Întrebări grilă

1. Ansamblul cursurilor pivot bilaterale era numit:

a) [ x] grila de paritate
b) [ ] cursuri centrale
c) [ ] cursuri limita de intervenţie

2. Cursurile pivot bilaterale din cadrul SME reprezintă:

a) [x] cursuri formate folosind metoda cursurilor încrucişate, plecând de la cursurile pivot faţă
de ECU
b) [ ] cursurile centrale ale SME
c) [ ] cursul oficial de referinţă

3. Cursurile limita de intervenţie reprezintă:

a) [ x] cursurile obţinute prin aplicarea marjei de fluctuaţie de +/- 2,25% la cursul pivot
bilateral
b) [ ] cursurile pivot bilaterale
c) [ ] grila de paritate

4. În cazul biletului la ordin, dobânda:

a) [ ] nu se percepe în general
b) [x] poate fi inclusă în suma totală de plată, împreună cu valoarea mărfurilor
c) [x] poate fi cuprinsă într-un bilet la ordin emis separat

5. Domicilierea unei trate se referă la:

a) [x] locul unde se efectuează plata
b) [ ] domiciliul/sediul trăgătorului
c) [ ] locul unde a fost emisă trata

6. Girul presupune:
a) [x] cedarea unui titlu de creanţă unei alte persoane
b) [x] garantarea plăţii la scadenţă, solidar cu debitorul
c) [x] depunerea semnăturii pe dosul cambiei
d) [x] o formă de circulaţie a înscrisurilor cambiale

7. În cazul cecului, trasul:

a) [ ] poate fi orice agent economic
b) [x] poate fi o bancă
c) [ ] este obligatoriu o bancă
d) [ ] este obligatoriu agent economic nebancar

8. Scontul reprezintă:
a) [ ] valoarea tratei în momentul prezentării la scontare
b) [ ] valoarea tratei la scadenţă
c) [x] costul operaţiunii de scontare
d) [x] o operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar
9. Operaţiunile de pasiv ale băncilor de emisiune constau în:
a) [ ] refinanţarea celorlalte bănci
b) [ ] emisiunea monetară
c) [ ] operaţiuni de decontare inter si intrabancare
d) x[ ] constituirea capitalului propriu
e) [x ] creditarea directă a statului

10. Creditarea creanţelor de către băncile comerciale include ca operaţiuni specifice:

a) [ ] împrumuturile pe gaj de efecte publice şi acţiuni
b) [ ] scontarea cambiilor
c) [ ] avansul în contul curent
d) [ ] pensiunea
Nici o varianta

11. Diversificarea portofoliului ca modalitate de optimizare a performanţelor bancare

vizează:
a) [x] minimizarea riscului lipsei de lichidităţi
b) [ ] minimizarea riscului de piaţă ce decurge din modificarea ratei dobânzii la credite
c) [x] menţinerea şi creşterea profitului existent
d) [ ] restabilirea stării de lichiditate pentru o bancă

12. Dintre dezavantajele finanţării indirecte, prin intermediari financiari, amintim:

a) [x] scumpirea resurselor
b) [ ] ameliorarea calitativă a resurselor de finanţare
c) [x] multiplică intermediarii
d) [x] poate întârzia finanţarea
e) [ ] sporeşte volumul resurselor de finanţare

13. Banca de emisiune apare în raporturile sale cu celelalte bănci în calitate de

autoritate, de for monetar, care adoptă măsuri obligatorii de genul :
a) [x] nivelul minim al rezervelor pe care celelalte bănci trebuie să le deţină la banca centrală
b) [ ] nivelul minim al rezervelor legale ale întreprinderilor
c) [x] nivelul minim al unor coeficienţi de lichiditate
d) [x] coeficienţi de dispersie a riscului

14. Masa monetară:

a) [x] exprimă angajamentele de plată ale instituţiilor abilitate să creeze şi să gestioneze
moneda
b) [ ] se reflectă în activul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar-monetare
c) [x] exprimă ansamblul mijloacelor de plată existente la un moment dat în cadrul economiei
unei ţări sau a unei zone monetare

15. Moneda propriu-zisă:

a) [x] este activul financiar cel mai lichid, dar cu randament zero
b) [ ] cuprinde numerarul şi depozitele la termen
c) [x] vizează mijloacele de plată care permit deţinătorului achiziţionarea imediată de bunuri,
servicii şi efectuarea de plăţi directe
16. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la moneda primară:
a) [x] se mai numeşte şi bază monetară
b) [ ] reprezintă mijloacele de plată create de banca centrală şi de celelalte instituţii bancare
c) [x] constituie suportul pentru crearea monedei scripturale de către băncile comerciale

17. Contrapartidele masei monetare:

a) [ ] se reflectă în pasivul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar-monetare
b) [x] reflectă operaţiunile prin care se creează monedă
c) [x] exprimă ansamblul finanţărilor realizate de instituţiile financiar-monetare pe seama
resurselor cu caracter monetar

18. Creditul neguvernamental:

a) [x] exprimă creanţe deţinute de instituţiile financiar- monetare asupra societăţilor
nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei
b) [ ] reflectă impactul relaţiilor internaţionale asupra masei monetare interne
c) [ ] rezultă din achiziţionarea de titluri publice de către instituţiile financiar- monetare
d) [ ] se reflectă în pasivul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar – monetare

19. Moneda creată de o bancă comercială:

a) [ ] se reflectă în activul bilanţului bancar
b) [ ] exprimă creanţe asupra clienţilor săi
c) [x ] este utilizată în calitate de mijloc de plată de către clienţii săi
d) x[ ] se concretizează într-o înscriere în contul clientului ei

20. Băncile creează monedă prin:

a) [ ] vânzare de active nemonetare (reale şi financiare)
b) [x] cumpărare de devize
c) [ ] recuperarea la scadenţă a creditelor acordate
d) [ ] operaţiuni de reescontare a cambiilor

21. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la oferta de monedă:
a) [ ] exprimă cantitatea de monedă justificată a se găsi în circulaţie
b) [x] exprimă ansamblul creanţelor deţinute asupra instituţiilor emitente de active ce se
cuprind în structura masei monetare
c) [x] reprezintă masa monetară existentă în circulaţie

22. Banca centrală creează monedă prin:

a) [ ] vânzare de devize
b) [x] cumpărare de titluri publice pe piaţa monetară, în cadrul operaţiunilor de „open-market”
c) [x] împrumuturi acordate celorlalte bănci din sistemul bancar
d) [ ] vânzare de active reale

23. Multiplicatorul creditului:

a) [ ] reflectă mărimea masei monetare
b) [x] arată volumul maxim de monedă ce poate fi creat de către bănci
c) [x] arată potenţialul de creditare al băncilor
d) [x] exprimă numărul de unităţi de masă monetară nou creată pe baza unei unităţi de rezerve
excedentare
24. Moneda centrală este formată din:
a) [x] numerar
b) [ ] moneda scripturală
c) [x] disponibilităţile deţinute de bănci la banca centrală
d) [x] biletele de bancă
e) [ ] depozitele în valută ale rezidenţilor

25. Pe lângă funcţia de finanţare a băncilor comerciale, piaţa monetară mai îndeplineşte
şi funcţia de:
a) [x] compensare a deficitului cu excedentul de lichidităţi al acestora
b) [ ] mobilizare a resurselor de creditare din economie
c) [ ] redistribuire a resurselor de creditare din economie
d) [ ] centralizare a resurselor de creditare din economie

26. Operaţiunile de împrumut realizate pe piaţa monetară se pot realiza:

a) [x] în alb
b) [x] prin cesionarea unor titluri de creanţă
c) [x] prin punerea în pensiune a unor titluri de creanţă
d) [ ] prin alte modalităţi convenite între debitori şi creditori

27. Lipsa de eficienţă a pieţei monetare din România , mai ales în perioada 1989-2000, a
avut drept cauze principale:
a) [x] existenţa plăţilor restante şi a blocajului financiar
b) [x] cantitatea insuficientă de titluri de stat utilizate în cazul operaţiunilor de împrumut
c) [x] gradul redus de diversificare a titlurilor pieţei
d) [ ] nivelul redus al puterii de cumpărare a monedei naţionale
e) [ ] numărul redus al băncilor comerciale participante la operaţiunile derulate pe piaţa
monetară

28. Tensiunile inflaţioniste reprezintă:

a) [ ] creşteri de preţuri izolate, la un singur produs
b) [ ] creşteri temporare, pentru o scurtă perioadă, a majorităţii preţurilor (variaţii sezoniere)
c) [x] fenomene inflaţioniste minore şi parţiale

29. Între cauzele inflaţiei regăsim:

a) [x] dezechilibrul dintre cererea şi oferta de bunuri şi servicii
b) [ ] creşterea generalizată a preţurilor
c) [ ] oferta mai mare decât cererea
d) [ ] transformarea monedei active în monedă pasiva

30. Ecuaţia lui Koopmans arată:

a) [ ] creşterea masei monetare în circulaţie duce la inflaţie
b) [x] dezechilibrul monetar se poate produce şi fără emisiune de monedă
c) [ ] dezechilibrul monetar nu se poate produce fără emisiune de monedă
d) [x] detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar

31. Cauze ale deflaţiei pot fi:

a) [x] reducerea vitezei de circulaţie a banilor
b) [x] reducerea cantităţii de monedă în circulaţie
c) [ ] reducerea ratei dobânzii
32. Principalele servicii oferite de băncile internaţionale sunt:
a) [ ] letters of debit;
b) [ ] operaţiuni de tip FOREX Bv;
c) [ ] servicii universale de banking şi two-stop shopping;
d) [x ] împrumuturi asigurate;

33. Principalele profituri obţinute din serviciile de genul „împrumuturi asigurate” se

referă la:
a) [x ] asigurarea unora dintre propriile împrumuturi;
b) [ ] asigurarea unora dintre împrumuturile altor bănci;
c) [ ] prin îndrumarea acelor clienţi care doresc să-şi asigure orice împrumuturi pentru a le
genera noi capitaluri către firmele specializate în acest domeniu;
d) [ ] prin garantarea veniturilor investitorilor din fonduri proprii şi împrumuturi neasigurate.

34. Principalele acte legislative adoptate în SUA pentru reglementarea activităţii

băncilor cu activităţi în străinătate sunt:
a) [x ] actul bancar internaţional 1978;
b) [x ] actul „Depository Institutions Deregulation and Monetary Control” din 1980;
c) [ ] actul „International Lending and Spending” din 1983;
d) [ ] actul „Home Bank Supervision” din 1991.

35. International Lending and Supervision Act a impus agenţiilor de control a băncilor
să pregătească noi legi, cerând băncilor să:
a) [ ] accentueze taxele de reprogramare a împrumuturilor acordate împrumutanţilor străini cu
probleme;
b) [ ] nu divulge acoperirea unei bănci împrumutătorilor străini;
c) [x ] întreprindă studii de fezabilitate a proiectelor străine înaintea aprobării unui împrumut;
d) [ ] să îşi restrângă activitatea.

36. Agenţia principală de reglementare pentru activităţi bancare din SUA este:
a) [ ] FED-ul;
b) [ ] FEDEX;
c) [ ] Federal Reserve Bird;
d) [x ] Federal Reserve Board.

1. Creditul de scont este primit de:

a) tras ( debitor);
b) trǎgǎtor ( creditor);
c) creditor;
d) bancǎ;

2. Într-o perioadă de inflație:

a) toate prețurile cresc la fel de repede
b) toate prețurile scad
c) unele prețuri pot scădea
d) toate prețurile cresc
3. În prima etapă de introducere a monedei unice euro ( 2 mai 1998- 1 ianuarie 1999), au
fost selectate țările care îndeplineau criteriile de convergență, dintre cele 15 existente
alegându-se:
a) 12
b) 11
c) 15

4. În condițiile actuale ,pentru studierea structurii activității băncilor este necesar, cu

deosebire, să se aibă în vedere trei procese de profundă semnificație. Marcați-le în
variantele de răspuns
a) Poziția băncilor ca intermediari financiari cu caracter specific
b) Transferarea activității piețelor financiare spre activitatea bancara
c) Accentuarea procesului de concurenta in economiile occidentale pe fondul integrării
economice si monetare
d) Restructurarea de ansamblu a activității bancare în țările care înregistrează tranziția de la
economia centralizată la cea de piață.
e) Raspunsurile a),b),si d)

5. Agregatele monetare:- figurează în pasivul bilanțului consolidat

a) cuprind atât mijloacele de plată propriu-zise cât și acele active financiare ce pot fi
transformate cu ușurință și rapiditate în mijloace de plată fără riscul unei pierderi
semnificative de valoare;- poate fi sau nu
b) reprezintă ansamblul activelor deținute de agenții nefinanciari rezidenți;
c) permit autorităților monetare doar să cunoască volumul mijloacelor de plată;
d) reprezintă indicatori monetari care reflectă puterea de cumpărare potențială a agenților
nefinanciari rezidenți.

6. Piața monetară este o componentă importantă a pieței creditului, alături de:

a) piața financiară și piața valutară
b) piața bunurilor mobiliare și imobiliare
c) piața financiară, piața ipotecară și piața financiară.

7. Ratele dobânzii au cunoscut în România în anumite perioade ( 1989- 1993) valori real
negative, fapt ce semnifică:
a) un nivel foarte ridicat al ratei dobânzii;
b) un nivel al ratei dobânzii mai mic decât rata inflației;
c) un nivel foarte scăzut al ratei dobânzii;
d) un nivel al ratei dobânzii mai mare decât rata inflației.

8. Decontările interbancare realizate pe piața monetară se efectuează:

a) în moneda băncii centrale și în moneda bancară;
b) numai în moneda bancară;
c) numai în moneda băncii centrale.

9. Finanțarea monetară a economiei:

a) se realizează de către instituțiile financiar- monetare;
b) se realizează de instituțiile financiar- monetare pe seama resurselor în natura monetară;
c) se realizează de instituțiile financiar- monetare pe seama resurselor care nu se cuprind
în structura masei monetare.
10. Printre instrumentele principale care au devenit operaționale pe piața monetară
franceză odată cu deschiderea acesteia, în anul 1985 pot fi menționate:
a) bonurile de tezaur negociabile emise de stat;
b) biletele de trezorerie emise de băncile comerciale;
c) bonurile negociabile emise de instituțiile financiare specializate;
d) certificatele de depozit emise de marile întreprinderi;
e) bonurile negociabile emise de instituțiile financiare.

certificatele de depozit emise de băncile comerciale pentru suma de minimum 5

milioane FF pe termene cuprinse între 10 zile şi 7 ani;
biletele de trezorerie emise de marile întreprinderi, care permit accesul acestora pe
piaţa monetară şi au aceleaşi caracteristici ca şi certificatele de depozit;
bonurile de tezaur negociabile emise de stat pe o perioadă de 7 ani şi care constituie
titlurile privilegiate ale pieţei monetare franceze;
bonurile negociabile emise de instituţiile financiare pe o durată cuprinsă între 10
zile şi 7 ani;
bonurile emise de instituţiile financiare specializate, având aceleaşi caracteristici ca
şi bonurile emise de celelalte instituţii financiare

11. În epoca modernă , rolul şi locul băncilor comerciale sunt strâns legate de :
a) Calitatea lor de a realiza emisiunea de bancnote
b) Calitatea lor de intermediari în contextul relaţiei economii-investiţii
c) Necesitatea realizării transferului de monedă de la localitate la alta
d) Necesitatea realizării plăţilor cu numerar.

12. Trăsăturile esențiale ale pieței monetare românești în perioada 1989- 2000 au fost:
a) Lipsa de flexibilitate a pieței monetare și sensibilitate scăzută a acesteia la intervențiile
băncii centrale;= băncii naționale
b) Operațiunile pieței monetare constau în principal în operațiuni de creditare inter bănci
și mai puțin în operațiuni de refinanțare de la banca de emisiune;- invers
c) Gradul ridicat de dependență a băncilor comerciale de refinanțarea B.N.R.
d) Volatilitatea ridicată a volumului tranzacțiilor și al depozitelor, precum și a ratei
dobânzii pe această piață.

13. Ca tehnică de finanțare a operațiunilor de împrumut pe piața monetară, punerea în

pensiune a titlurilor presupune:
a) Obligația debitorului de a le răscumpăra de la creditor la termenul și la prețul
convenite în momentul realizării operațiunii
b) Cedarea definitivă a titlurilor de către debitor creditorului;
c) Preluarea de către creditor a titlurilor sub formă de garanție.

14. Cauze ale inflației în România în ultimii ani sunt:

a) Aprecierea monedei naționale
b) Lipsa forței de muncă specializată în unele societăți comerciale
c) Existența unor monopoluri
d) Slaba productivitate din agricultura românească.
15. Conferința monetară de la Paris din martie 1973 a avut următoarele consecințe:
a) A dus la instituirea mecanismului ”șarpelui fără tunel”, prin eliminarea tunelului în
care fluctua ”șarpele monetar”;
b) Ecartul dintre două monede europene a fost redus la +/- 1%;
c) S-a renunțat la obligativitatea susținerii cursului monedelor lor naționale față de
dolarul SUA.

16. Piața monetară se identifica până acum câteva decenii cu piața interbancară, numită
și piața specialiștilor și se caracteriza prin următoarele:
a) Era o piață restrânsă doar la nivelul operațiunilor de împrumut, realizate între banca de
emisiune și băncile comerciale;
b) Permitea realizarea unor operațiuni frecvente și automate de refinanțare a băncilor
comerciale de către banca de emisiune; pe baza efectelor de comerț
c) Elimina monopolul exclusiv al băncilor comerciale în sfera creditului;
d) Contribuia la compartimentarea excesivă a pieței capitalurilor. Fără excesivă era bun

17. Mecanismul ”șarpelui monetar” avea în vedere următoarele aspecte:

a) Acordarea reciprocă în mod automat, de către băncile centrale, de facilități de
creditare;
b) Urmărirea ecartului dintre moneda cea mai puternică și cea mai slabă;- șarpe tunel
c) Băncile centrale membre își asumau obligația de a interveni în dolari la limitele
tunelului și în una din monedele comunitare, după caz, la limitele șarpelui.

18. Criteriile de apreciere a lichidității unui activ financiar sunt:

a) Randamentul adus
b) Impactul asupra cererii de bunuri și servicii
c) Ușurința cu care se vinde ( gradul de negociabilitate)
d) Costul tranzacției
 previzibilitatea şi stabilitatea preţului său.

19. Țările care au beneficiat de clauza opting-aut ( de reținere/ de menținere în afara

zonei euro) sunt:
a) Cehia
b) Danemarca
c) Marea Britanie
d) Bulgaria
e) Suedia

20. Acordul de la Basel din 1972 stabilea:

a) marjă de fluctuație față de paritate între o monedă europeană din sistem și fiecare din
celelalte monede membre de 2,25%;
b) Ecartul între două monede europene să fie de 2,25%
c) Crearea Sistemului Monetar European
d) Crearea șarpelui monetar

21. În ”ecuația Cambridge” spre deosebire de ecuația lui Fischer:

a) Moneda este privită doar ca mijloc de schimb;
b) Prețurile nu sunt cuprinse în mod explicit;
c) Se are în vedere nivelul de încasări monetare pe care subiecții economici vor să-l
dețină.
22. În cazul cecului, iniţiativa plăţii aparţine:
a) băncii;
b) creditorului;
c) debitorului;

23. Scontul este:

a) una dintre operaţiunile pasive ale băncilor comerciale;
b) una dintre operaţiunile active ale băncilor comerciale;
c) o formă particulară a dobânzii;

24. Moneda unică a rămas singurul mijloc de plată legal, fostele monede naționale
pierzându-și puterea liberatorie în toate țările zonei euro:
a) Începând cu 1 ianuarie 2002;
b) Începând cu 1 martie 2002;
c) Începând cu 26 februarie 2002.

25. Moneda scripturală creată de o bancă:

a) Se reflectă în activul bilanțului bancar
b) Este concretizată printr-o înscriere în contul clientului împrumutat;
c) Este o creanță a băncii respective asupra clientului;
d) Este un element al pasivului bancar;
e) Este o datorie a băncii respective.

26. Totalitatea bonurilor de tezaur emise reprezintă:

a) Datoria flotantă; a statului
b) Datoria consolidată;
c) Datoria nerambursată la scadenţă;

27. Modificarea ponderii monedelor țărilor membre din coșul valutar ECU se făcea
după cum urmează:
a) Din oficiu, la fiecare 10 ani;
b) La cererea a cel puțin două dintre statele membre;
c) De fiecare dată când ponderea unei monede varia cu mai mult de 25%;
d) Din oficiu, la fiecare 5 ani.

28. Între cauzele inflației regăsim:

a) Dezechilibrul dintre cererea și oferta de bunuri și servicii;
b) Transformarea monedei active în monedă pasivă;
c) Creșterea generalizată a prețurilor;
d) Oferta mai mare decât cererea.

29. A treia etapă de creare a UME presupunea:

a) BCE să definitiveze politica monetară comună pentru viitoarea zonă euro;
b) Fixarea irevocabilă a parității între monedele care urmau să facă parte din uniunea
monetară;
c) Fixarea de criterii de convergență care trebuiau îndeplinite de țările membre pentru a
trece la moneda unică euro.
30. Printre actorii pieței monetare deschise pot fi amintiți:
a) Banca de emisiune și trezoreria statului;
b) Băncile comerciale;
c) Sectorul nefinanciar;
d) Întreprinderile mici și mijlocii și marile întreprinderi;
e) Societățile financiare și casele de titluri.

Actorii pieţei monetare sunt băncile comerciale, casele de economii, societăţile financiare,
casele de titluri, trezoreria statului, banca de emisiune, etc. Instituţiile care mobilizează
economisirile băneşti de la agenţii economici şi populaţie, denumite generic investitori
instituţionali, sunt structural creditoare.

31. Pe linie monetară, despre apariția băncii se poate vorbi o dată cu:
a) Punerea în circulație a banilor cu valoare intrinsecă;
b) Crearea monedei fiduciare;
c) Preschimbarea monedelor de către zarafi;
d) Acordarea creditelor de către cămătari.

32. Care din următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la indicatorul baza
monetară:
a) În structura sa se cuprinde numai numerarul în circulație;
b) Evidențiază gradul de utilizare al monedei;
c) Permite cuantificarea multiplicatorului monetar;

33. În cazul cecurilor apar ca protagoniști:

a) 4 părți
b) 3 părți
c) 2 părți

34. Când banca centrală cumpără devize:

a) Este debitat contul curent al unei bănci comerciale deschis la banca centrala;
b) Scade masa monetară;
c) Se creează monedă;
d) Se ameliorează lichiditatea unei bănci comerciale

35. În concepția monetaristă:

a) Moneda este un activ al patrimoniului agenților economici;
b) Crearea de monedă este considerată stabilă;
c) Crearea de monedă este instabilă;
d) Crearea de monedă depinde, în primul rând, de venitul permanent.

36. Activitatea băncii Albina a fost orientată cu prioritate spre:

a. Agricultură;
b. Comerţ;
c. Industrie;
d. Domeniul public;
37. Când o bancă cumpără devize de la un client al ei:
a) Moneda scripturală creată de bancă are drept contrapartidă creanțe asupra clientului;
b) Masa monetară se reduce;
c) Contul clientului este creditat;
d) Se creează moneda.

38. In lupta de concurenţă , marile bănci se remarcă prin faptul că:

a. Dispun de reţele extinse de unităţi operaţionale
b. Acordă credite marilor companii fără restricţii
c. Au posibilitatea de atragere a depunerilor şi realizarea de plasamente în condiţiile
profitabilităţii ridicate
d. Onorează cererile de credite ale unor întreprinderi tot mai mari care nu pot fi clienţi decât ai
unor bănci pe măsură.

39. Din punct de vedere al gradului de lichiditate, moneda propriu-zisă:

a) Are putere liberatorie imediată;
b) Prezintă riscul unei pierderi sensibile de capital;
c) Este un activ financiar lichid cu un randament ridicat;
d) Este activul financiar cel mai lichid.

Din punct de vedere al gradului de lichiditate, moneda (avem în vedere moneda

propriu-zisă: numerarul şi disponibilităţile în conturile curente) este activul financiar cel mai
lichid (pentru că se poate dispune de ea imediat, are putere liberatorie imediată), dar cu
randament zero (deţinerea de monedă nu aduce nici un venit).

40. Slaba eficiență a mecanismelor de refinanțare a băncilor comerciale de către Banca

Națională a României, mai ales în perioada 1989- 2000, s-a datorat următorilor factori:
a) Existența plăților restante și a blocajului financiar din economie;
b) Insuficienta dezvoltare a sectorului economic privat;
c) Utilizarea pe scară redusă a creditului comercial;
d) Insuficiența cantității și a gamei reduse de ………. utilizate pe piața monetară;
e) Gradul redus de convertibilitate a monedei naționale.

41. În a doua etapă a apariției sale ( 1 ianuarie 1999- 31 decembrie 2001) euro a existat:
a) Numai sub formă de bancnote
b) Și sub forma numerarului
c) Atât în forma bancnotelor cât și ca monedă metalică;
d) Numai ca monedă de cont.

42. Pragul de divergență reprezintă:

a) Momentul în care încep intervențiile băncilor centrale pe piața valutară;
b) Valoarea maximă pe care o poate ajunge indicatorul de divergență;
c) 50% din divergența maximă;
d) 75% din divergența maximă.

43. Indicele puterii de cumpărare a banilor:

a) Arată creșterea nivelului mediu al prețurilor;
b) Este măsura cel mai des utilizată pentru inflație;
c) Este inversul ratei inflației;
d) Este un indice al prețurilor
44. Moneda este creată cu titlu temporar când:
a) Un client contractează un credit bancar;
b) Banca cumpără devize;
c) Banca realizează operațiuni de scontare a cambiilor;
d) Banca achiziționează titluri financiare ( acțiuni, obligațiuni, etc.)

45. Cecul este emis de:

a) Trăgător
b) Tras
c) Beneficiar.

46. Girul reprezintă:

a) ameliorare a calității titlului de credit, dându-i garanții suplimentare;
b) andosare
c) piață în sensul stingerii obligației de plată

47. Cambiile financiare apar:

a) În legătură cu obținerea de împrumuturi de către stat de la populație
b) Ca urmare a tranzacțiilor de vânzare- cumpărare de mărfuri
c) În legătură cu obținerea de împrumuturi de la bănci.

48. Începând cu 1 martie 2002 moneda unică a rămas singurul mijloc de plată legal:
a) În toate cele 15 țări ale zonei euro de atunci;
b) În toate cele 11 țări ale zonei euro de atunci;
c) În toate cele 12 țări ale zonei euro de atunci;

49. Tensiunile inflaționiste reprezintă:

a) Creșteri temporare, pentru o scurtă perioadă, a majorității prețurilor ( variații
sezoniere);
b) Fenomene inflaționiste minore și parțiale.

50. Cauzele deflației sunt:

a) Creșterea prețurilor determinată de monopoluri;
b) Creșterea puterii de cumpărare a banilor;
c) Scăderea rapidă a ratelor dobânzii;
d) Pierderea foarte rapidă a puterii de cumpărare a banilor.
Reducerea vitezei de cumpărare a banilor
Reducerea cantității de monedă în circulație

51. Moneda este creată cu titlu definitiv:

a) Când un client al băncii vinde devize;
b) În situația în care întreprinderea scontează o cambie;
c) Când sectorul bancar devine creditor al sectorului nebancar.

52. Cecul poate fi:

a) Un număr de zile de la plata emiterii
b) Un număr de zile de la prezentare
c) La vedere
53. Banca Națională este subordonată în prezent:
a) Partidului de guvernământ
b) Parlamentului
c) Președintelui
d) Guvernului
e) Ministerului Finanțelor Publice

54. Ecuaţia lui Koopmans arată:

a) creşterea masei monetare în circulaţie duce la inflaţie
b) dezechilibrul monetar se poate produce şi fără emisiune de monedă
c) dezechilibrul monetar nu se poate produce fără emisiune de monedă
d) detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar

55. Moneda ca mijloc de plată:

a) Cuprinde doar mijloacele de plată create de banca centrală şi de celelalte instituţii
bancare;
b) Cuprinde acele active financiare care nu se folosesc în mod curent ca mijloc de plată
dar se pot transforma mai rapid sau mai lent în lichidități;
c) Este numită și baza monetară;
d) Semnifică masa monetară în sens restrâns.

56. Operațiuni pasive ale băncilor comerciale constau în:

a) Tranzacții de vânzare- cumpărare de devize;
b) Reescontarea cambiilor
c) Efectuarea serviciului de încasare a diverselor creanțe aparținând clienților
d) Atragerea depunerilor.

57. În concepția lui Irving Fischer:

a) Viteza de circulație a monedei este stabilă;
b) Relația dintre cantitatea de monedă (M) și tranzacții este stabilă;
c) Cererea de monedă nu depinde decât de volumul tranzacțiilor în valoare nominală.

58. Între consecințele deflației trebuie incluse:

a) Scăderea puterii de cumpărare a banilor;
b) Reducerea salariilor;
c) Scăderea generalizată și de durată a prețurilor.

Deflaţia are drept consecinţă creşterea puterii de cumpărare a monedei naţionale; ca

şi inflaţia, afectează repartizarea averii între debitori şi creditori, însă fiind defavorabilă
debitorilor şi în avantajul creditorilor, care primesc banii împrumutaţi cu o putere de
cumpărare mai mare. În consecinţă, în perioade de deflaţie ratele dobânzii scad.

59. Contrapartida externă a masei monetare:

a) Exprimă creanțele deținute de instituțiile financiar monetare asupra străinătății;
b) Reflectă impactul relațiilor internaționale asupra masei monetare interne
c) Reflectă impactul soldului balanței de plăți externe asupra nivelului masei monetare.
60. O bancă centrală creează monedă:
a) Prin vânzarea de titluri publice pe piața monetară în cadrul operațiunilor de open
market - NU VÂNZARE CI CUMPĂRARE
b) Prin refinanțarea celorlalte bănci sub forma reescontului de cambii sau ”avansurilor în
cont curent”;
c) Când cumpără devize de la celelalte bănci;
d) Prin rambursarea datoriilor pe care le au băncile comerciale față de banca centrală.

61. Situația lichidității băncilor depinde de:

a) Politica băncii centrale
b) Preferința clienților pentru numerar
c) Mărimea dobânzii la creditele bancare

Situaţia lichidităţii băncilor depinde de preferinţa clienţilor pentru numerar, care, de

altfel, este luată în considerare în calculul multiplicatorului (prin coeficientul n), dar mai ales
de politica băncii centrale, care poate influenţa lichiditatea băncilor (prin instrumente de
politică monetară, cum ar fi: operaţiunile de open–market, taxa de reescont, rezervele
bancare obligatorii).

62. Odată cu deschiderea pieței monetare în Franța, în anul 1986, tehnicile principale de
intervenție a băncii Franței pe a…. piață au devenit următoarele:
a) Tehnica cererilor de ofertă de lichidități
b) Tehnica operațiunilor de reescont
c) Tehnica operațiunilor de vânzări și cumpărări de titluri sau de pensiuni zilnice
d) Tehnica pensiunilor de o zi sau 7 zile

63. Când banca centrală acordă împrumuturi celorlalte bănci:

a) Este creditat contul curent al băncilor comerciale la banca centrală
b) Se reduce cantitatea de monedă a băncii centrale;
c) Se creează monedă;
d) Se manifestă distrucția de monedă.

Dacă crearea de monedă de către banca centrală se realizează prin achiziţionarea de

active nemonetare, distrucţia de monedă (sau reducerea cantităţii de monedă a băncii
centrale) este operaţiunea inversă, adică se realizează prin vânzarea de devize (valută),
titluri publice şi prin rambursarea datoriilor pe care le au băncile comerciale faţă de banca
centrală.

64. Creditul bancar este:

a) Creditul pe care îl acordă întreprinzătorii la vânzarea mărfurilor sub forma amânării
plății;
b) Un credit garantat cu proprietatea imobiliară și care are ca principal obiectiv susținerea
dezvoltării acestei proprietăți
c) Un credit sub formă bănească acordat de bancheri întreprinzătorilor ( de bănci)

65. Tratele emise ce nu au la bază operațiuni comerciale, fără acoperire, se numesc:

a) Warante
b) Cambii ”de bronz”
c) Trate ”de complezență”
66. Finanțarea nemonetară a economiei :
a) Se realizează pe baza resurselor cu caracter nemonetar ale instituțiilor financiar-
monetare;
b) Reflectă capacitatea băncilor de a crea monedă
c) Reflectă doar rolul de intermediere financiară al instituțiilor financiar monetare.

67. Contrapartidele masei monetare:

a) Se reflectă în pasivul bilanțului consolidat al instituțiilor financiar monetare;
b) Reflectă sursele de creare de monedă – operațiunile nu sursele
c) Exprimă ansamblul finanțărilor realizate de instituțiile financiar monetare pe seama
resurselor cu caracter monetar
d) Se reflectă în activul bilanțului consolidat al instituțiilor financiar monetare.

Moneda si Credit Brosura 38

1. Dintre inconvenientele monedei unice formulate de criticii monedei europene,

enumeram:
a) criteriile de convergenta din Tratatul de la Maastrich asigura premisele unei inflatii scazute,
dar determina si o crestere economica redusa, critica vizand in primul rand restrictia
referitoare la nivelul maxim al deficitului bugetar
b) cresterea ratelor dobanzilor
c) transparent tranzactiilor
d) cresterea preturilor
e) reglementarea privitoare la UEM si la moneda unica adoptata la Maastricht sunt
nerealiste,fiind rezultatul unei conjuncture economice si financiare-valutare favorabile de la
inceputul deceniului noua
f) pierderea autonomiei politicii monetare si valutare

2. Activitatea pricipala a unei banci consta in:

a),,comertul”cu banii
b) vanzarea titlurilor de valori mobiliare
c) efectuarea operatiunilor pe piata monetara
d) realizarea operatiunilor de decontare

3. Multiplicatorul creditelor:
a) arata cantitatea de monede create de catre banci
b) pune in evident numai volumul maxim de moneda ce poate fi creat de catre banci
c) reflecta potentialul de creditare a bancilor
d) exprima numarul de unitati de masa monetara noua create pe baza unei unitati de reserve
excedentare

4. Emisiunea de obligatiuni este adesea o forma preferata de de mobilizare a

capitalurilor societatii comerciale, deoarece:
a) dobanzile la obligatiuni sunt mai mici,mai putin grevante ,decat platile la dividente
b) nu confera subsciitorilor drept de vot
c) detinerea si negocierea lor nu modifica structura puterii in consiliul de administratie
5. Interventiile marginale in cadrul SME se incadreaza prin:
a) sunt obligatorii
b) presupun participarea active pe piata valutara a ambelor banci central
c) au loc in momentul in care moneda atinge limita bilateral superioara sau inferioara fata de
alta moneda
d) sunt facultative

6. Disponibilitatii in conturile curente deschise la institutiile financiar-bancare:

a) sunt incluse in moneda propriu-zisa
b) permit titularilor sa.si procure banii,servicii si sa efectueze plati directe pt achitarea
datoriilor
c) au un grad de lichiditate mai redusa comparativ cu certificatele de depozit emise de banci

7. Valoarea efectiva a cambiei in momentul scontarii se calculeaza dupa formula:

a) val. Efectica = val. Nominala x[1-(durata x taxa scontului)36000]
b) val. Efectica = val. Nominala +scontul
c) val. Efectica = val. Nominala-scontul

8. Creditul neguvernamental:
a) se reflecta in activul bilantului consolidat al institutiilor financiar-monetare
b) exprima creante asupra economiei detinute de institutiile financiar-monetare
c) detine o pozitie nesemnificativa in cadrul contrapartidelor masei monetare

9. Factorii de care este dependenta dobanda perceputa sunt:

a) cursul actiunii bancii respective la bursa
b) erodarea monetara
c) profitul bancar
d) rezerva minima obligatorie
e) nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare
f) gradul de risc

10. Moneda ca mijloc de plata:

a) semnifica masa monetara in sens restrans
b) este numita si baza monetara
c) cuprinde doar mijloacele de plata creata de banca centrala si de celellate institutii bancare
d) cuprinde si acele active financiare care nu se folosesc, in mid curent , ca mijloc de plata
,dar se pot transforma mai rapid sau mai lent in lichiditati

11. Supra creditarea se caracterizeaza prin:

a) este o expresie a insufiecientei aprovizionarii cu bani a economiei
b) se produce sub influenta unor solicitari insistente de imprumuturi din partea agentilor
economici cu o situatie economico financiara precara
c) conduce la proliferarea platilor restanta
d) conduce la onorarea unei cereri monetare neacoperite prin marfuri si servicii
12. Finantarea directa se caracterizeaza prin:
a) este nemediata de banci
b) reprezinta o finantare dezintermediata
c) participarea bancilor ca intermediare este obligatorie
d) agentii excedentari pun la dispozitie agentilor deficitari fondurile lor pe piata monetara
deschisa si pe piata de capital la o dobanda ce se formeaza ad-hoc, functia de cereri si oferta
da disponibilitati

13. Care dintre urmatoarele tari sunt membre ale zonei euro:
a) Slovenia
b) Norvegia
c) Malta
d) Cipru
e) Cehia

14. In cazul creditelor pe gaj cu efecte comerciale,acordate de banca centrala:

a) ca suma, marimea acelui credit este intotdeauna egala cu valoarea portofoliului de cambii
b) ca suma, acest credit se cuantifica aplicandu.se,de obicei un procent asupra volumului
portofoliului de cambii
c) titlurile de credit servesc bancilor de emisiune doar ca garantie a rambursarii
imprumuturilor
d) titlurile de credit raman in proprietatea bancilor comerciale
e) titlurile de credit nu raman in proprietatea bancilor comerciale

15. Tipurile de finantare prin mecanismul de creditare pt sustinerea interventiilor

bancilor centrale pe piata valutara prin FECOM sunt:
a) sprijinul financiar pe termen mediu
b) sustinerea monetara pe termen scurt
c) finantarea pe termen foarte scurt,pana in 75 de zile
d) autofinantarea

16. Emiterea de certificate de depozit si vanzarea acestora pe piata monetara de catre

banci comerciale sunt tranzactii in urma carora BNR realizeaza:
a) finantarea pe cale monetara a deficitului bugetar al Romaniei
b) o absorbtie de lichidati de pe piata monetara
c) o infuzie de lichiditati pe piata monetara

17. Cand o banca acorda un credit prin contul curet al clientului:

a) se diminueaza disponibilitatile din contul curent al clientului imprumutat
b) sporeste simultan activul si pasivul bilantului bancar
c) creste masa monetara
d) se creaza moneda scripturala

18. Acreditivul este:

a) operatiune de plata conditionata efectuata de danca in baza documentelor de incarcare si
exprediere a marfurilor
b) operatiune de mandat pt bancile comerciale
c) operatiune de transfer,la solicitarea clientilor bancii ,a unor sume de bani catre tertii aflati
in aceeasi localitate sau in localitati diferite
d) operatiune de comision pt bancile comerciale
19. Facilitatile de depozit constau in:
a) constituirea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe termen mijlociu si lung
b) constituirea de catre BNR de depozite la bancile comerciale pe termen foarte scurt(o zi)
c) constituirea de catre bancile comerciale de depozite la BNR pe termen mijlociu si lung
d) constituirea de catre bancile comerciale de depozite la BNR pe un termen foarte scurt (o
zi)

20. O banca creaza moneda atunci cand:

a) acorda un credit prin contul curent al clientului
b) vinde devize clientilor sai
c) vinde active reale
d) cumpara active financiare(valuta,cambii,actiuni ,obligatiuni etc)

21. Bancile comerciale accepta la scontare titlurile de credit:

a) semnate de debitori care prezinta incredere prin situatia lor financiara
b) prevazute cu cel mult 2 semnaturi si cu scadente apropiate
c) semnate de debitori care prezinta incredere prin probitatea de care au dat dovada in a onora
obligatiile asumate

22. ECU reprezinta:

a) punct de referinta in cadrul mecanismului(sarpelui monetar)
b) punct de referinta in cadrul Sistemului Monetar European
c) o moneda de cont
d) un cos de valute

23. Cand banca centrala cumpara titluri publice,in cadrul operatiunilor de open
market:
a) are loc alimentarea bancilor cu lichiditati
b) se creaza moneda
c) se manifesta distructia de moneda
d) creste masa monetara

24. Procesul de “distructie”de moneda:

a) se refleta in evidenta bancii prin disparitia creantei din activ si debitarea contului clientului
b) exprima o revenire a monedei la locul sau de origine,banca
c) are loc in momentul in care o banca achizitioneaza active nemonetare
25. Creditarea de catre banca de emisiune a bancilor comerciale se realizeaza prin:
a) operatiuni de rescontare
b) credite guvernamentale
c) credite de lombard
d) credite pe gaj de efecte comerciale

26. Moneda este creata cu titlu definitv cand:

a) banca comerciala realizeaza operatiune de scontare a cambiilor
b) banca comerciala achizitioneaza titluri financiare(actiuni,obligatiuni etc)
c) un client contracteaza cu credit bancar
d) banca comerciala cumpara devize
27. Populatia poate determina autointretinerea si autoagravarea inflatiei prin:
a) cresterea cererii de bunuri si servicii
b) detezaurizarea monedei
c) revendicari salariale
d) scaderea consumului

28. Avantajele operatiilor de factoring sunt:

a) furnizorul nu se mai ocupa el insusi de scontarea titlurilor de credit primite de la clienti
b) furnizorul primeste suma cu anticipatie de la casa de factoring
c) serviciul vanzari tine in contabilitate un singur cont”casa de factoring”
d) furnizorul e protejat fata de riscul privind insolvabilitatea clientilor

29. Relatiile dintre banca de emisiune si celelalte vanci se manifesta prin:

a) prin operatiuni de open market
b) calitatea de for monetar care adopta masuri obligatorii
c) operatiuni de creditare

30. Ecuatia lui Koopmans arata:

a) detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar
b) dezechilibrul.monetar se poate produce si fara emisiune de moneda
c) dezechilibrul.monetar nu se poate produce fara emisiune de moneda
d)cresterea masei monetare in circulatie duce la inflatie

31. In cadrul sistemelor bancare moderne,operatiunea de emisiune baneasca constituie

monopolul:
a) bancilor comerciale
b) unei singure banci sau a catorva banci integrate intr-un sistem unitary (FED-ul in SUA)
c) bancilor de afaceri
d) trezoreriei statului

32. Deflatia este:

a) o reducere substantiala a inflatiei
b) favorabila creditorilor
c) opusul creditorilor
d) sinonima cu dezinflatia
e) un fenomen preferabil inflatiei

33. In sens restrans, masa monetara:

a) reflecta ansamblul activelor financiare lichide,care sunt substituite appropriate monedei
b) reprezinta totalitatea mijloacelor de plata existente in cadrul unei economii
c) cuprinde doar moneda propriu-zisa
d) cuprinde numerarul,dar si disponibilitatile in conturile curente deschise la banci,casele de
economii,alte institutii financiare

34. Moneda bancii centrale:

a) este reprezentata de numerar si disponibilitatile bancilor,ale Trezoreriei statului in conturile
lor deschise la banca centrala
b) se mai numeste si baza monetara
c) apare numai sub forma bancnotelor si a monedelor metalice
d)este create prin vanzarea de active nemonetare celorlalte banci
35. Cand o banca realizeaza operatiuni de scontare a cambiilor:
a) se crediteaza contul current al clientului
b) se creeaza moneda
c) moneda este creata cu titlu temporar

36. Acordul de la Basel din 1972 stabilea:

a) crearea ,,sarpelui monetar”
b) crearea Sistemului Monetar European
c) ecartul intre doua monede sa fie de 2,25%
d) o marja de fluctuatie fata de paritate intre o moneda europeana sin sistem si fiecare din
celelalte monede member de 2,25%

37. Dezechilibrul dintre cerere si oferta in Romania inainte de 1990 s-a manifestat prin:
a) vanzarea preferentiala a unor produse
b) cresterea preturilor
c) lipsa majorarilor salariale si neacordarea unor sporuri
d) vanzarea unor produse,neoficial, la suprapret

38. In urma transferarii prin scontare la banci a titlurilor creditului commercial

(inscrisurile cambiale),creditul comercial se transforma in:
a) credit ipotecar
b) credit bancar
c) credit de consum
d) credit obligator

39. Finantarea nemonetara a economiei:

a) reflecta doar rolul de intermediere financiara al institutiilor financiar-monetare
b) reflecta capacitatea bancilor de a crea moneda
c) se realizeaza pe baza resurselor cu character nemonetar ale institutiilor financiar-monetare

40. Intr-o perioada de inflatie:

a) toate preturile scad
b) toate preturile cresc
c) unele preturi pot scadea
d) toate preturile cresc la fel de repede

41. Inexistenta inflatiei in conditiile monedelor cu valoare intrinseca se explica prin:

a) imposibilitatea aparitiei unui exces de masa monetara in circulatie
b) caile adecvate de combatere a acesteia
c) mecanismul de auto-reglare a masei monetare in circulatie
d) posibilitatea resorbirii excesului de moneda in circulatie

42. Ca operatiuni active ale bancilor comerciale,creditele de trezorerie se manifesta sub

forma:
a) creditului pe termen scurt mobilizabil
b) avansului in cont curent
c) creditului bugetar
d) creditului pe termen mijlociu mobilizabil
43. Terapia anti-inflatie prin majorarea dobanzii este eficienta cu aplicare la:
a) intreprinderile private
b) populatie
c) intreprinderile de stat

44. Cauze ale deflatiei pot fi:

a) reducerea vitezei de circulatie a banilor
b) reducerea cantitatii de moneda in circulatie
c) reducerea ratei dobanzii

45. Banca Nationala a Romaniei a luat fiinta ca:

a) societatea pe actiuni cu capital public
b) societatea pe actiuni cu capital mixt (public si privat)
c) societatea pe actiuni cu capital strain
d) societatea pe actiuni cu capital privat

46. Banca de emisiune ca,,placa turnanta”a sistemului bancar mai este denumita :
a),,marea finanta”
b) banca centrala
c),,banca a bancilor”
d) banca de referinta

47. Intre consecintele deflatiei trebuie incluse:

a) cresterea puterii de cumparare a monedei nationale
b) scaderea ratelor dobanzilor
c) cresterea standardului de viata al populatiei

48. Prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare de aur si devize,banca de

emisiune:
a) isi consolideaza rezerva valutara
b) indeplineste obiectivele politicii monetary-valutare practicate de tara respective
c) influenteaza cursul monedei nationale fata de valutele de referinta

49. Rambursarea imprumutului public poate avea loc:

a) la sfarsitul perioadei
b) prin amortismente constante
c) prin tragere la sorti
d) prin anuitati constante
e) imediat dupa emitere

50. Lichiditatea unei economii:

a) cuprinde pe langa moneda propriu-zisa si activele financiare care prezinta riscul unei
pierderi de capital
b) reprezinta ansamblul activelor financiare lichide
c) vizeaza doar numerarul si disponibilitatea in conturile curente
d) cuprinde toate formele de active existente
51. Ca ,,banca a bancilor”,banca de emisiune asigura:
a) gestionarea rezervei valutare
b) punerea in circulatie a bancnotelor
c) creditarea bancilor comerciale
d) executia de casa a bugetului de stat

52. Cambia este:

a) un mijloc de stingere a unei obligatiuni de plata
b) un titlu de creanta ce da dreptul la o suma de bani
c) un angajament de plata scris,abstract si neconditionat

53. Creantele asupra statului detinute de institutiile financiar-monetare:

a) rezulta din achizitionarea de titluri publice de catre acestea
b) se reflecta in pasivul bilantului consolidate al institutiilor financiar-monetare
c) se cuprind in structura contrapartidelor masei monetare

54. Obtinerea de imprumuturi de catre bancile debitoare in urma operatiunilor de

compensare a creantelor cu datoriile se poate realiza pe piata monetara deschisa:
a) de la sectorul financiar
b) de la celelalte banci participante la procesul de compensare interbancara si care au solduri
excedentare
c) de la ceilalti actori ai pietei
d) de la banca de emisiune

55. Mecanismul ,,sarpelui monetar”avea in vedere urmatoarele aspect:

a) acordarea reciproca in mod automat,de catre bancile centrale,de facilitati de creditare
b) urmarirea ecartului dintre moneda cea mai puternica si cea mai slaba
c) bancile centrale member isi asumau obligatia de a interveni in dolari la limitele tunelului si
in una din monedele comunitare,dupa caz,la limitele sarpelui

56. Facilitatile de creditare si de depozit acordate de BNR apar:

a) la initiative BNR
b) la initiative bancilor comerciale
c) la initiativa BNR si a bancilor comerciale

57. Criteriile de convergenta nominala in vederea crearii UEM sunt orientate pe doua
laturi importante:
a) cea cu privier la protectia mediului
b) cea monetara
c) cea a finantelor publice
d) cea a vizelor

58. In conceptia keynesista,cererea de moneda:

a) este dependenta doar de nivelul venitului
b) depinde de marimea venitului si pe partea din venit pe care subiectii economici doresc sa o
detina sub forma baneasca
c) depinde si de rata dobanzii

59. Prin prisma bilantului contabil,moneda:

a) este o creanta pentru cel care o detine si o datorie pentru cel care o emite
b) este o creanta pentru institutia emitenta si o datorie pentru cel care o detine
c) figureaza in activul celui care o poseda,respective in pasivul celui care a emis-o

60. Gradul de lichiditate al economiei se poate determina ca raport intre:

a) valoarea tuturor activelor din economie si PIB
b) baza monetara si masa monetara in sens larg
c) nivelul mediu anual al lichiditatilor si PIB