Capitolul 1 Fenomenul Linux

Linux este fenomenul care a reuşit să uimească în ultimii ani întreaga lume TI, fiind
sistemul de operare cu cea mai rapidă dezvoltare dintre toate cele existente, conform unor
studii efectuate de IDC - International Data Corporation - www.idc.com). Asociat în
principal cu mişcarea GNU (un acronim recursiv de la GNU is Not Unix -
www.gnu.org/home.ro.html), acesta a reuşit să aducă un suflu nou în lumea sistemelor de
operare.
Ceea ce trebuie ştiut este faptul că GNU a apărut cu mult înaintea Linux-ului, în 1984, în
timp ce primele linii de cod scrise pentru Linux au apărut abia în 1991 (este vorba desigur
de primul kernel, dezvoltat la acea vreme doar de către Linus Torvalds). Există foarte
multe distribuţii de Linux, doar câteva fiind publice, adică putând fi descărcate de pe
internet şi instalate (accesând adresa http://old.lwn.net/Distributions/ veţi descoperi
aproape 300 de distribuţii). Ceea ce a lipsit Linux-ului multă vreme de la apariţie a fost
un standard pentru ierarhia în sistemul de fişiere a programelor şi aplicaţiilor, dar mai
ales a bibliotecilor. Specificaţiile pentru "standardizarea pinguinului" sunt disponibile la
www.linuxbase.org, iar primele încercări ale distribuitorilor de a se conforma
Standardului de Bază Linux (Linux Standard Base - LSB) au început în acest an. O altă
problemă, care încă nu este rezolvată complet, este lipsa unui suport real pentru programe
ce folosesc caractere specifice unei anumite limbi, cunoscut sub numele de
internaţionalizare ("i18n" - o prescurtare de la internationalization - între litera de început
"i" şi ultima literă "n" există 18 litere). În 1998 s-a format Free Standards Group, în
cadrul căreia există iniţiative de standardizare a celor expuse ceva mai devreme, tocmai
pentru a încuraja dezvoltarea de aplicaţii şi programe pentru Linux. Mai multe detalii
despre toate aceste standarde se pot găsi la www.freestandards.org/.
1.1 UnitedLinux
Un alt efort pentru realizarea unui distribuţii unitare destinate totuşi mediului business
este iniţiativa UnitedLinux (www.unitedlinux.com). SuSE, Caldera, Conectiva şi
Turbolinux au anunţat pe 30 mai 2002 că vor construi o distribuţie conform standardelor
amintite mai sus. Va fi mult mai uşor pentru producătorii de hardware să realizeze
suportul software pentru echipamentele destinate şi unui utilizator Linux. Proiectul a
demarat şi este susţinut de firme importante din lumea TI: AMD, Borland Software
Corporation, Computer Associates, Fujitsu Siemens, Fujitsu, Hewlett-Packard, IBM,
Intel, NEC, Progress Software şi SAP.
Lucrul cel mai de seamă la Linux este faptul că întregul sistem de operare, aici incluzând
kernelul şi o serie întreagă de aplicaţii, este pus la dispoziţie inclusiv cu sursele, făcând
din acesta un bun studiu de caz pentru cei interesaţi. Multe universităţi şi facultăţi de
specialitate din întreaga lume îşi dezvoltă propriile distribuţii de Linux. În România nu
ştiu dacă există deocamdată astfel de preocupări, cel puţin în facultăţile de specialitate, în
ceea ce priveşte acest sistem de operare. Fiind un bun studiu de caz, Linux-ul ar putea fi
introdus încă din licee, măcar la cele de informatică, pentru că există suport pentru cea
mai mare parte a aplicaţiilor necesare.
Am testat pentru dumneavoastră 6 distribuţii dintr-o gamă variantă: Red Hat Professional
7.3, SuSE Professional 8.0, Mandrake 8.2, Slackware 8.1, Lycoris Desktop /LX, Debian
2.2r6. Există diferenţe notabile şi credem că veţi dori să încercaţi să instalaţi măcar una
dintre ele.
1.2 Nucleul unui sistem de operare - Mini - HOW TO
La baza oricărui sistem de operare se află nucleul acestuia sau kernelul. Un sistem de
operare nu ar folosi însă la nimic dacă ar fi format doar din kernel şi nu ar avea şi alte
module, programe sau aplicaţii care să ruleze peste acest nucleu. Acesta poate fi încadrat
în două mari categorii şi anume monolitic sau pe straturi. Kernelul de Linux se
încadrează în prima categorie conţinând în principiu marea majoritate a serviciilor oferite
de sistemul de operare, cum ar fi administrarea proceselor, a comunicaţiei între acestea, a
memoriei, a sistemului de fişiere şi a dispozitivelor dintr-un calculator. Cea de-a doua
categorie, cea a kernelelor pe straturi se caracterizează în principal prin asigurarea unui
minim necesar funcţionării, cum ar fi comunicaţia între procese şi o administrare
minimală a memoriei şi a dispozitivelor. Au existat o serie de păreri pro şi contra în ceea
ce priveşte cele două arhitecturi, mai ales după lansarea Linux-ului, deoarece se consideră
că primul tip de nucleu este inferior celui de al doilea din punct de vedere arhitectural,
primul necesitând restartări ale sistemului de operare dacă se doreşte adăugarea de noi
funcţionalităţi, dar şi din punct de vedere al securităţii.
Caracteristic celor monolitice este că driverele şi serviciile se execută în acelaşi spaţiu de
adresare a memoriei ca şi nucleul (spaţiu kernel), ceea ce poate duce la probleme grave
de securitate şi stabilitate. În cazul microkernel-urilor, se execută în spaţiul nucleu doar
un număr minimal de servicii, restul lansându-se în spaţiul utilizatorului. Totuşi,
performanţele nucleelor monolitice pe sisteme cu un singur procesor sunt mai bune decât
cele oferite de microkernele. Conform numelui (şi teoriei), microkernel-urile sunt mai
mici decât monoliticele(un kernel obişnuit de Linux are cam 700 kB dacă este compilat
şi, în general, sub 1 MB).
Deocamdată printre cele mai cunoscute sistemele de operare care folosesc un microkernel
(un tip de nucleu pe straturi) se numără Microsoft Windows NT/2000/XP, câteva Unix-
uri, precum QNX, Digital UNIX şi toate sistemele real-time. De aici şi părerile împărţite
în ceea ce priveşte cele două tipuri de nucleu, ştiut fiind faptul că de obicei sistemele de
operare de la Microsoft necesită restartări când se adaugă noi drivere. Există încă din
1990 şi o iniţiativă open-source, cunoscută sub numele de GNU/Hurd, pentru un sistem
de operare bazat pe un microkernel (Mach), însă deocamdată lucrurile nu sunt atât de
stabile pe cât se dorea la început. Noi am dori ca în scurt timp să ajungem să scriem şi
despre Hurd, aşa cum este cazul Linux-ului în momentul de faţă, având în vedere faptul
că este proiectat ca un sistem de operare mult mai puternic decât Linux-ul.
1.3 Aplicaţii curente pentru sisteme Linux
Astăzi, Linux-ul s-a alăturat produselor aflate pe piaţa pentru desktop-uri. Dezvoltatorii
de Linux, concentraţi în reţelistică şi servicii la început, cât şi în aplicaţiile pentru birou,
erau ultima barieră care trebuia înlăturată. Nu ne place să admitem că Microsoft dictează
piaţa, aşa că mai multe alternative, care fac Linuxul o alegere demnă de luat în seamă
pentru calculatoare personale, au fost lansate pe parcursul ultimilor ani, alternative care
asigură o interfaţă cu utilizatorul uşor de utilizat şi aplicaţii pentru birou compatibile cu
MS 8 Office, precum procesoare de text, foi pentru calcul tabelar, prezentări şi altele de
acest gen.
În ceea ce priveşte serverele, Linux-ul este binecunoscut ca o platformă stabilă şi de
încredere, asigurând baze de date şi servicii de comerţ pentru companii precum Amazon,
faimoasa librărie online, Serviciul poştal al S.U.A., Armata germană, şi multe altele. În
special, furnizorii de Internet şi furnizorii de servicii pe Internet s-au dezvoltat ajutaţi de
Linux ca firewall, server proxy sau web; veți găsi un sistem Linux la îndemâna oricărui
administrator de sisteme UNIX, care îl apreciază drept o staţie confortabilă de gestionare.
Sistemele Linux au fost folosite în realizarea unor filme ca „Titanic”, „Shrek” şi altele. În
oficiile poştale, ele sunt centrii nervoşi care sortează corespondenţa, iar în marile motoare
de căutare ele sunt folosite pentru a realiza căutările pe Internet. Acestea sunt doar câteva
din miile de lucruri complexe pe care le realizează Linux-ul zi de zi, în toată lumea.
Este demn de menţionat că Linux-ul modern nu rulează numai pe staţii de lucru şi servere
din sectoarele de mijloc sau de vârf, ci şi pe gadgeturi ca PDA-uri, telefoane mobile,
multe echipamente dedicate, chiar şi pe ceasuri de mână experimentale. Acest lucru face
din Linux singurul sistem de operare din lume care acoperă o atât de largă varietate de
echipamente.