SISTEMUL DE OPERARE LINUX

Istoria Linux-ului

Era 1991, si agonia nemiloasa a razboiului rece se apropia treptat de sfarsit. Se anunta o
atmosfera de pace si liniste la orizont. In domeniul computerelor, se anunta un viitor stralucit in
perspectiva, dupa ce hardware-ul puternic impinsese limitele computerelor dincolo de asteptarile
generale.
Dar, totusi, lipsea ceva. Nimic altceva decat Sistemele de Operare, unde se parea ca a
aparut un vid enorm.
Pe de o parte, Dos-ul domnea inca in vastul sau imperiu de computere personale.
Cumparat de Bill Gates de la un hacker din Seattle pentru $50 000, acest sistem de operare se
strecurase in toate colturile lumii in virtutea unei strategii inteligente de marketing.
Cealalta tabara consacrata a computerelor era lumea Unix. Dar Unixul era mult mai
scump. In cautarea castigurilor mari, vanzatorii de Unix il evaluau destul de scump cat sa se
asigure ca micii utilizatori de PC stateau departe de el. Codul sursa al Unix-ului, odinioara predat
in universitate, era acum pazit cu grija si nu era publicat oficial. Spre a mari frustrarea
utilizatorilor de PC din intreaga lume, marii jucatori pe piata de software nu ofereau nici o solutie
eficienta la aceasta problema.
O solutie parea sa apara sub forma MINIX-ului. Acesta a fost scris de la zero de
catre Andrew S.Tanenbaum, un profesor olandez care vroia sa isi invete studentii modul de
functionare intern al unui adevarat sistem de operare. Era  proiectat sa functioneze pe
microprocesoarele Intel 8086 care umplusera piata mondiala.
Ca sistem de operare, MINIX nu era extraordinar.. Un autor extraordinar, Tanenbaum a
captivat mintile cele mai stralucite ale ciberneticii cu dezbaterea elaborata si realista a artei de a
crea un sistem de operare. Studentii la informatica din toata lumea s-au repezit sa cumpere cartea
si sa citeasca codurile ca sa inteleaga cum functioneaza sistemul din propriul lor computer.
Printre ei se afla Linus Torvalds.

Linux este un sistem de operare si nucleul respectivului sistem de operare. Este unul

dintre cele mai cunoscute exemple de software liber si dezvoltare de software Open Source.
Termenul Linux se refera la nucleul Linux dar este folosit in mod curent pentru a descrie intregul
sistem de operare, care este cunoscut si sub numele GNU/Linux, care contine nucleul Linux,
librariile software si diverse unelte dezvoltate de catre proiectul GNU. Este folosit atat pe
calculatoare PC si supercomputere cat si pe sisteme incapsulate ca telefoanele mobile sau video
recordere. Initial dezvoltat si utilizat de catre programatori voluntari, Linux a castigat suportul
industriei IT si al marilor companii ca IBM si Hewlett-Packard si a depasit ca folosire cele mai
multe versiuni proprietare de Unix. Analistii atribuie succesul sistemului faptului ca este
independent de furnizor, implementarea are un cost scazut, securitatea si fiabilitatea sistemului
sunt foarte bune. Dezvoltarea sistemului a fost inceputa de catre Linus Torvalds care dorea sa
obtina un sistem similar cu Minix, dar fara limitarile acestuia. Linux a fost dezvoltat sub
licenta GNU General Public License astfel incat codul sursa este disponibil oricui, si va ramane
disponibil pe viitor tuturor celor interesati.
Sistemul de operare Linux se gaseste in mai multe variante (distributii). Cele mai folosite
distributii de Linux sunt:
RedHat Linux
SuSE Linux
Mandrake Linux
Debian GNU/Linux
Slackware Linux
Knoppix
Daca este deja Windows-ul instalat pe calculator si nu se doreste renuntarea completa la
el, va trebui creata o noua partitie a hard-discului.
In sistemele UNIX-like, limbajul de comanda prin care utilizatorul dialogheza cu
calculatorul este denumit Shell. Exista doua shell-uri standard, foarte populare: Shell-ul Bourne si
shell-ul C. Shell-ul are rol de interpret intre dumneavoastra si nucleul sistemului de operare.
O caracteristica a sistemelor UNIX-like ar fi sistemul ierarhizat de fisiere. Acest lucru e
extrem de util in cazul cand sunt gestionate sute de fisiere. Fiecarui utilizator ii este deschis un
subdirector cu numele sau in directorul /home sau /usr.
Din toate comenzile de baza, cele mai importante pentru inceput ar fi comenzile de
manipulare cu directoarele si fisierele:
Creare/Stergere director
mkdir si rmdir
Copiere, mutare si stergere fisier
cp, mv, rm
Copiere: comanda cp
Stergere fisier: rm
Pentru a cauta un fisier intr-un anumit director, se foloseste comanda find.
Pentru a cauta un fisier se utilizeaza argumentul '-name'.
Sunt o muttime de comenzi pentru configurarea sistemului. Fiecare aparte pentru
configurarea utilizatorilor, parolelor, retelei etc. Se porneste cu comanda linuxconf. Are interfata
grafica si merge chiar si fara X. Cu ajutorul linuxconf-ului se poate configura aproape tot
sistemul.
Pentru a accesa un disc (discheta, cd, zip) in Windows este nevoie ca el sa fie montat fizic
in hard. In Linux este necesar ca discurile sa fie montate si in soft.
Pentru a instala Linux este necesara crearea a cel putin doua partitii (primare sau logice),
motiv pentru care se recomanda ca, la inceputul instalarii, hard-disk-ul sa fie partitionat. Regula
ar fi aceea ca spatiul liber sa fie situat intr-o partitie extinsa sau sa fie posibila crearea unei partitii
extinse noi (cu alte cuvinte, sa nu existe decat cel mult trei partitii primare si nici una extinsa). 
Pictogramele Floppy si CD/DVD-Rom ofera accesul la cele doua dispozitive, aceste doua
pictograme fiind vizibile numai in cazul in care sistemul este inzestrat cu acestea.
Pictograma Trash este utilizata pentru a accesa directorul in care sunt stocate fisierele si
directoarele care au fost sterse. Este permisa restaurarea acestor fisiere si directoare sau stergerea
lor permanenta de pe disc.
A doua zona, cunoscuta ca si panoul (panel), ce contine mai multe zone cu pictograme:
zona de start, de unde se acceseaza in mod direct
Urmeaza zona de control al spatiilor de lucru, prin intermediul careia se poate accesa unul
dintre cele patru spatii de lucru setate din maximum 16 posibile. Trecerea de la un spatiu de lucru
la altul se mai poate efectua si prin utilizarea simultana a tastelor Ctrl si TAB.

Avantaje si dezavantaje
In general, serverele de Linux sunt considerate stabile. Atata timp cat planificatorul de
procese (care este mic si relativ bine testat) functioneaza corect, sistemul de operare nu se
blocheaza complet. O aplicatie blocata poate fi oprita, iar zona de memorie eliberata, fara efecte
asupra celorlalte procese din sistem. Distributiile Linux sunt gratuite. Comparativ cu o solutie de
server Microsoft, pretul solutiei Linux va contine doar hardware, pe cand o solutie Microsoft
devine din ce in ce mai scumpa pe masura ce complexitatea serviciilor necesare creste. Solutiile
Linux sunt disponibile pe aproape orice platforma.Solutiile Unix au o oarecare maturitate in
Internet. Exista suficienta experienta tehnica, suficiente concluzii practice pentru ca elaborarea
unei solutii stabile sa fie relativ simpla. Linux-ul permite o flexibilitate deosebita. Pentru ca
sursele programelor sunt disponibile, se pot face modificari in ele in functie de necesitati
Configurarea unui server Linux nu este un lucru tocmai usor. In general, configurarile presupun
scrierea unor fisiere intr-un limbaj mai mult sau mai putin criptic, in functie de aplicatie. (in
schimb, configurarea unui server Microsoft se face dintr-un meniu grafic) Linux fiind soft liber,
nu exista suport tehnic propriu-zis (exista totusi distributii comerciale, dar si aici suportul tehnic
este limitat). Acesta poate fi un avantaj sau un dezavantaj. Interfata grafica in Linux este foarte
puternica si bazata pe arhitectura client-server (se poate lansa o sesiune X pe un calculator la
distanta). Totusi, acesta este un dezavantaj pentru o statie de lucru, deoarece interfata grafica e
mare consumatoare de resurse.