Sunteți pe pagina 1din 2

Tema Finante ASE anul 1

1.Defini ți noțiunile: Consolidare; Clasificație funcțională; Buget; Clasifica ție economică (1p)
Consolidarea reprezintă operațiunea de eliminare a transferurilor de natură consolidată dintre bugetele componente ale bugetului
general consolidat cu scopul evitării dublei evidențieri a acestor sume
Clasifica ția func țională presupune gruparea cheltuielilor după destina ția lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor
activități sau obiective care definesc necesitățile publice
Bugetul reprezintă documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile sau, după caz, doar
cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a institu țiilor publice
Clasifica ția economică presupune gruparea cheltuielilor după natura și efectul lor economic

2. Între sferele de manifestare a funcţiilor finanţelor publice se manifestă un raport care poate fi definit astfel: (0,25p)
a) între cele două sfere de manifestare a funcţiilor finanţelor nu există nici o legătură;
b) cele două sfere de manifestare sunt identice;
c) sfera de manifestare a funcţiei de repartiţie este mai largă decât cea a funcţiei de control;
d) sfera de manifestare a funcţiei de control este mai largă decât cea a funcţiei de repartiţie;
e) cele două sfere de manifestare au acţiuni contrare.

3. Bunurile (serviciile) publice se caracterizează prin: (0,25p)


1) sunt oferite de autoritatea publică prin instituţii publice specializate;
2) sunt procurate prin mecanismul pieţii;
3) satisfac necesităţi cu caracter colectiv;
4) sunt concurenţiale;
5) oferta bunurilor (serviciilor) publice este indivizibilă.
a) (1; 2; 3) b) (1; 3; 4) c) (1; 3; 5) d) (3; 4; 5) e) (1; 4; 5)

4. Care dintre următoarele afirmații nu sunt adevărate? (0,25p)


1) cheltuielile pentru investiții reprezintă un consum definitiv de PIB;
2) cheltuielile fără contraprestație au caracter de alocație bugetară;
3) nivelul cheltuielilor aprobate de Parlament, ca limită maximă, poartă denumirea de credite bugetare;
4) cheltuielile reale reprezintă o avansare de PIB;
5) cheltuielile care poartă titulatura de transferuri economice sunt de forma burselor, aloca țiilor, etc.
a) (1; 2; 3) b) (2; 3; 4) c) (3; 4; 5) d) (1; 4; 5) e) (2; 4; 5)

5. Alegeți varianta corectă: (0,25p)


1) clasificația funcțională a cheltuielilor are la bază criteriul institu țiilor prin care se efectuează cheltuielile publice;
2) efectuarea cheltuielile bugetare este condi ționată de prevederea expresă în cadrul unui buget și aprobarea
nivelului acestora de către organismul competent (Parlament, Consilul local);
3) controlul financiar în faza reparti ției urmăre ște provenien ța resurselor publice și destina ția acestora;
4) oferta de bunuri private se caracterizează prin divizibilitate, adică fiecare individ î și poate procura doar
cantitatea necesară dintr-un anumit bun;
5) păstrarea echilibrului între venituri și cheltuieli reprezintă cheia de boltă a concep ției interven ționiste cu privire la rolul finan țelor
publice.
a) (1;2;4) b) (2;3;4) c) (3;4;5) d) (3;5) e) (1;5)

6. Funcţia de repartiţie a finantelor publice cunoaşte următoarele faze: (0,25p)


a) dimensionarea şi verificarea modului de constituire a fondurilor publice;
b) dimensionarea şi distribuirea fondurilor de resurse financiare publice ;
c) constituirea şi distribuirea fondurilor publice de resurse;
d) constituirea şi verificarea modului de constituire a fondurilor;
e) distribuirea şi verificarea modului de constituire a fondurilor.

7. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează conceptele moderne despre finanţele publice? (0,25p)
1) conceptele moderne despre finanţe sunt specifice „statului providenţă”;
2) finanţele moderne au caracter neutru;
3) pentru statul modern finanţele publice sunt un mijloc de intervenţie în economie;
4) conceptele moderne despre finanţe sunt specifice „statului jandarm”;
5) bugetele statelor moderne devin deficitare.
Alegeți afirmațiile false.
a) (1; 2; 4) b) (1; 4) c) (2; 4) d) (3; 4; 5) e) (4; 5)
8. Se dau următoarele date:
An/indicatori Cheltuieli publice (mld um) Populație (mil. loc.) PIB (mld um)
An N 890 22 3.250
An N+1 926 22,6 3.690
Determinați: (3p)
a) modificarea relativă a cheltuielilor publice în prețuri constante în condițiile în care se cunoaște faptul că prețurile în anul N au
crescut cu 2,5% față de anul de referință N-1, iar prețurile din anul N+1 au scăzut cu 5% față de anul de referință N-1;

Prețurile constante = valori reale Δ% Cpt (r)N+1/N = ΔCpt(r)N+1/N ÷Cpt (r)N


Ip N= 102,5% și IpN+1 = 95%
Cpt (r)N = 890/1,025 = 868,29 mld um
Cpt (r)N+1 = 926/0,95 = 974,73 mld um

Δ% Cpt (r)N+1/N = (974,73 – 868,29) / 868,29 = 12,25%

b) elasticitatea cheltuielilor în raport cu PIB, interpretați rezultatul obținut;

ECpt/PIB = Δ% Cpt / Δ% PIB = 0,29 – cheltuielile sunt inelastice fa ță de PIB. Ambii indicatori – atât cheltuielile publice cât și PIB-ul -
cresc, dar ritmul de creștere al cheltuielilor este mai lent decât ritmul de cre ștere al PIB

c) volumul mediu al cheltuielilor pe locuitor și modificarea acestuia, exprimat în unită ți monetare naționale pe locuitor.

Cpt / loc (u.m./loc) = Cpt / populație

Pentru anul N = 40.454,54 um/loc


Pentru anul N+1 = 40.973,45 um/loc

Δ Cpt / loc (u.m./loc) = 518,91 um/loc

9. În condițiile în care elasticitatea (E) cheltuielilor publice totale în raport cu PIB-ul este 0,73, corespondența dintre creșterea
cheltuielilor publice totale și creșterea PIB (K) este 0,9 și cheltuielile publice totale în anul N sunt în sumă de 2.250 um, determinați
modificarea relativă reală a cheltuielilor publice. (Indicele de preț în anul N este cu 3 puncte procentuale peste nivelul anului de bază
și în anul N+1 indicele de preț este cu 4% mai mare decât valoarea anului de bază) (3,5p)

Ip N = 103%; Ip N +1 = 104% ???? Δ% Cp (r)N+1/N = ΔCpt (r)N+1/N ÷Cptn (r)


ECpt/PIB = ICpt - 1 ÷ IPIB – 1
K = ICpt÷IPIB => IPIB = ICpt / K

ECpt/PIB = ICpt - 1 ÷ ICpt / K – 1


ECpt/PIB = (ICpt - 1) x K / ICpt – K => ICpt = K – E x K / K- E => ICpt = 142,94%

ICpt = Cpt N+1 / Cpt N => Cpt N+1 = 2.250 x 142,94%% = 3.216,15 um
C(r)pt N = Cpt N / Ip N = 2.250 / 1,03 => C(r)pt N = 2.184,46 um
C(r)pt N+1 = Cpt N+1 / Ip N+1 = 3.216,15 / 1,04 => C(r)pt N = 3.092,45 um

Δ% Cp (r)N+1/N = (3.092,45 – 2.184,46) / 2184,46 = 41,56%

S-ar putea să vă placă și