilor;
c) capacitatea de producţie;
d) viteza de rotaţie a stocurilor?
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ

47. Numărul de zile aferent unei reînnoiri a creanţelor reprezintă:

a) viteza de rotaţie a creanţelor;
b) totalul drepturilor întreprinderii;
c) durata medie de rotaţie a creanţelor;
d) rata creanţelor?
48. Ratele de rotaţie a datoriilor ciclului de exploatare sunt condiţionate în mod direct:
a) doar de vânzări ;
b) de aprovizionări şi datorii de exploatare medii;
c) de vânzări şi datorii de exploatare medii;
d) doar de aprovizionări?

49. Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitaluri permanente se determină după relaţia:
a) capitaluri permanente / active imobilizate;
b) capitaluri permanente - active imobilizate;
c) active imobilizate / capitaluri permanente;
d) active imobilizate - capitaluri permanente?

50. Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitaluri proprii se determină după relaţia:
a) capitaluri proprii - active imobilizate;
b) active imobilizate / capitaluri proprii;
c) active imobilizate - capitaluri proprii;
d) capitaluri proprii / active imobilizate?

51. Rata de finanţare a nevoii de fond de rulment din fondul de rulment se determină după relaţia:
a) NFR - FR;
b) FR / NFR;
c) NFR / FR;
d) FR - NFR?

52. Raportul „FR / NFR” vizează:

a) rata de finanţare a fondului de rulment din nevoia de fond de rulment;
b) expresia de calcul a trezoreriei nete;
c) rata de finanţare a nevoii de fond de rulment din fondul de rulment;
d) variaţiile fondului de rulment şi nevoii de fond de rulment?

53. Raportul „Capitaluri permanente / Active imobilizate” vizează:

a) rata de finanţare a capitalurilor permanente din active imobilizate;
b) expresia echilibrului financiar pe termen lung al întreprinderii;
c) rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalurile permanente;
d) expresia de calcul a fondului de rulment?

54. Lichiditatea imediată vizează:

a) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor;
b) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza stocurilor,
creanţelor şi lichidităţilor;
c) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza
lichidităţilor;
d) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor şi
lichidităţilor?

55. Lichiditatea curentă vizează:

a) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor;
b) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza
stocurilor, creanţelor şi lichidităţilor;
c) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza lichidităţilor;
d) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor şi
lichidităţilor?
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ

56. Lichiditatea rapidă vizează:

a) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza creanţelor;
b) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza stocurilor,
creanţelor şi lichidităţilor;
c) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza lichidităţilor;
d) capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt pe baza
creanţelor şi lichidităţilor?

57. Raportul „Active curente / Pasive curente” reflectă relaţia de calcul a:

a) lichidităţii imediate;
b) lichidităţii curente;
c) lichidităţii rapide;
d) toate variantele de mai sus?

58. Raportul „Lichidităţi / Pasive curente” reflectă relaţia de calcul a:

a) lichidităţii imediate;
b) lichidităţii curente;
c) lichidităţii rapide;
d) toate variantele de mai sus?

59. Raportul „(Creanţe + Lichidităţi) / Pasive curente” reflectă relaţia de calcul a:

a) lichidităţii imediate;
b) lichidităţii curente;
c) lichidităţii rapide;
d) toate variantele de mai sus?

60. Efectul de îndatorare se referă la:

a) posibilitatea întreprinderii de a se finanţa pe bază de surse împrumutate;
b) rentabilitatea utilizării creditului contractat pe post de capital;
c) ambele aspecte menţionate mai sus;
d) nici unul din aspectele menţionate mai sus.

61. Capacitatea de îndatorare se referă la:

a) posibilitatea întreprinderii de a se finanţa pe bază de surse împrumutate;
b) rentabilitatea utilizării creditului contractat pe post de capital;
c) ambele aspecte menţionate mai sus;
d) nici unul din aspectele menţionate mai sus.

62. Se stabileşte o relaţie de tip cauză-efect astfel:

a) capacitate de îndatorare-efect de îndatorare;
b) efect de îndatorare-capacitate de îndatorare;
c) ambele variante de mai sus, nu contează sensul;
d) nu există o relaţie de tip cauză-efect între capacitatea şi efectul de îndatorare.

63. Efectul de îndatorare depinde de:

a) rentabilitatea economică a capitalului;
b) rata dobânzii creditului;
c) ambii indicatori menţionaţi mai sus;
d) nici unul din cei doi indicatori menţionaţi mai sus.

64. Dacă FR este în cuantum de 10.000 lei, iar NFR în cuantum de 8.000 lei, TN este în cuantum
de:
a) 18.000 lei;
b) 2.000 lei;
c) 80.000.000 lei;
d) 0,8.
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
65. Viteza de rotație a stocurilor de 12 rotații pe an implică o durată medie de rotație de:
a) 45 zile;
b) 90 zile;
c) 30 zile;
d) 60 zile.

66. În condițiile în care entitatea deține obiecte de inventar în cuantum de 3.000 lei, iar utilaje la
valoare netă de 6.000 lei, totalul pasivului fiind de 60.000 lei, rata activelor imobilizate este
de:
a) 5%;
b) 15%;
c) 600%;
d) 10%.

67. În sens contabil, performanța definește:

a) cifra de afaceri
b) valoarea adăugată
c) rezultatul net
d) cash-flow-ul?

68. În sens financiar, performanța definește:

a) excedentul brut de exploatare
b) cash-flow-ul
c) rezultatul net
d) marja comercială?

69. O entitate cu un obiect de activitate în domeniul transporturilor, având drept de proprietate

asupra mijloacelor de transport va avea, in general, o capacitate de autofinanțare:
a) superioară rezultatului net
b) inferioară rezultatului net
c) egală cu rezultatul net
d) capacitatea de autofinanțare nu este corelată cu rezultatul net?

70. O entitate cu un obiect de activitate în domeniul producerii și comercializării de aparatură

electrocasnică, în anul în care expiră un număr ridicat de contracte de garanție, va avea, in
general, o capacitate de autofinanțare:
a) superioară rezultatului net
b) inferioară rezultatului net
c) egală cu rezultatul net
d) capacitatea de autofinanțare nu este corelată cu rezultatul net?

71. Dacă o entitate are un activ total de 10.000 lei și datorii totale de 8.000 lei, riscul de insolvență
al acesteia va fi:
a) inexistent
b) iminent
c) moderat
d) nu se poate aprecia?

72. O entitate prezintă următoarele structuri patrimoniale: furnizori-debitori 2.000 lei, clienți-
creditori 1.000 lei. Lichiditatea generală a entității este:
a) 0,5
b) 2
c) 3.000
d) 1.000?
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
73. Se dau două entități: un angrosist și un detailist. Care va face față, în general, mai facil
testului acid?
a) angrosistul
b) detailistul
c) amândoi
d) niciunul?

74. Creșterea lichidității entității este influențată de:

a) substocaj
b) negocierea de intervale de plată la furnizori mai îndepărtate
c) negocierea cu clienții a unor intervale de încasare mai lejere
d) plasarea excesivă a lichidităților?

75. Care din următorii factori nu influențează solvabilitatea unei entități:

a) aport în natură la capitalul social
b) aport în numerar la capitalul social
c) majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor
d) toți factorii de mai sus?

76. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară și performanțele financiare ale unei
entități economice: Profitul net al exercițiului 3.000 lei, Cifra de afaceri 12.000 lei, Activul
total 9.000 lei, Capitalurile proprii 6.000 lei. Rata rentabilității comerciale are valoarea:
a) 25%;
b) 33%;
c) 50%;
d) Nu se poate determina.

77. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară și performanțele financiare ale unei
entități economice: Profitul net al exercițiului 3.000 lei, Cifra de afaceri 12.000 lei, Activul
total 9.000 lei, Capitalurile proprii 6.000 lei. Rata rentabilității economice are valoarea:
a) 25%;
b) 33%;
c) 50%;
d) Nu se poate determina.

78. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară și performanțele financiare ale unei
entități economice: Profitul net al exercițiului 3.000 lei, Cifra de afaceri 12.000 lei, Activul
total 9.000 lei, Capitalurile proprii 6.000 lei. Rata rentabilității financiare are valoarea:
a) 25%;
b) 33%;
c) 50%;
d) Nu se poate determina.

79. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Fondul de rulment va avea valoarea:
a) 500 lei;
b) 1.000 lei;
c) 1.500 lei;
d) Nu se poate determina.

80. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Trezoreria netă va avea valoarea:
a) 500 lei;
b) 1.000 lei;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
c) 1.500 lei;
d) Nu se poate determina.

81. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Necesarul de fond de rulment va avea valoarea:
a) 500 lei;
b) 1.000 lei;
c) 1.500 lei;
d) Nu se poate determina.

82. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Fondul de rulment propriu va avea valoarea:
a) -2.000 lei;
b) 3.500 lei;
c) 1.500 lei;
d) Nu se poate determina.

83. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Fondul de rulment străin va avea valoarea:
a) -2.000 lei;
b) 3.500 lei;
c) 1.500 lei;
d) Nu se poate determina.

84. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Rata stabilității financiare va avea valoarea:
a) 69,23%;
b) 53,85%;
c) 46,15%;
d) 80,77%.

85. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Rata îndatorării globale va avea valoarea:
a) 69,23%;
b) 53,85%;
c) 46,15%;
d) 80,77%.

86. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Rata activelor imobilizate va avea valoarea:
a) 69,23%;
b) 53,85%;
c) 46,15%;
d) 80,77%.
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
87. Se dau următoarele elemente legate de poziția financiară ale unei entități economice:
Imobilizări brute 12.000 lei, Amortizări cumulate 3.000 lei, Stocuri 2.000 lei, Creanțe 1.000
lei, Lichidități 1.000 lei, Capitaluri proprii 7.000 lei, Datorii la termen 3.500 lei, Datorii de
exploatare 2.500 lei. Rata autonomiei financiare globale:
a) 69,23%;
b) 53,85%;
c) 46,15%;
d) 80,77%.

88. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Cifra de afaceri
în perioada 0 10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada
2 15.000 lei. Trendul cifrei de afaceri este:
a) crescător;
b) sinusoidal;
c) descrescător;
d) nu se poate preciza.

89. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Cifra de afaceri
în perioada 0 10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada
2 15.000 lei. Abaterea relativă din anul 2 față de anul 1 este:
a) 100%;
b) 150%;
c) 75%;
d) 200%.

90. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Cifra de afaceri
în perioada 0 10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada
2 15.000 lei. Abaterea relativă din anul 1 față de anul 0 este:
a) 100%;
b) 150%;
c) 75%;
d) 200%.
91. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Cifra de afaceri
în perioada 0 10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada
2 15.000 lei. Abaterea relativă din anul 2 față de anul 0 este:
a) 100%;
b) 150%;
c) 75%;
d) 200%.

92. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Cifra de afaceri
în perioada 0 10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada
2 15.000 lei. Abaterea absolută din anul 2 față de anul 0 este:
a) 0 lei;
b) 10.000 lei;
c) -5.000 lei;
d) 5.000 lei.

93. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Cifra de afaceri
în perioada 0 10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada
2 15.000 lei. Abaterea absolută din anul 1 față de anul 0 este:
a) 0 lei;
b) 10.000 lei;
c) -5.000 lei;
d) 5.000 lei.
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
94. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Cifra de afaceri
în perioada 0 10.000 lei, Cifra de afaceri în perioada 1 20.000 lei, Cifra de afaceri în perioada
2 15.000 lei. Abaterea absolută din anul 2 față de anul 1 este:
a) 0 lei;
b) 10.000 lei;
c) -5.000 lei;
d) 5.000 lei.

95. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Venituri
încasabile 30.000 lei, Venituri calculate 3.000 lei, Cheltuieli plătibile 20.000 lei, Cheltuieli
calculate 5.000 lei. Capacitatea de autofinanțare va fi:
a) 10.000 lei;
b) 5.000 lei;
c) 13.000 lei;
d) 8.000 lei.

96. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Venituri
încasabile 30.000 lei, Venituri calculate 3.000 lei, Cheltuieli plătibile 20.000 lei, Cheltuieli
calculate 5.000 lei. Rezultatul net va fi:
a) 10.000 lei;
b) 5.000 lei;
c) 13.000 lei;
d) 8.000 lei.

97. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Venituri
încasate de exploatare 20.000 lei, Venituri de încasat de exploatare 40.000 lei, Venituri
calculate de exploatare 10.000 lei, Cheltuieli plătite de exploatare 10.000 lei, Cheltuieli de
plătit de exploatare 30.000 lei, Cheltuieli calculate de exploatare 5.000 lei. Excedentul de
trezorerie al exploatării va fi:
a) 25.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 115.000 lei;
d) 20.000 lei.

98. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Venituri
încasate de exploatare 20.000 lei, Venituri de încasat de exploatare 40.000 lei, Venituri
calculate de exploatare 10.000 lei, Cheltuieli plătite de exploatare 10.000 lei, Cheltuieli de
plătit de exploatare 30.000 lei, Cheltuieli calculate de exploatare 5.000 lei. Excedentul brut de
exploatare va fi:
a) 25.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 115.000 lei;
d) 20.000 lei.

99. Se dau următoarele elemente legate de performanțele unei entități economice: Venituri
încasate de exploatare 20.000 lei, Venituri de încasat de exploatare 40.000 lei, Venituri
calculate de exploatare 10.000 lei, Cheltuieli plătite de exploatare 10.000 lei, Cheltuieli de
plătit de exploatare 30.000 lei, Cheltuieli calculate de exploatare 5.000 lei. Rezultatul
exploatării va fi:
a) 25.000 lei;
b) 10.000 lei;
c) 115.000 lei;
d) 20.000 lei.
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
100. În condițiile unui capital propriu de 10.000 lei, al unui capital împrumutat de 20.000 lei, a
unei rate a rentabilității capitalului propriu de 20% și a unei rate a dobânzii aferente capitalului
împrumutat de 10%, efectul de levier al îndatorării va fi:
a) 5%;
b) 20%;
c) 10%;
d) 7,5%.

Alte grile :

TESTE GRILĂ

ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI

1. Criteriul după care sunt ordonate activele în Bilanţ este:

a) exigibilitatea;
b) finanţarea;
c) autonomia;
d) lichiditatea?

2. Criteriul după care sunt ordonate pasivele în Bilanţ este:

a) exigibilitatea;
b) finanţarea;
c) autonomia;
d) lichiditatea?

3. Lichiditatea presupune:
a) capacitatea mai mare sau mai mică a unui pasiv de a se transforma în bani;
b) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui activ;
c) capacitatea mai mare sau mai mică a unui activ de a se transforma în bani;
d) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui pasiv?

4. Exigibilitatea presupune:
a) capacitatea mai mare sau mai mică a unui pasiv de a se transforma în bani;
b) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui activ;
c) capacitatea mai mare sau mai mică a unui activ de a se transforma în bani;
d) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui pasiv?

5. În Bilanţ, lichiditatea creşte:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

6. În Bilanţ, lichiditatea scade:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

7. În Bilanţ, exigibilitatea scade:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
d) nu se poate preciza?

8. În Bilanţ, exigibilitatea creşte:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

9. Care dintre următoarele structuri de activ au lichiditatea cea mai redusă:

a) creanţele faţă de clienţi;
b) numerarul din casierie;
c) amenajările de terenuri;
d) obiectele de inventar?

10. Care dintre următoarele structuri de activ au lichiditatea cea mai ridicată:
a) cheltuielile de cercetare - dezvoltare;
b) produsele finite;
c) debitorii diverşi;
d) disponibilul din contul bancar?

11. Care dintre următoarele structuri de pasiv au exigibilitatea cea mai redusă:
a) datoriile faţă de bugete;
b) clienţii creditori;
c) datoriile pe termen lung;
d) capitalul social?

12. Care dintre următoarele structuri de pasiv au exigibilitatea cea mai ridicată:
a) rezervele;
b) rezultatul reportat;
c) datoriile faţă de furnizori;
d) datoriile pe termen lung?

13. Includerea creanţelor care vor fi recuperate într-o perioadă mai mare de 1 an la imobilizări
financiare, în cadrul retratării bilanţului contabil, este:
a) o reevaluare;
b) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul pasivului;
c) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul activului;
d) o eliminare de non-valori?

14. La retratarea bilanţului contabil, avansurile spre decontare ce vor fi decontate imediat:
a) rămân la disponibilităţi;
b) trec la creanţe;
c) trec la capitaluri proprii;
d) trec la creanţe imobilizate?

15. La retratarea bilanţului contabil, avansurile spre decontare ce vor fi decontate într-o perioadă
mai mare de 1 an:
a) rămân la disponibilităţi;
b) trec la creanţe;
c) trec la capitaluri proprii;
d) trec la imobilizări financiare?

16. Eliminarea stocurilor care există doar scriptic, neavând existenţă faptică reprezintă, în cadrul
retratării bilanţului contabil:
a) o reevaluare;
b) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul activului;
c) o eliminare de non - valori;
d) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul pasivului?
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ

17. Eliminarea cheltuielilor de constituire din activ, ca o eliminare de non-valori, presupune:

a) diminuarea capitalului propriu cu respectiva valoare;
b) diminuarea creanţelor cu respectiva valoare;
c) diminuarea datoriilor cu respectiva valoare;
d) diminuarea stocurilor cu respectiva valoare?

18. Creşterea capitalurilor proprii din pasiv cu valoarea datoriilor fiscale latente reprezintă, în
cadrul retratării bilanţului contabil:
a) o reevaluare;
b) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul activului;
c) o eliminare de non - valori;
d) o reclasificare în funcţie de perioadă în cadrul pasivului?

19. Situaţia netă a unei întreprinderi se determină ca:

a) sumă între total activ şi datorii;
b) diferenţă între total pasiv şi capitaluri proprii;
c) sumă între total pasiv şi capitaluri proprii;
d) diferenţă între total activ şi datorii?

20. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen lung este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) nevoia de fond de rulment?

21. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen scurt este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

22. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar curent este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

23. În vederea determinării indicatorilor de echilibru financiar, se utilizează:

a) bilanţul în optica juridică;
b) bilanţul în optica financiară;
c) bilanţul în optica economică;
d) contul de rezultate?

24. Fac parte din alocările stabile:

a) creanţele;
b) capitalurile proprii;
c) clădirile;
d) datoriile la termen?

25. Nu fac parte din alocările durabile:

a) debitorii diverşi;
b) brevetele;
c) maşinile;
d) creanţele recuperabile într-o perioadă mai mare de 1 an?

26. Imobilizările corporale sunt:

a) resurse durabile;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

27. Fac parte din alocările ciclice:

a) imobilizările;
b) stocurile;
c) capitalurile proprii;
d) datoriile ciclului de exploatare?

28. Nu fac parte din alocările temporare:

a) mărfurile;
b) creanţele recuperabile într-o perioadă de 60 de zile;
c) creanţele recuperabile într-o perioadă de 2 ani;
d) materiile prime?

29. Stocurile sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

30. Fac parte din resursele durabile:

a) datoriile la termen;
b) furnizorii plătiţi în 30 de zile;
c) impozitul pe profit;
d) contribuţia de asigurări sociale?

31. Nu fac parte din resursele stabile:

a) capitalul social;
b) rezervele legale;
c) creditele bancare pe 5 ani;
d) furnizorii plătiţi în 60 de zile?

32. Datoriile la termen sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

33. Fac parte din resursele temporare:

a) capitalul propriu;
b) rezervele statutare;
c) datoriile faţă de salariaţi;
d) datoriile la termen?

34. Nu fac parte din resursele ciclice:

a) datoriile la termen;
b) datoriile faţă de creditorii diverşi, ce vor fi plătite în 2 luni;
c) datoriile faţă de furnizori, ce vor fi achitate în 90 de zile;
d) datoriile faţă de salariaţi?

35. Datoriile faţă de salariaţi sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

36. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
a) un excedent al capitalurilor permanente peste imobilizările nete;
b) un excedent al imobilizărilor nete peste capitalurile permanente;
c) un excedent al activelor circulante peste imobilizările nete;
d) un excedent al imobilizărilor nete peste activele circulante?

37. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?

38. Un fond de rulment negativ exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?

39. Fondul de rulment propriu exprimă:

a) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza capitalurilor proprii;
b) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor la termen;
c) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor ciclului de exploatare;
d) nici una dintre variantele de mai sus?

40. Un necesar de fond de rulment negativ exprimă:

a) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile ciclului de exploatare;
b) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile la termen;
c) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile ciclului de exploatare;
d) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile la termen?

41. Necesarul (nevoia) de fond de rulment inferioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

42. Necesarul (nevoia) de fond de rulment superioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

43. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

44. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

45. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
b) un deficit de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ

46. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:

a) un deficit de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?

47. Fondul de rulment mai mare decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

48. Fondul de rulment mai mic decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

49. Fondul de rulment egal cu necesarul de fond de rulment are ca efect:

a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

50. Trezoreria netă foarte mare este un semnal:

a) favorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică;
b) nefavorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
c) favorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
d) nefavorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică?

Întrebări:

1. Analiza financiară constă:

a) într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare
şi a performanţelor unei întreprinderi;
b) într-un ansamblu de decizii luate de către managerii unei întreprinderi pe baza
indicatorilor financiari calculaţi;
c) determinarea stării de solvabilitate a unei întreprinderi la un moment dat;
d) într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei economice
a unei întreprinderi.

2. Scopul analizei financiare este:

a) de a identifica punctele tari şi punctele slabe ale unei întreprinderi;
b) de stabilire a unui diagnostic asupra situaţiei financiare a unei întreprinderi când sunt
identificate punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare;
c) oferirea de informaţii financiare utilizatorilor externi;
d) de a furniza date despre lichiditatea întreprinderii.

3. Fondul de rulment ( FR ) se poate calcula pe baza următoarelor relaţii de calcul:

a) diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen scurt;
b) diferenţa între activele circulante şi creditele bacare pe termen scurt;
c) diferenţa între capitalul propriu şi activele imobilizate nete;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
d) diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen lung.

4. Care dintre următoarele elemente influenţează creşterea fondului de rulment:

a) distribuirea rezervelor;
b) reducerea sau anularea provizioanelor;
c) vânzările de active fixe;
d) restituirea împrumuturilor pe termen lung.

5. Dacă fondul de rulment este pozitiv înseamnă că:

a) solvabilitatea întreprinderii este negarantată;
b) se respectă regulile de principiu ale finanţării;
c) întreprinderea dispune de o marjă de siguranţă care o poate proteja parţial sau integral,
de efectele perturbării ciclului de exploatare;
d) o parte din datoriile pe termen scurt au fost folosite pentru obţinerea de imobilizări
fixe.

6. Necesarul de fond de rulment reprezintă:

a) marja de securitate în privinţa finanţării activelor circulante;
b) mărimea activelor ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile;
c) partea din capitalurile proprii care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt
destinate finanţării activelor circulante;
d) partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete
şi care sunt destinate finanţării activelor circulante.

7. Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică:

a) o situaţie favorabilă dacă este determinată de existenţa unor stocuri cu mişcare lentă;
b) existenţa unui surplus de surse ciclice în raport cu activele ciclice;
c) existenţa unui surplus de nevoi ciclice în raport cu sursele ciclice posibil de mobilizat;
d) o situaţie normală dacă este determinată de reducerea duratei ciclului de fabricaţie
datorită scăderii complexităţii produselor realizate.

8. Evoluţia necesarului de fond de rulment nu este influenţată de acţiunea următorilor factori:

a) cifra de afaceri;
b) durata ciclului de exploatare;
c) modul de gestionare a stocurilor;
d) acumularea sau distribuirea rezervelor.

9. Care dintre formulele de mai jos reflectă relaţia de calcul al trezoreriei nete:
a) NFR – FR;
b) FR – NFR;
c) FR – Datorii;
d) NFR – Datorii pe termen scurt.

10. Dacă trezoreria netă este pozitivă înseamnă că:

a) FR < NFR;
b) nu se realizează echilibru finaciar;
c) există posibilitatea efectuarii de plasamente şi a deţinerii de disponibilităţi băneşti;
d) trebuie ca întreprinderea să contracteze credite pe termen scurt.

11. Dacă rata de finanţare a NFR din FR este supraunitară atunci:

a) NFR este finanţat parţial pe baza FR;
b) NFR este finanţat integral pe baza FR;
c) se creează trezorerie negativă;
d) NFR este finanţat integral pe baza datoriilor pe termen scurt.

12. În funcţie de sursele de provenienţă a capitalurilor, fondul de rulment poate fi:

a) fond de rulment din eploatare şi din afara exploatării;
b) fond de rulment pe termen scurt, mediu şi lung;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
c) fond de rulment stabil şi temporar;
d) fond de rulment propriu şi fond de rulment străin;.

13. Dacă rata de finanţare a activelor imobilizate din surse permanente este supraunitară, înseamnă că:
a) activele stabile sunt finanţate parţial din surse permanente, degajându-se un deficit de
resurse permanente care constituie necesarul de fond de rulment;
b) activele stabile sunt finanţate parţial din surse curente, degajându-se un surplus de
nevoi permanente care se constituie în necesarul de fond de rulment;
c) activele stabile sunt finanţate integral din surse permanente, degajându-se un surplus
de nevoi permanente care se constituie în fondul de rulment;
d) activele stabile sunt finanţate integral din surse permanente, degajându-se un surplus
de resurse permanente care constituie fondul de rulment.

14. Necesarul de fond de rulment reprezintă:

a) surplusul de active ciclice peste valoarea fondului de rulment;
b) surplusul de active ciclice care trebuie acoperite prin credite de trezorerie;
c) surplusul de capitaluri proprii peste valoarea imobilizărilor ce poate fi alocat nevoilor
ciclice;
d) surplusul de nevoi ciclice rămase după acoperirea activelor ciclice din resurse ciclice
şi care trebuie să fie finanţate din fondul de rulment.

15. Formele necesarului de fond de rulment se apreciază în funcţie de:

a) activitatea firmei: aferentă exploatării şi în afara exploatării;
b) modul de formare: stabil şi temporar;
c) alocarea activelor: imobilizat şi circulant;
d) apartenenţa surselor de finanţare: proprii şi împrumutate.

16. Trezoreria netă reprezintă:

a) creditele pe termen scurt;
b) disponibilităţile băneşti aflate la dispoziţia întreprinderii;
c) surplusul de capitaluri permanente peste valoarea netă a imobilizărilor corporale care
poate fi alocat finanţării nevoilor ciclice;
d) surplusul de lichidităţi rezultate după acoperirea nevoilor permanente şi curente din
resursele permanente şi curente.

17. Dacă rata de finanţare a NFR pe seama FR este subunitară, înseamnă că:
a) NFR este parţial acoperit din FR, degajându-se un deficit de resurse financiare,
concretizate într-o trezorerie negativă, care trebuie acoperită din credite de trezorerie;
b) NFR este parţial acoperit din FR şi parţial din active de trezorerie;
c) NFR este integral acoperit din FR, degajându-se un surplus de resurse financiare
concretizate într-o trezorerie pozitivă;
d) NFR este integral acoperit din credite de credite bancare.

18. Existenţa unei trezorerii pozitive mai mari la sfârşitul perioadei decât la începutul perioadei
semnifică:
a) degajarea unui flux de trezorerie pozitiv pe întreaga perioadă;
b) FR este inferior NFR pe întreaga perioadă;
c) posibilitatea apelării la credite bancare;
d) nerealizarea echilibrului financiar.

19. Care este semnificaţia ratei de rentabilitate economică:

a) măsoară gradul de valorificare al capitalului propriu;
b) exprimă lei profit brut din exploatare obţinuţi la 100 lei capitaluri proprii;
c) exprimă lei profit brut din exploatare obţinuţi la un leu capitaluri investite;
d) măsoară capacitatea întreprinderii de a degaja profit brut prin capitalul social.

20. Rata rentabilităţii economice este influenţată de:

a) viteza de rotaţie a activului total;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
b) situaţia îndatorării firmei;
c) modalităţile de calcul a amortizărilor şi provizioanelor;
d) politica fiscală a statului.

21. Între condiţiile ce trebuie îndeplinite de rata rentabilităţii economice sunt:

a) rata de rentabilitate trebuie să fie inferioară ratei dobânzii la capitalurile
împrumutate;
b) nivelul ratei trebuie să depăşească nivelul ratei minime a dobânzii şi să acopere
riscul economic şi financiar asumat de investitori;
c) să fie cât mai mică;
d) mărimea ratei de rentabilitate trebuie să asigure reînnoirea şi creşterea activelor
într-un termen cât mai lung posibil.

22. Care dintre următorii factori contribuie la creşterea ratei rentabilităţii economice:
a) reducerea presiunii fiscale;
b) reducerea vitezei de rotaţie a activelor;
c) sporirea ratei rentabilităţii comerciale;
d) scăderea cifrei de afaceri.

23. Care dintre corelaţiile enumerate permite creşterea ratei de rentabilitate economică:
a) viteza de rotaţie a acticelor circulante să fie în dinamică în scădere;
b) profitul brut să devanseze în dinamică creşterea cifrei de afaceri;
c) abaterea activelor fixe să devanseze în dinamică abaterea cifrei de afaceri;
d) modificarea cifrei de afaceri să fie devansată de abaterea activelor imobilizate.

24. Care din corelaţiile enumerate permite creşterea ratei de rentabilitate economică:
a) creşterea profitului brut să fie devansată de creşterea valorii adăugate;
b) ritmul de creştere a activelor fixe să fie devansat de modificarea capitalului
investit;
c) reducerea valorii adăugate obţinută la unitatea valorică de active fixe;
d) ritmul de creştere a rezultatului exploatării să devanseze ritmul de creştere a
activului total .

25. Semnificaţia ratei de rentabilitate financiară este:

a) măsoară randamentul capitalurilor investite;
b) măsoară randamentul capitalului propriu;
c) exprimă lei profit brut investiţi la 100 lei capitaluri investite;
d) măsoară randamentul capitalului propriu, respectiv al plasamentului financiar al
capitalului acţionarilor în cumpărarea acţiunilor întreprinderii.

26. Care din următoarele corelaţii face posibilă creşterea ratei de rentabilitate financiară:
a) modificarea cifrei de afaceri trebuie să fie devansată de modificarea capitalurilor
proprii;
b) modificarea cifrei de afaceri într-un ritm superior modificării profitului net;
c) modificarea cifrei de afaceri trenuie să devanseze modificarea capitalurilor
investite;
d) modificarea profitului net într-un ritm superior modificării cifrei de afaceri.

27. Care din următoarele corelaţii face posibilă creşterea ratei de rentabilitate financiară:
a) modificarea profitului net într-un ritm superior modificării cifrei de afaceri;
b) modificarea pasivelor totale să fie devansată de modificarea capitalurilor proprii;
c) modificarea activului total într-un ritm superior faţă de modificarea cifrei de
afaceri;
d) modificarea cifrei de afaceri într-un ritm inferior faţă de modificarea activului
total.

28. Care dintre factorii de mai jos poate contribui la creşterea ratei de rentabilitate financiară:
a) creşterea ponderii profitului net în excedentul brut din exploatare;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
b) modificarea activului total într-o proporţie mai mare decât cifra de afaceri;
c) scăderea vitezei de rotaţie a activului total prin cifra de afaceri, exprimată prin
numărul de rotaţii;
d) scăderea ponderii excedentului brut din exploatare în cifra de afaceri.

29. Rata rentabilităţii financiare este cu atât mai mare cu cât:

a) rata rentabilităţii economice este mai mică decât rata medie a dobânzii;
b) rata rentabilităţii economice este inferioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai redus;
c) rata rentabilităţii economice este superioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai redus;
d) rata rentabilităţii economice este superioară ratei medii a dobânzii şi gradul de
îndatorare este mai mare fără a depăşi limita unei îndatorări admisibile.

30. Rentabilitatea economică reprezintă:

a) profitul din exploatare ce revine la un leu cifră de afaceri;
b) capacitatea capitalurilor investite de a genera profit, gradul de valorificare a
acestora indiferent de modul de finanţare;
c) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare al acestora indiferent
de modul de finanţare;
d) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare al acestora sensibil de
modul de finanţare.

31. Pentru ca nivelul să poată fi considerat bun, rentabilitatea economică trebuie:

a) să fie superioară ratei rentabilităţii financiare;
b) să fie mai mică de 10 %;
c) să fie inferioară ratei rentabilităţii comerciale;
d) să fie superioară ratei inflaţiei, costului capitalurilor împrumutate şi să asigure
menţinerea substanţei activelor.

32. Rentabilitatea financiară reprezintă:

a) capacitatea capitalurilor proprii, de a adegaja profit net;
b) profitul net ce revine la un leu cifră de afaceri;
c) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare a acestora indiferent
de modul de finanţare;
d) remunerarea capitalurilor permanente, gradul de valorificare a acestora sensibil de
modul de finanţare.

33. Care este formula de determinare a influenţei cantităţii fizice de produse obţinute de întreprindere
asupra valorii producţiei fizice:
a ) Qf = q1*p0 - q0*p0;
b ) Qf= q0*p1*Iq - q0*p0;
c) Qf= q1*gs0*p0 - q0*p0;
d) Qf= q1*p1*Iq - q0*p0.

34. Costurile la 1000 lei CA (cifră de afaceri )sunt influenţate direct în modelul practic de:
a) volumul fizic de producţie;
b) volumul fizic şi preţ;
c) volumul fizic, cost şi preţ;
d) structura CA, preţ de vânzare, cost unitar.

 q * cv
35. Costurile variabile medii pe unitatea de produs cv = q sunt:
a) dependente de volumul fizic de producţie;
b) dependente de consumurile specifice;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
c) dependente de preţul de aprovizionare al materiei prime;
d) dependente de structura de producţie şi de costurile variabile unitare.

36. Cheltuielile materiale totale sunt întotdeauna:

a) numai fixe;
b) numai variabile;
c) variabile şi fixe;
d) dependente de numărul de salariaţi.

37. Cheltuielile totale cu amortizarea depind:

a) de volumul de producţie fabricat;
b) de evoluţia costurilor totale;
c) de costurile fixe la 1000 lei cifră de afaceri;
d) de valoarea medie a mijloacelor fixe şi de cota medie de amortizare.

38. Indicele productivităţii muncii se calculează:

a) ca diferenţa, în mărimi absolute, dintre nivelul productivităţii în perioada curentă şi
nivelul productivităţii în perioada de bază;
b) ca raport între valoarea producţiei şi numărul de salariaţi;
c) ca raport între nivelul productivităţii în perioada curentă şi nivelul productivităţii în
perioada de bază;
d) ca produs între nivelul productivităţii în perioada curentă şi nivelul productivităţii în
perioada de bază.

39. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este egal cu 1 şi
indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 ( Iq>1; Inm=1; Iw>1 ), atunci:
a) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii muncii;
b) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii numărului de personal;
c) sporul de producţie este determinat în aceeaşi proporţie de ambii factori;
d) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai
mare pe seama creşterii productivităţii muncii.

40. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai mare
decât 1 şi indicele productivităţii muncii este egal cu 1 ( Iq>1; Inm>1; Iw=1 ), atunci:
a) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii
muncii;
b) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii numărului de
personal;
c) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere
mai mare pe seama numărului de personal;
d) sporul de producţie este determinat în aceeaşi proporţie de ambii factori.

41. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai mare
decât 1, indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 şi indicele numărului de personal este
mai mare decât indicele productivităţii muncii ( Iq>1; Inm>1; Iw>1; Inm>Iw ), atunci:
a) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii
muncii;
b) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii numărului de
personal;
c) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai
mare pe seama creşterii numărului de personal;
d) sporul de producţie este determinat în aceeaşi proporţie de ambii factori.

42. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai mare
decât 1, indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 şi indicele numărului de personal este
egal cu indicele productivităţii muncii ( Iq>1; Inm>1; Iw>1; Inm=Iw ), atunci:
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
a) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii
muncii;
b) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii numărului de
personal;
c) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere
mai mare pe seama creşterii numărului de salariaţi;
d) sporul de producţie este determinat în aceeaşi proporţie de ambii factori.

43. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai mare
decât 1, indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 şi indicele numărului de personal este
mai mic decât indicele productivităţii muncii ( Iq>1; Inm>1; Iw>1; Inm<Iw ), atunci:
a) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii muncii;
b) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii numărului de personal;
c) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai mare pe
seama creşterii productivităţii muncii;
d) sporul de producţie se realizează pe seama ambilor factori, dar cu o pondere mai mare
pe seama numărului de salariaţi.

44. Dacă indicele producţiei este mai mare decât 1, indicele numărului de personal este mai mare
decât 1 şi indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1
( Iq>1; Inm>1; Iw<1 ), atunci:
a) întregul spor de producţie se realizează pe seama scăderii numărului de
personal;
b) întregul spor de producţie se realizează pe seama creşterii productivităţii
muncii;
c) sporul de producţie este determinat în aceeaşi măsură de ambii factori;
d) creşterea numărului de muncitori compensează nerealizarea nivelului
productivităţii muncii şi conduce la sporirea producţiei.

45. Dacă indicele producţiei este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este egal cu 1 şi
indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1 ( Iq<1; Inm=1; Iw<1 ), atunci:
a) numărul de personal este asigurat, iar diminuarea producţiei este consecinţa
nerealizării productivităţii muncii;
b) numărul de personal este neasigurat, dar efectul respectiv este compensat cu
creşterea productivităţii muncii;
c) numărul de personal este asigurat, iar creşterea acestuia asigură compensarea
efectelor nerealizării productivităţii muncii;
d) numărul de personal este asigurat peste nivelul necesar, dar nu suficient de
mult pentru a compensa nerealizarea productivităţii muncii.

46. Dacă indicele producţiei este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este mai mic decât
1 şi indicele productivităţii muncii este egal cu 1 ( Iq<1; Inm<1; Iw=1 ), atunci:
a) numărul de personal nu este asigurat, ceea ce duce la diminuarea producţiei;
b) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind
ambii factori cu aceeaşi proporţie;
c) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind
ambii factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie neasigurarea
numărului de personal;
d) neasigurarea numărului de personal nu a putut fi compensată de creşterea
productivităţii muncii, care a condus la nerealizarea volumului de producţie.

47. Dacă indicele producţiei este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este mai mic decât
1, indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1 şi indicele numărului de personal este mai mare
decât indicele productivităţii muncii ( Iq<1; Inm<1; Iw<1; Inm>Iw ), atunci:
a) numărul de personal nu este asigurat, ceea ce duce la diminuarea producţiei;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
b) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind
ambii factori, dar într-o proporţie mai mare contribuind nerealizarea
productivităţii muncii;
c) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind
ambii factori cu aceeaşi proporţie;
d) neasigurarea numărului de personal nu a putut fi compensată de creşterea
productivităţii muncii, ceea ce a condus la nerealizarea volumului de
producţie.

48. Dacă indicele producţiei este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este mai mic decât
1, indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1 şi indicele numărului de personal este egal cu
indicele productivităţii muncii
( Iq<1; Inm<1; Iw<1; Inm=Iw ), atunci:
a) numărul de personal nu este asigurat, ceea ce duce la diminuarea producţiei;
b) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind
ambii factori, dar într-o proporţie mai mare contribuind nerealizarea
productivităţii muncii;
c) la diminuarea producţiei contribuie ambii factori în aceeaşi proporţie;
d) neasigurarea numărului de personal nu a putut fi compensată de creşterea
productivităţii muncii, ceea ce a condus la nerealizarea volumului de
producţie.

49. Dacă indicele producţiei este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este mai mic decât
1, indicele productivităţii muncii este mai mic decât 1 şi indicele numărului de personal este mai mic
decât indicele productivităţii muncii ( Iq<1; Inm<1; Iw<1; Inm<Iw ), atunci:
a) numărul de personal nu este asigurat, ceea ce duce la diminuarea producţiei;
b) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind
ambii factori, dar într-o proporţie mai mare contribuind nerealizarea
productivităţii muncii;
c) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind
ambii factori în aceeaşi proporţie;
d) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie
ambii factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie numărul de personal.

50. Dacă indicele producţiei este mai mic decât 1, indicele numărului de personal este mai mic decât
1, indicele productivităţii muncii este mai mare decât 1 ( Iq<1; Inm<1; Iw>1 ), atunci:
a) numărul de personal nu este asigurat, ceea ce duce la diminuarea producţiei;
b) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind
ambii factori, dar într-o proporţie mai mare contribuind nerealizarea
productivităţii muncii;
c) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuind
ambii factori în aceeaşi proporţie;
d) numărul de personal nu este asigurat, la diminuarea producţiei contribuie
ambii factori, dar într-o proporţie mai mare contribuie neasigurarea
numărului de personal.

51. Pentru a modifica influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate de un muncitor asupra
productivităţii muncii, folosim:
a) W (h)  nz1 * h * Wh0 ;
b) W (h)  nz * h0 * Wh0 ;
c) W (h)  nz1 * h1 * Wh0 ;
d) W (h)  nz 0 * h * Wh0 .

52. După modul de urmărire a fenomenelor în timp, analiza economico-financiară este:

a) analiză cantitativă şi analiză calitativă;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
b) analiză internă şi analiză externă;
c) analiză statică şi analiză dinamică;
d) analiză microeconomică şi analiză macroeconomică.

53. Metoda substituţiilor în lanţ se foloseşte:

a) în analiza economică, deoarece reflectă contribuţia fiecărui factor la
modificarea indicatorilor economici;
b) în situaţia în care evoluţia fenomenului analizat este pozitivă;
c) în cazul unui raport între două mărimi diferite care caracterizează anumite
aspecte ale activităţii şi rezultatelor unei întreprinderi;
d) în cazul legăturilor de tip determinist în care dependenţa factorilor se
materializează în relaţii matematice de produs sau raport.

54. Riscul financiar poate fi definit ca:

a) variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a
întreprinderii;
b) punctul în care veniturile din exploatare acoperă integral cheltuielile din exploatare;
c) punctul în care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul
exploatării este nul;
d) punctul în care veniturile financiare acoperă integral cheltuielile financiare.

55. Riscul de exploatare poate fi apreciat cu:

a) coeficientul de elasticitate;
b) ratele de solvabilitate;
c) ratele de lichiditate;
d) a şi b.

56. Aprecierea riscului financiar se poate face pe baza următorilor indicatori:

a) efectul de levier al îndatorării;
b) ratele de solvabilitate;
c) ratele de lichiditate;
d) b şi c.

57. Care dintre indicatorii enumeraţi nu permit analizarea capacităţii de plată a întreprinderii:
a) lichiditatea;
b) solvabilitatea;
c) capacitatea de plată;
d) coeficientul de elasticitate.

58. Care este formula de calcul a excedentului brut din exploatare:

a) rezultatul din exploatare + cheltuieli cu amortizări şi provizioane – venituri din
amortizări şi provizioane;
b) rezultatul din exploatare + cheltuieli cu amortizări şi provizioane + alte cheltuieli
din exploatare – venituri din provizioane – alte venituri din exploatere;
c) rezultatul curent + cheltuieli cu amortizări şi provizioane + alte cheltuieli din
exploatare – venituri din amortizări şi provizioane – alte venituri din exploatere;
d) rezultatul curent + venituri din amortizări şi provizioane + alte venituri din
exploatere - cheltuieli cu amortizări şi provizioane - alte cheltuieli din exploatare.

59. Prin ce se deosebeşte autofinanţarea de capacitatea de finanţare ?

a) autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la
dispoziţia întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a
dividendelor datorate pentru acţiunile privilegiate;
b) autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la
dispoziţia întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a
dividendelor datorate acţionarilor;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
c) autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care rămân la
dispoziţia întreprinderii după deducerea din capacitatea de autofinanţare a
datoriilor pe termen mediu şi lung;
d) a şi c.

60. În cazul indicatorului cost la 1000 lei CA (cifră de afaceri) factorul calitativ este:
a) structura, costul şi preţul;
b) raportul cost / preţ;
c) costul unitar şi preţul unitar;
d) volumul fizic, structura şi preţul.

61. Cheltuielile de exploatare cuprind:

a) cheltuielile de cumpărare şi de stocare a materiilor prime şi a materialelor,
cheltuielile aferente procesului de producţie, cheltuielile aferente stocării
semifabricatelor şi produselor finite, cheltuielile aferente vânzării produselor
finite şi cheltuielile legate de achiziţionarea de mărfuri pentru a fi vândute;
b) cheltuielile de cumpărare şi de stocare a materiilor prime, cheltuielile cu
salariile, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile aferente stocării semifabricatelor
şi produselor finite şi cheltuielile de desfacere a produselor finite;
c) cheltuielile de cumpărare a materiilor prime, cheltuielile de producţie,
cheltuielile cu salariile şi cheltuielile de desfacere a produselor finite;
d) cheltuielile de cumpărare a materiilor prime, cheltuielile de producţie şi
cheltuielile cu salariile.

62. Abaterea relativă exprimată în mărimi absolute a numărului de personal se determină:

a) ∆Nrm = Nm1 – Nm0;
b) ∆Nrm = Nm1 – Nma;
c) ∆Nrm = Nm1 / Nm0;
d) ∆Nrm = (Nm1 – Nm0) * IQ.

63. Care dintre relaţii indică condiţionarea economică dintre indicii volumului de producţie, numărului
de personal şi productivităţii muncii:
a) IQ = IW – INm;
b) IQ = IW * INm;
c) IQ = INm / IW ;
d) IQ = IW * IQ .

64. Analiza structurii personalului se apreciază cu:

a) compararea productivităţii muncii cu alte firme;
b) evoluţia numărului de personal;
c) productivitatea muncii;
d) evoluţia numărului de personal.

65. Numărul de personal este determinat de:

a) volumul şi structura producţiei;
b) starea mijloacelor fixe;
c) gradul de uzură a mijloacelor fixe şi utilizarea capacităţii de producţie;
d) volumul activităţii şi nivelul productivităţii muncii.

66. Pentru calculul productivităţii muncii, la calcule nu se include:

a) producţia exerciţiului;
b) producţia fizică;
c) excedentul brut al exploatării;
d) valoarea adăugată.

67. Care este semnificaţia riscului de exploatare:

 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
a) incapacitatea firmei de a se adapta în timpul cel mai scurt şi cu costul cel mai
mic la variaţiile mediului, reflectând volatilitatea rezultatului economic în
condiţii de exploatare;
b) punctul în care rezultatul de exploatare este nul;
c) flexibilitatea întreprinderii la condiţiile de finanţare;
d) momentul în care cifra de afaceri acoperă cheltuyielile de exploatare.

68. Potrivit căror criterii de bază se apreciază gradul de asigurare a unei întreprinderi cu resurse
materiale:
a) din punct de vedere cantitativ, calitativ, structural şi temporal;
b) din punctul de vedere al ritmului de aprovizionare;
c) din punctul de vedere al fiabilităţii şi eficienţei lor;
d) din punctul de vedere al compoziţiei produselor.

69. Efectele sporirii vitezei de rotaţie a stocurilor sunt:

a) eliberări de resurse materiale şi financiare şi sporirea masei profitului;
b) imobilizări de resurse materiale şi financiare şi diminuarea masei profitului;
c) eliberări de resurse materiale şi financiare şi diminuarea masei profitului;
d) imobilizări de resurse materiale şi financiare şi sporirea masei profitului.

70. Numărul de rotaţii a activului total prin cifra de afaceri reflectă:

a) randamentul utilizării patrimoniului şi nivelul de organizare;
b) durata utilizării patrimoniului;
c) nivelul de organizare;
d) aparteneţa la un sector de activitate.

71. Indicele mijloacelor fixe mai mic decât indicele cifrei de afaceri sau veniturilor sau producţiei
exerciţiului (IMf<ICA sau IV sau IQ), înseamnă:
a) reducerea consumului specific de imobilizări corporale pe unitatea valorică de
producţie;
b) reducerea vitezei de rotaţie a imobilizărilor corporale;
c) scăderea nivelului de eficienţă a folosirii mijloacelor fixe;
d) diminuarea eficienţei utilizării imobilizărilor corporale.

72. Indicele stocurilor materiale subunitar (I SM<1), ce semnifică scăderea valorii absolute a stocurilor
de materiale poate fi explicat prin:
a) modificarea structurii stocurilor de materiale în sensul creşterii ponderii
materialelor cu preţuri mai mici;
b) creşterea cantităţii de materiale din stoc;
c) devansarea ritmului producţiei de către ritmul intrărilor de materiale;
d) schimbarea tehnologiilor sau reţelei de fabricaţie şi utilizarea unor materiale cu
preţuri mai mari.

73. Dacă, în dinamică, stocurile de materiale cresc, indicele consumului de materiale este supraunitar,
cifra de afaceri creşte, dar într-un ritm superior consumului de materiale (I SM>1; IM>1; ICA>1, dar
ICA>IM). Aceasta se datorează:
a) reducerea consumului de materiale la unitatea valorică a cifrei de
afaceri;
b) reducerea vitezei de rotaţie a mijloacelor materiale;
c) creşterea preţurilor de evaluare a stocurilor;
d) creşterea ponderii materialelor cu ponderi mai mari în totalul stocului.

74. Dacă rata activelor circulante scade de la o perioadă de gestiune la alta, atunci:
a) limita minimă a unei aprecieri favorabile este creşterea vitezei de rotaţie a
activelor circulante în condiţiile realizării cifrei de afaceri cel puţin la nivelul
anului de bază;
 ANALIZĂ ECONOMICO - FINANCIARĂ
b) ponderea activelor circulante se păstrează ca efect al modificării activelor
circulante în acelaşi ritm cu modificarea activului total;
c) ponderea activelor circulante creşte ca urmare a modificării valorii activelor
circulante într-o proporţie mai mare decât cea a activului total;
d) ponderea activelor circulante creşte ca urmare a creşterii valorilor activelor
circulante într-o proporţie mai mare decât cea a creşterii activelor imobilizate.

75. Atingerea şi menţinerea echilibrului financiar pe termen lung se judecă după următoarele ecuaţii:
a) active imobilizate = capital permanent;
b) total activ = total pasiv;
c) mijloace ciclice = resurse ciclice;
d) venituri = cheltuieli.

Răspunsuri :

1.a 11.b 21.b 31.d 41.c 51.a 61.a 71.a

2.b 12.d 22.c 32.a 42.d 52.c 62.b 72.a
3.a 13.d 23.b 33.c 43.c 53.d 63.b 73.a
4.c 14.d 24.d 34.d 44.d 54.a 64.a 74.a
5.c 15.a 25.d 35.d 45.a 55.a 65.d 75.a
6.b 16.d 26.d 36.c 46.a 56.a 66.c
7.c 17.a 27.a 37.d 47.b 57.d 67.a
8.d 18.a 28.a 38.c 48.c 58.b 68.a
9.b 19.c 29.d 39.a 49.d 59.b 69.a
10.c 20.a 30.b 40.b 50.d 60.b 70.a