CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………….………………………..1

1.ASPECTE TEORETICE PRIVIND MONOPOLUL…………………………….……....…3

1.1.Locul monopolului in sistemul dreptului afacerilor în evoluția istorică ..................................3

1.2.Conceptualizarea și noțiunea de monopol.................................................................................5

1.3.Clasificarea monopolului..........................................................................................................9

1.4. Consecințe economico-sociale ale monopolului.....................................................................14

1.5.Factorii ce limitează puterea monopolului...............................................................................14

1.6. Practici monopoliste................................................................................................................15

2.ASPECTE PRACTICE PRIVIND MONOPOLUL..............................................................17

2.1.Speță........................................................................................................................................17

CONCLUZIE...............................................................................................................................26

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................27

2
 INTRODUCERE
Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate. Dreptul afacerilor este o știință de
graniță aflată la intersecția ramurilor de drept cu cele economice și care studiază faptele de
comer,fondul de comerț, părțile raportului juridic de dreptul afacerilor, negocierea și formarea
contractelor comerciale, precum și cele mai importante contracte întâlnite în lumea afacerilor.
Actualitatea temei „ Monopolul” se manifestă prin determinarea rolului monopolului în
cadrul drepturilor afacerilor.
Actualitatea temei supuse cercetării este determinată de necesitatea identificării monopolului
și reconfigurării perpetue a realității sociale și transformărilor recente sub aspect legislativ.
Scopul și obiectivele lucrării. Scopul lucrării constă în cercetarea monopolului ca parte
componentă a drepturilor afacerilor, prin prisma apariției, evoluției, conținutului, rolului și
locului acestei forme în Dreptul Afacerilor, fapt ce va contribui la argumentarea științifică a
acestui concept, la aprofundarea cunoștințelor în teoria monopolurilor.
Atingerea scopului propus implică realizarea următoarelor obiective:
1. analiza și elaborarea, în baza abordărilor științifice existente, a conceptului și modelului
teoretico-practic al monopolurilor;
2. determinarea nivelului de reglementare juridică a monopolurilor;
3. formularea trăsăturilor caracteristice ale monopolurilor, definirea acestui fenomen;
4. identificarea și analiză clasificării monopolurilor;
5. formularea concluziilor.
Noutatea și originalitatea științifică. Caracterul novator al prezentei lucrări este determinat
atât de scopul şi obiectivele ei multiaspectuale. Lucrarea constituie una dintre primele cercetări
ample a doctrinei juridice și a cadrului normativ privind monopolurile. Printr-o analiză
multilaterală și detaliată și nu în ultimul rând critică, studiul constituie o cercetare cu o reală
abordare practică a monopolurilor.
Noutatea științifică a prezentei lucrări precum și a rezultatelor obținute, constau în abordarea
conceptelor de mai sus din dubla perspectivă a cercetării teoretice dar și practice a tuturor
factorilor cu impact determinant asupra monopolurilor.
Problema științifică soluționată constă în identificarea tuturor categoriilor de monopol.

3
 Importanța teoretică a lucrării decurge din faptul că concluziile formulate teoretic în
lucrare concretizează, completează și dezvoltă, în mare parte, compartimentul fundamental al
Dreptului Afacerilor numit „monopolurile”.
Valoarea aplicativă a cercetării. Gradul teoretic și practic de generalitate privind
aplicabilitatea conceptuală a rezultatelor în urma cercetării noastre a monopolurilor poate duce la
identificarea principalei categorii a monopolurilor.
Rezultatele cercetării pot fi utilizate:
- în plan teoretico-științific, pentru o abordare conceptualizată a problemelor ce țin de aplicarea
conceptului de monopol ca parte componentă a drepturilor afacerilor;
- în plan normativ-juridic, rezultatele cercetării extind considerabil viziunile teoretico-doctrinare
existente vis-a-vis de fenomenul de monopol, ce va contribui la elaborarea și modificarea
legislației din Republica Moldova;
Sumarul compartimentelor lucrării. Lucrarea intitulată “Monopolurile” reprezintă o
analiză a unui concept deosebit de important din domeniul dreptului. Lucrarea este compusă din
introducere, structurându-se în două capitole, concluzii și sursele bibliogafice. Toate aspectele şi
problemele sunt tratate metodic, contributiv, creator şi direct proporţional cu importanţa fiecăreia
în ansamblul subiectului cercetat.
Partea introductivă a studiului constituie argumentarea ştiinţifică a temei supuse cercetării,
realizată prin expunerea actualității şi importanţei temei investigate, gradului de cercetare,
scopului şi obiectivelor propuse spre realizare.

4
 1.ASPECTE TEORETICE PRIVIND MONOPOLUL
1.1.Locul monopolului in sistemul dreptului afacerilor în evoluția istorică
Din punct de vedere istoric, monopolul a fost limitat, deoarece acesta a fost văzut de
economiști ca o pierdere a piețelor, fiind considerat a fi una dintre cele mai proeminente forme
de eșec al pieței. De-a lungul timpului, economiștii au echivalat „ca fiind ceva rău” dat fiind că
monopolul poate afecta economia unei țări la fel ca furtul și impozitarea.
În economia contemporană, monopolul este tratat ca o sursă de „ineficiență„ sau„ pierdere
în greutate”[9]. Adică, monopolul forțează o alocare greșită a resurselor, cu prea puține resurse
utilizate în industriile monopolizate și prea multe resurse utilizate în avantaj mai mic pe alte piețe
competitive. Standardul principal de comparație modern pentru evaluarea pierderii de bunăstare
a monopolului este „concurența perfectă”, o structură ipotetică a pieței, dezvoltată în principal în
scopuri analitice, în care se realizează toate câștigurile potențiale din comerț-toate resursele sunt
alocate între utilizări alternative cu „perfecțiune” (de presupuneri ale modelului).
În același timp, mulți economiști de la Smith Smith au presupus că daunele economice
cauzate de monopoluri ar putea suporta mult timp fără ca brațul protector al guvernului să țină
seama de politicile monopolurilor. Principala schimbare în ansamblu a economiștilor privind
evaluarea monopolului prin istorie a fost formalizarea tot mai mare a modelului de monopol care
reflectă din ce în ce mai clar că monopolurile crează daune economice.
1.2.Conceptualizarea și noțiunea de monopol
În structura oricărei economii de piață, pe lângă concurență, apare şi monopolul, fie ca
o replică la concurentă, fie ca o formă modificată a acesteia. În intelesul obişnuit - luat
ca o replică la concurență - o întreprindere are situaţia de monopol atunci când ea este
unicul producător al unui produs omogen din ramură, în prezenţa unui număr mare de
cumpărători. Consecinţa fundamentală este următoarea:
1. preţul nu mai este stabilit, în mod exogen, prin jocul liber al forţelor pieţei, ca în cazul
concurenţei perfecte, ci este fixat, împreună cu volumul producţiei, de însăşi firma
producătoare. Prin urmare, firma pusă în situaţia de a fi monopolistă trebuie să fie singura
care oferă produse pe piaţă fără alţi producători concurenţi (naţionali sau străini), iar
produsul să nu fie substituibil.

5
 Noţiunea de monopol ca termen juridic provine din limba greacă, prin unirea
termenului monos(care înseamnă ’’singur’’ ) cu polein ( care înseamnă ,, a vinde sau
vânzător’’)[2].
Astfel, monopolul reprezintă situaţia de pe piaţa unui anumit bun a cărui ofertă este
asigurată de o singură persoană sau firmă, produsul respectiv neavând substituenţi apropiati,
iar furnizorul lui dispunând de posibilitatea îngrădirii accesului altor firme în ramura sau
sectorul său de activitate.
În viziunea lui E.H.Chamberlin, monopolul exprimă controlul exercitat de un singur
vânzător al unui bun economic pentru care nu există înlocuitor sau situaţia când o marfă
este vândută pe o piaţă doar de o singură firmă care fixează preţul.
Într-o altă accepțiune, monopolul este un drept exclusiv al cuiva, de obicei al statului, de a
dispune de ceva, de a efectua ceva; dominație într-un domeniu, într-una sau mai multe ramuri
economice[1].
Monopulul poate fi caracterizat ca situaţie a întreprinderii ce furnizează totalitatea
producţiei ramurii luată în considerare, respective ca situaţia în care un producător unic al
unui bun omogen se află în faţa unei infinităţi de cumpărători, producătorul unic dispune
de întreaga ofertă dintr-o ramură de activitate. Termenul de monopol evocă ideea de
dominaţie, de stăpânire, dreptul de a dispune de un sector de activitate sau de o piaţă.
Funcţia esenţială a monopolului o reprezintă dominaţia pieţei, a ofertei unui bun
economic, iar mobilul căruia îi subordonează activitatea îi constituie obţinerea profitului
ridicat de monopol.
Pornind de la semnificaţia cuvântului monopol,de origine greacă (unic vânzător),
monopulul reprezintă acea situaţie de piaţă în care oferta unui bun este concentrată în
forţa unui singur producător (vânzător),persoană fizică sau firmă,care se confruntă cu o
cerere atomizată, provenind de la numeroşi subiecţi, fiecare cu forţă economic şi cerere
individual redusă. El poate exista doar acolo unde bunul nu are substituenţi apropiaţi, iar
furnizorul este în măsură să împiedice alte firme să-l producă.
Monopolul este considerat principalul inamic al concurenței. În unele condiții , piața
poate fii dominată atât de producător , cât și de cumpărător. Atunci când o
întreprindere(producătorul) dimină oferta (având în față un număr infinit de cumpărători),
ea se află în situație de monopol, iar cînd întreprinderea domină cererea - de monopson.

6
O situație de monopol absolut sau bilateral există acolo unde avem un singur producător
și un singur consumator. Cu această situație ne ciocnim, de obicei, în domeniul producerii
armamentului, când un singur producător are în față statul în calitate de unic cumpărător.
Elementele monopolului:
1. existența unui singur vânzător;
2. absența produselor substituibile între ele ;
3. existența unor puternice bariere în calea pătrunderii pe piață și a altor forme.
Pentru ca o întreprindere să ocupe o poziție de monopol, sunt necesare două condiții:
a)Întreprinderea trebuie să producă un bun nesubstituibil;
b)Pe piața internă nu trebuie să activeze firme străine care propun același bun.
Prin „monopol" se are în vedere dreptul exclusiv al cuiva, de obicei al statului, de a dispune
de ceva, de a efectua ceva; dominaţie într-un domeniu, într-una sau mai multe ramuri economice.
Totuşi, în contextul prezentului studiu, nu acest sens principal, dar un sens dependent de acesta
exprimă mai reuşit noţiunea de monopol: întreprindere mare sau uniune de întreprinderi care
concentrează în mîina lor producţia şi desfacerea unor produse importante, cu scopul stabilirii
unor preţuri mari şi al obţinerii unor profituri ridicate.
Aşadar, monopolul este antipodul concurenţei. Aceasta deoarece subiectul economic
monopolist este pus într-o situaţie exclusivă pe o piaţă concretă de mărfuri sau servicii.
Exclusivitatea situaţiei constă în aceea că subiectul respectiv concentrează în mîinile sale
segmentul cel mai mare al producerii şi desfacerii unei anumite mărfuri sau al prestării unui
anumit serviciu. O atare situaţie dominantă îi permite subiectului economic monopolist să-şi
exercite dictatul asupra consumatorilor şi altor participanţi la relaţiile de piaţă.
Scopul monopolistului este stabilirea preţurilor (tarifelor) de monopol şi obţinerea din acest
cont a profitului monopolist.
Monopolistul este cel care determină preţurile (tarifele) şi nu le acceptă ca pe un dat. Această
interpretare a noţiunii „monopol" rezultă din definiţia noţiunii „situaţia dominantă pe piaţă"
formulată în Legea Republicii Moldova cu privire la protecţia concurenţei [7], adoptată de
Parlamentul Republicii Moldova la 30.06.2000: „situaţia exclusivă a agentului economic pe piaţa
de mărfuri, care îi dă acestuia, singur sau împreună cu alţi agenţi economici, posibilitatea de a
exercita influenţa decisivă asupra condiţiilor generale de circulaţie a mărfii pe piaţa respectivă
sau de a împiedica accesul pe piaţă a unor alţi agenţi economici".

7
 În conformitate cu Legislația Republicii Moldova, se consideră monopolistă întreprinderea
a cărei cotă pe piață depășește 35% și care poate astfel exercita influența asupra formării
prețurilor și concuremței pe piața națională. Aceste întreprinderi sunt incluse în registrul
de stat al agenților economici monopoliști ce acționează pe piața Republicii Moldova.
Întreprinderile incluse în acest registru sunt obligate să declare orice modificare a
prețurilor și tarifelor. În acest registru sunt incluse asemenea întreprinderi ca Moldtelecom,
Franzeluța, Efes-Vitanta-Intravest, Basarabia-Nord, Bucuria etc.
În conformitate cu ’’Legea Republicii Moldova cu privire la concurență [4] prevede:
“ (1) Este interzis şi este considerat nul, în modul stabilit, integral sau parţial, orice acord
(acţiune coordonată) încheiat sub orice formă între agenţi economici concurenţi care deţin în
comun o parte de peste 35 la sută pe piaţa unei anumite mărfi dacă aceste acorduri (acţiuni
coordonate) au sau pot avea drept rezultat limitarea concurenţei, inclusiv sînt îndreptate spre:
a) stabilirea (menţinerea) de preţuri (tarife), rabaturi, adaosuri (suplimente) pentru a leza
interesele concurenţilor;
b) majorarea, reducerea sau menţinerea preţurilor la licitaţii;
c) efectuarea de licitaţii prin înţelegere secretă;
d) divizarea pieţei după principiul teritorial sau în funcţie de volumul vînzărilor sau
achiziţiilor, de sortimentul mărfurilor comercializate sau de categoria vînzătorilor ori a
cumpărătorilor (beneficiarilor);
e) limitarea producţiei, livrării, inclusiv prin stabilirea de cote;
f) limitarea accesului pe piaţă, înlăturarea de pe piaţă a altor agenţi economici în calitatea lor
de vânzători de anumite mărfuri sau înlăturarea cumpărătorilor (beneficiarilor) lor;
g) renunţarea nemotivată la încheierea de contracte cu anumiţi vânzători sau cumpărători
(beneficiari).”
Organul de stat care efectuează reglementarea antimonopol în R.Moldova este
Ministerul Eonomiei, în cadrul căruia există o unitate structural specializată, numită ’’
Departamentul politică antimonopol și concurență, Organul de Stat de reglementare
antimonopolistă:
            1. Politica de stat privind dezvoltarea concurenţei şi limitarea activităţii monopoliste
este promovată de Ministerul Economiei.

8
            2. Principalele sarcini a le Comitetului pentru Reforma Economică în domeniul
reglementării antimonopoliste sunt:
   a)elaborarea măsurilor de formarea relaţiilor de piaţă pe baza dezvoltării activității de
antreprenor și a concurenței;
   b) prevenirea, limitarea si reprimarea activităţii monopoliste;
   c)controlul asupra respectării legislaţiei antimonopoliste.
1.3. Clasificarea monopolurilor
Monopolul. În general, activitatea de monopol este considerată a fi periculoasă în
procesul de desfăşurare a unei afaceri. Din acest considerent, tendinţa statului într-o
economie de piaţă este de a reduce la maximum activitatea de monopol.
Totuşi, în anumite domenii monopolul persistă, fiind susţinut şi promovat chiar de
către stat. Este vorba despre: energia electrică, gazul natural, serviciile poştale, transportul
feroviar, telefonia fixă, fabricarea armamentului, fabricarea articolelor din tutun ş.a.
Alături de monopol, există şi o altă noţiune, numită situaţia dominantă pe piaţă. Se
consideră dominantă pe piaţă situaţia acelui întreprinzător care deţine peste 35% din
volumul de vânzări de mărfuri şi servicii într-un anumit domeniu de afaceri [5].
Activitățile monopol de stat sunt desfășurate exclusiv de organe ale statului sau de
persoane juridice constituite de stat.
1. Monopolul de stat este definit ca situație în care un număr limitat de agenți
economici sunt învestiți de către autoritățile administrației publice cu dreptul
exclusiv sau cu drepturi exclusive de desfășurare a unei anumite activități
aducătoare de profit.
Se consideră monopol al statului domeniile de activitate, prin intermediul cărora
organele respective ale administrației publice își exercită funcțiile legate de apărarea și
securitatea statului, precum și cele în care sunt produse și comercializate anumite tipuri
specifice de mărfuri (servicii). Potrivit Legii nr.845/ 1992 cu privire la antreprenoriat și
întreprinderi [6], art.10 Reglementarea activității de antreprenoriat alin.(3), numai
întreprinderilor de stat li se permite să desfășoare următoarele activități legate de :
- supravegherea și tratamentul bolnavilor care suferă de narcomanie, boli contagioase
periculoase și deosebit de periculoase, inclusiv de boli dermato-venerice

9
 infecțioase, precum și de boli psihice în forme agresive și eliberarea avizelor
corespunzătoare;
- efectuarea expertizei pentru determinarea pierderii temporare sau stabile a
capacității de muncă, precum și a examenelor și controalelor medicale periodice și
preventive decretate ale cetățenilor;
- tratamentul animalelor ce suferă de boli deosebit de periculoase;
- confecționarea ordinelor și medaliilor (Ministerul Agriculturii);
- producerea emblemelor ce confirmă achitarea impozitelor și taxelor de stat;
- prestarea serviciilor poștale (cu excepția poștei exprese), confecționarea timbrelor
poștale(Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor);
- producerea și comercializarea tehnicii militare speciale și de luptă, a substanțelor
explozive(cu excepția prafului de pușcă), precum și producerea orcăror feluri de
arme (Ministerul Apărării);
- evidența de stat, înregistrarea de stat și inventarierea tehnică(inclusiv pașaportizarea)
a bunurilor imobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate și
administrarea a acestor bunuri (Ministerul Finanţelor);
- imprimarea bancnotelor și baterea monedelor metalice, imprimarea valorilor
mobiliare de stat(Banca Naţională a Moldovei);
- efectuarea lucrărilor astronomo-geodezice, gravimetrice, a lucrărilor în domeniul
hidrometeorologiei.
Pentru desfășurarea activității fără licență sau a activităților interzise pe teritoriul
Republicii Moldova, precum și a celor permise, în mod exclusiv, întreprinderilor de
stat,organele fiscale, Camera de Licențiere sau alt organ abilitat cu atribuția de
eliberare a licenței aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obținută în
urma activităților menționate.
Activitățile monopol de stat sunt reglementate și prin Hotărârea Guvernului
nr.582/1995 cu privire la reglementarea monopolurilor, [4] care stabilește metodele de
reglementare, lista activităților monopol de stat și autoritățile publice abilitate cu
reglementarea lor.
1. Monopol natural. Prin monopol natural, legiuitorul desemnează situația în care
producerea, transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor și grupurilor de

10
 mărfuri fungibile, precum și prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor
factori de ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al
unuia sau al mai multor agenți economici.
Lista activităților monopoluri naturale este aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr.582/1995 cu privire la reglementarea monopolurilor [4]. Astfel de activități sunt :
- activități legate de căile ferate magistrale cu zonele lor de protecție, instalațiile de
cale ferată, construcțiile de arbă și serviciile de exploatare a acestora;
- activități legate de stațiile și punctele de triaj pentru prelucrarea tehnologică și
trecerea garniturilor de teren (materialului rulant);
- activități legate de gările feroviare;
- activități legate de autostrăzile, construite din contul ugetului republican și locale,
cu zonele de protecție, construcțiile de arbă și serviciile de întreținere și
exploatare a acestora;
- activități legate de căile navigabile natural și artificiale, cu sistemele de navigație
și condițiile navigabile asigurate;
- activități legate de porturile fluviale, instalațiile portuare, debarcaderele și danele
de acostare de folosință generală pe căile de comunicație pe ape natural, cu
sericiile de întreținere și exploatare a lor;
- activități legate de întreprinderile pentru toate tipurile de transport în comun, cu
excepția taximetrelor;
- activități legate de rețele magistrale de telecomunicații;
- activități legate de rețele de televiziune și radiodifuziune pentru difuzarea
radioprogramelor de stat;
- activități legate de rețele publice de radiodifuziune prin fir;
- activități legate de rețele de telecomunicații internaționale;
- activități legate de rețeaua de difuziune a presei periodice.
- activități legate de în complexul termico-energetic:
- activități legate de întreprinderile staționare de producere a energiei electrice și
termice, conectare la sistemul energetic unic;
- activități legate de rețelele electrice de toate tensiunile și rețelele termice
magistrale ale sistemului energetic unic;

11
- activități legate de întreprinderile și organizațiile, care exploatează rețelele și
comnicațiile de aprovizionare cu energie termică, conductele de apă și canalizare;
- activități legate de serviciile pentru colectarea gunoiului și curățirea zăpezii;
- activități legate de întreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale,pentru
înmormîntarea substanțelor radioactive(noxelor) și a altor substanțe dăunătoare ;
- activități legate de aeroporturile, comlexuri de construcții și mijloace tehnice ale
aeroporturilor, sistemelor de dirijare a circulației aeriene, de comunicație dintre
navele aeriene și de asigurare a securității decolării și aterizării aeronavelor.
Reglementarea juridică deosebită a acestor activități se datorează faptului că, pe de o
parte, prezintă un risc sporit, iar pe de alta, agenții economici care desfășoară astfel de
activități pot influența negative piața bunurilor sau sericiilor.
De exemplu, din lipsă de conurență, consumatorul nu poate schimba agentul
economic care livrează energie termică, energie electrică (n.n. – ÎCS,, Gaz Natural
Fenosa’’), apă (n.n.-,,Apă-Canal’’S.A.), gaze natural (n.n.- ,,Moldova-Gaz’’ S.A.) etc.,
fiind nevoit să accepte toate condițiile impuse de societatea care îi prestează aceste
servicii.
Statul își rezervă dreptul să intervină în activitatea acestor societăți comerciale
pentru a proteja consumatorii de posibilele abuzuri și, de aceea, aceste genuri de
activitate sunt desemnate ca monopoluri natural [8].
Conform ’’Legii Republicii Moldova cu privire la protecția concurenței’’[7] și
’’Hotărârii Guvernului RM cu privire la reglementarea monopolurilor” [4] monopolul
natural- situația în care producerea, transportul, desfacerea, achiziția de mărfuri, de
grupe de mărfuri interschimbabile, precum și prestarea unor tipuri de servicii, din
cause naturale, economice sau tehnologice, se află sub controlul direct sau indirect al
unui sau mai multor agenți economici.
2. Monopolul contracta, numit și ’’monopol prin alianță’’, este cea mai răspîndită
formă de monopol.’’Epoca de aur’’a acestui tip de monopol a fost perioada
sfîrșitului secolului al XIX – lea – începutul secolului XX. Ceva mai târziu, în urma
aplicării unei legislații antitrust(antimonopol), numărul acestui tip de monopol a
început să scadă, activitatea acestora fiind considerată ilegală.

12
 În Republica Moldova monopolul contractat se manifestă pe piața produselor
electronice, pe piața alcoolului etc.Formele concrete de constituire a acestui tip de
monopol sunt cartelul, sindicatul, trustful, și concernul. Un exemplu de cartel
internațional, care activează și în prezent, este Organizația Țărilor Exportatoare de
Petrol.
Monopolul prin alianță apare în urma unor înțelegeri tainice, între un număr
limitat de întreprinderi, cu privire la mărimea prețurilor, împărțirea piețelor de
desfacere, stabilirea aceluiași nivel al salariilor.
3. Monopolul tehnologic are la temelia sa comercializarea unui nou produs, de o
calitate deosebită. Este generat în special de proprietatea asupra patentului de
invenție și a dreptului de autor, ceea ce conferă inventatorului sau autorului
controlul exclusive asupra noului produs sau asupra noii tehnologii întreaga
perioadă prevazută de lege (15-17 ani pentru patente). De altfel orice producator de
produs nou vândut pe piață dispune, o perioadă, de poziția de monopol, perioada care
va dura până când alte firme vor veni pe piața cu produse similare sau substituibile.
În condițiile contemporane, monopolul tehnologic este foarte răspandit datorită, pe de
o parte, sistemului în care se desfasoară cercetările și inovările, iar pe de altă parte,
preocupărilor de a stimula și extinde activitatea de cercetare-dezvoltare, generatorul
principal al procesului de inovare.Originea acestui tip de monopol se află în efortul
de cercetare şi inovare al întreprinderii.
4. Monopolul asupra mărcii comerciale cuprinde astăzi un mare numar de produse ale
industriei moderne. Imaginea produsului create de originalitatea modelelor reînnoite
la anumite intervale de timp, si garanția calitătii produselor sunt legate de marca
comercială care este unică, irepetabilă și recunoscută prin investiția facută în reclama
insistentă, prin seriozitatea si promptitudinea cu care sunt serviți clienții.
5. Monopolul de origine psihologică – reprezintă o formă specifică a monopolului
de marcă, generat de lipsa de informaţie a subiecţilor vieţii economice, pe de o
parte, de reclama agresivă şi atotcuprinzătoare, pe de altă parte.
6. Monopolul economic – semnifică una din cele mai răspîndite forme de monopol,
provenienţa lui fiind producţia sau schimbul. Substanţa economic a acestui gen de
monopol rezidă în superioritatea lui tehnologică, în secretul de fabricaţie, în

13
 raritatea care poate fi reală sau artificial etc. Practica indică faptul că majoritatea
monopolurilor economice iau naştere prin reunirea liberă sau forţată a tuturor
subiecţilor dintr-un singur sector de activitate [3].
4.Consecinţe economico-sociale ale monopolului
Ştiinţa economică contemporană demonstrează că monopolul exercită asupra societăţii
atât o influenţă pozitivă cât şi negativă.
Efectele negative ale situaţiei de monopol sunt [5]:
a)Stabilirea unor preţuri de vînzare mai înalte decît cele ce s-ar forma în condiţiile unei
concurenţe perfecte, fapt care este în defavoarea consumatorului;
b)Mărirea preţului în scopul menţinerii acestuia la un nivel ridicat, monopolul reduce
cantitatea de bunuri comercializată şi consumată, fapt care de asemenea este în detrimetrul
consumatorului;
c) Dispunând de mari resurse financiare, monopolurile pot influenţa substanţial viaţa
politică a unei ţări. Întreprinderile – monopoliste îşi au permanent reprezentanţii lor în
organele puterii centrale şi locale, posturi pe care le procură direct sau indirect, prin
subvenţionarea partidelor politice.
Efecte pozitive ale monopolurilor:
a)Posedând resurese finaciare enorme şi optând să se menţină mereu pe piaţă,
întreprinderea – monopolist investeşte sume însemnate de inovare, în cercetarea ştiinţifică,
descoperind noi tehnici şi tehnologii de producere, de calitate şi cu costuri mai reduse,
fapt de care beneficiază întreaga societate.
b)Întreprinderile monopoliste, datorită cifrelor mari de afacei, sunt capabile să lanseze noi
produse care pot fi confecţionate cu folosirea unor tehnologii costisitoare.
c)Întreprinderile monopol îşi pot permite sponsorizarea unor acţiuni de caritate,
sponsorizarea educaţiei, ştiinţei, culturii.
1.5. Factorii care limitează puterea monopulului
Tendinţa întreprinderilor de a cuceri o poziţie de monopol este constantă, este limitată de
un şir de factori, atât obiectivi, cât şi subiectivi, cei mai importanţi sunt următorii factori:
a)Mărimea cererii, care este limitată de puterea de cumpărare a consumatorilor. Tot asupra
dinamicii cererii influenţează şi creşterea excesivă a preţului. Şi invers, orice sporire a
cantităţii de bunuri cererii influenţează o scădere a preţurilor;

14
b)Liberalizare a comerţului exterior, fapt ce permite accesul pe piaţa întreprinderii,
monopoliste a bunurilor de import;
c)Posibilitatea comercializării bunurilor substituibile;
d)Împotrivirea consumatorilor organizaţi faţă de procesul de impunere a preţurilor de
monopol;
e)Legislaţia antimonopol sau antitrust,care limitează independenţa totală a monopolului;
1.6.Practicile monopoliste
Practicile monopoliste urmăresc acapararea pieţei sau a unui segment determinat al
pieţei de către agenţii economici care ocupă o situaţie dominantă într-un domeniu al
producţiei de mărfuri, executarea de lucrări sau prestării de servicii. Agentul economic
care produce şi/ sau comercializează mărfuri, prestează servicii pe piaţa internă a
Republicii Moldova în proporţie de 35% şi mai mult se consideră că ocupă o situaţie
dominantă. La monopolizarea pieţei poate să ducă atît acţiunile sau inacţiunile agenţilor
economici ce ocupă o situaţie dominantă pe piaţă, cît şi acţiunile întreprinse de unele
organe ale statului. Acestor agenţi li se interzice [10]:
-scoaterea mărfurilor din circulaţie cu scopul de a crea sau a menţine deficitul pe piaţa
sau de a majora preţurile.
-  impunerea contragentului să respecte unele condiţii contractuale ce lezează interesele lui sau
să îndeplinească cerinţele nefavorabile, ce nu au atribuție la obiectul contractului (transmiterea
mijloacelor financiare, inclusiv în valută străină materiei prime, materialelor, articolelor,
locuinţelor, forţei de muncă etc.);
  -  includerea în contract a unor condiţii discriminatorii, ce pun contragentul într-o situaţie
dezavantajoasă faţă de alţi agenţi economici;
  -constrîngerea contragentului să încheie un contract cu anumite clauze cu privire la mărfuri, în
care contragentul (consumatorul) nu este interesat;
  -  crearea obstacolelor în calea pătrunderii pe piaţa a altor agenţi economici;
 - încălcarea modului de formare a preţurilor la mărfuri, stabilit de actele normative.
Prin lege se interzic, de asemenea, practicile monopoliste, întreprinse fie de agenţii
economici, fie de organele de stat, ce privesc împărţirea pieţei, înlăturarea de pe piaţă sau
limitarea accesului pe piaţă agenţilor economici în calitate de vânzători sau cumpărători şi
stabilirea preţurilor sau tarifelor în scopul lezării intereselor concurenţilor.

15
 Cu funcţia de supraveghere a respectării legislaţiei antimonopoliste a fost împuternicit
Ministerul Economiei, care este în drept să întreprindă un şir de acţiuni necesare pentru
protecţia, dezvoltarea concurenţei şi limitarea manifestărilor monopoliste.
Conform legii, Ministerul Economiei este obligat să examineze acţiunile cu privire la
manifestările monopoliste ale agenţilor economici, să adopte hotărîri privind divizarea
forţată a agenţilor economici, monopolişti şi controlul asupra formării preţurilor de către
aceştia.

16
 2.ASPECTE PRACTICE PRIVIND MONOPOLUL
2.1. Speță
La data de 09.11.2015, Plenul Consiliului Concurenţei, în baza plângerii parvenite de la
„MGH Ground Handling" SRL, precum și în baza informațiilor acumulate în perioada
examinării preliminare, a dispus inițierea investigației referitor la semnele încălcării art. 11 alin.
(2) lit. c) al Legii concurenței nr. 183 din 11.07.2012 de către „Avia Invest" SRL, privind
aplicarea în raporturile cu companiile de deservire la sol a unor condiții inegale la prestarea
serviciilor de locațiune, creând în acest fel „MGH Ground Handling" SRL un dezavantaj
concurențial.
Ca urmare a investigației s-a constatat că „Avia Invest" SRL deține poziție dominantă pe piața
de furnizare a serviciilor de acces la infrastructura și facilităților aeroportuare companiilor de
handling la sol, în limita teritoriului Aeroportului Internațional Chișinău.
Totodată, s-a constatat că „Avia Invest" SRL și „Aeroport Handling" SRL fac parte din
același grup de întreprinderi potrivit depndenței structurale și economice constatate în cadrul
investigației.
Prin Decizia nr. APD-37/15-44 din 17.09.2020, a fost constatată încălcarea prevederilor art.
11 alin. (1) și (2) lit. a) și c) din Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012 de către „Avia Invest"
SRL prin impunerea inechitabilă şi nejustificată a termenului de valabilitate a contractului de
locațiune întreprinderii „MGH Ground Handling" SRL și prin aplicarea diferențiată a tarifelor
pentru prestarea serviciilor de locațiune întreprinderilor de handling la sol.
Astfel, Plenul Consiliului Concurenței a aplicat întreprinderii o amendă în mărime de
31 635 271.05 lei și a obligat ,,Avia Invest" SRL să înlăture încălcările constatate în cadrul
investigației, în vederea asigurării accesului nediscrimatoriu și echitabil agenților economici pe
piața serviciilor de handling la sol, în limita teritoriului Aeroportului Internațional Chișinău.
P L E N U L CONSILIULUI CONCURENŢEI
DECIZIE
Plenul Consiliului Concurenţei, acţionând în temeiul art. 41 al Legii concurenţei nr. 183 din
11.07.2012, Hotărârii Parlamentului nr. 331 din 30.11.2018 privind numirea în funcţie a
membrilor Plenului Consiliului Concurenţei, analizând raportul de investigaţie asupra cazului
iniţiat prin Dispoziţia Plenului Consiliului Concurenței nr. 37 din 10.12.2015, observațiile
prezentate de părți şi materialele acumulate în cadrul investigaţiei și în baza audierilor

17
desfășurate la data de 28.01.2020, A CONSTATAT: La data de 09.11.2015 în adresa Consiliului
Concurenței a parvenit plângerea „MGH Ground Handling” SRL în care au fost reclamate
acțiunile „Avia Invest” SRL referitor la înaintarea neîntemeiată a acordurilor adiționale de
prelungire a contractelor de locațiune pe un termen nerezonabil de 30 de zile, în condițiile în care
concurentul acesteia „Aeroport Handling” SRL face parte din același grup de întreprinderi cu
operatorul aeroportului „Avia Invest” SRL, fapt ce îi permite să aibă acces continuu și fiabil la
infrastructura Aeroportului Internațional Chișinău. Ca urmare a examinării preliminare, prin
Dispoziția nr. 37 din 10.12.2015, Plenul Consiliului Concurenței a dispus inițierea unei
investigații referitor la semnele încălcării prevederilor art. 11 alin. (2) lit. c) ale Legii concurenței
nr. 183 din 11.07.2012 de către „Avia Invest” SRL, privind aplicarea în raporturile cu companiile
de deservire la sol a unor condiții inegale la prestarea serviciilor de 2 locațiune, creând în acest
fel „MGH Ground Handling” SRL un dezavantaj concurențial. I. Părțile implicate: Reclamantul
„MGH Ground Handling” SRL, IDNO 1012600023520 – întreprindere înființată la data de
26.07.2012 prin separarea Departamentului Handling din cadrul companiei „Moldavian Airlines”
SRL, care presta servicii de handling la sol începând cu anul 1999. Genul de activitate al „MGH
Ground Handling” SRL reprezintă deservirea la sol a aeronavelor, activitate pe care o desfășoară
în baza Certificatului de deservire la sol a serviciilor în zonele de securitate cu acces limitat nr.
032 din 12.09.2012, eliberat de Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, care este
valabil până la 30.09.2020. Conform anexei la Certificatul de deservire la sol a serviciilor în
zonele de securitate cu acces limitat nr. 032 din 12.09.2012, „MGH Ground Handling” SRL a
fost autorizat să presteze următoarele categorii de servicii în conformitate cu RAC-HOC: -
Reprezentare și Acomodare; - Control încărcătură și comunicații; - Deservirea pasagerilor și
bagajelor; - Prelucrarea mărfurilor și a poștei; - Operațiuni de platformă; - Asistență tehnică
aeronavă; - Transport la sol. Reclamat „Avia Invest” SRL, IDNO 1013600025635 –
întreprindere cu capital străin care, începând cu 30.08.2013, administrează complexul
patrimonial al Aeroportului Internațional Chișinău în baza contractului de concesiune nr. 4/03
din 30.08.2013, încheiat între Agenția Proprietății Publice și „Avia Invest” SRL. II. Piaţa
relevantă: piaţa relevantă a produsului şi piaţa geografică relevantă Examinarea problemelor
concurenţiale şi evaluarea unei cauze de concurenţă se efectuează în cadrul pieţei relevante.
Determinarea pieţei relevante reprezintă un instrument de identificare şi de definire a cadrului în
care se exercită concurenţa. În funcţie de natura problemei concurenţiale, dimensiunile pieţei

18
relevante pot fi diferite. Piața relevantă se determină prin raportarea pieţei relevante a produsului
la piaţa geografică relevantă. Piaţa relevantă a produsului Conform art. 4 din Legea concurenței
nr. 183 din 11.07.2012, piaţa relevantă 3 a produsului cuprinde toate produsele considerate de
consumatori ca interschimbabile sau substituibile datorită utilizării date acestora, caracteristicilor
fizice, funcţionale şi a preţului. Potrivit art. 5 al Codului aerian nr. 301 din 21.12.2017, noțiunea
de aeroport semnifică ansamblul constituit din aerodrom, aerogară şi alte instalaţii destinate
primirii şi expedierii aeronavelor, deservirii transporturilor aeriene, iar serviciile de deservire la
sol (handling) sunt definite ca fiind serviciile necesare pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor
pe/de pe aerodrom/aeroport/heliport şi/sau pentru deservirea transporturilor aeriene. Certificarea
întreprinderilor de deservire la sol și a întreprinderilor ce prestează servicii în zonele de
securitate cu acces limitat ale aeroporturilor se face conform Reglementărilor aeronautice civile
RAC – HOC, aprobate prin Ordinul Administrației de Stat a Aviației Civile nr. 8/GEN din
17.01.2006. Reglementările aeronautice civile RAC - HOC stabilesc normele cu privire la
activitatea de deservire la sol a pasagerilor, aeronavelor, mărfii şi poştei, precum şi serviciile
prestate în zonele de securitate cu acces limitat ale aeroporturilor de pe teritoriul Republicii
Moldova. Totodată, în conformitate cu pct. 7 lit. e) din RAC-HOC, una dintre cerințele pe care
trebuie să o îndeplinească solicitantul Certificatului de deservire la sol/de prestare a serviciilor în
zonele de securitate cu acces limitat este de a dispune de încăperi, hangare, clădiri, edificii,
mijloace de comunicație, mijloace de transport şi echipamente necesare pentru executarea
lucrărilor de deservire la sol propuse. Art. 3 al Regulamentului privind accesul la piaţa serviciilor
de handling la sol în aeroporturile Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
971 din 15.11.2017 defineşte noţiunea de infrastructură centralizată – instalaţii şi/sau facilităţi
specifice într-un aeroport, care, din motive tehnice, de mediu, costuri sau capacitate, nu pot fi
divizate sau multiplicate şi a căror disponibilitate este esenţială şi necesară pentru realizarea
serviciilor ulterioare de handling la sol. Respectiv, companiile aeriene care doresc să presteze
servicii de transport aerian de călători şi/sau de marfă urmează să utilizeze infrastructurile puse la
dispoziţie în acest scop de către aeroporturi, infrastructuri care permit aterizarea, decolarea,
manevrarea la sol a avioanelor, staţionarea lor precum şi tranzitul de persoane, de mărfuri şi de
poştă. În speță „Avia Invest” SRL este întreprinderea care administrează complexul patrimonial
al Aeroportului Internațional Chișinău, fapt ce îi permite să fie furnizor de facilități aeroportuare
necesare pentru decolarea și aterizarea aeronavelor. În aceeași ordine de idei, pe lângă serviciile

19
de acces la infrastructura aeroportuară, o categorie de servicii a căror prestare este necesară
pentru 4 companiile aeriene este reprezentată de serviciile de handling la sol (asistenţă tehnică
aeronavă, operaţiuni de platformă, transport la sol, prelucrarea mărfurilor şi a poştei, etc.). Însă
pentru a putea presta serviciile de handling la sol este necesar ca întreprinderea prestatoare a
acestor servicii să aibă acces direct la infrastructura aeroportului, iar operatorul aeroportului este
singurul deținător al facilităţilor aeroportuare şi instalațiilor esențiale necesare pentru realizarea
serviciilor de handling la sol. În acest context, pct. 40 al Regulamentului privind accesul la piaţa
serviciilor de handling la sol în aeroporturile Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 971 din 15.11.2017 prevede că, operatorul de aeroport asigură accesul
prestatorilor de servicii de handling la sol şi al utilizatorilor aeroporturilor care doresc să recurgă
la handling propriu la instalaţiile aeroportului, în măsura necesară îndeplinirii activităților. Prin
urmare, accesul oferit de către „Avia Invest” SRL la infrastructura aeroportului şi facilităţile
aeroportuare în zona de securitate cu acces limitat, prin prisma contractelor de locaţiune
întreprinderilor de handling la sol „MGH Ground Handling” SRL şi „Aeroport Handling” SRL
reprezintă un factor de producţie indispensabil. Astfel, ținând cont de cele expuse mai sus, cu
considerarea părților implicate care cad sub incidența prezentei investigații (întreprinderile care
prestează servicii de deservire la sol a aeronavelor în cadrul Aeroportului Internațional
Chișinău), precum și a problemei de ordin concurențial reclamate (înaintarea neîntemeiată a
acordurilor adiționale de prelungire a contractelor de locațiune pe un termen nerezonabil de 30
de zile) şi a problemei identificate în cadrul investigaţiei (practicarea tarifelor inegale pentru
prestarea serviciilor de locațiune), piața relevantă a produsului, în sensul cazului investigat, se
definește ca piața de furnizare a serviciilor de acces la infrastructura și facilităților aeroportuare
companiilor de handling la sol. Totodată, Consiliul Concurenței reține că aplicarea prevederilor
art. 11 alin. (1) și (2) din Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012, necesită existența unei
legături între poziția dominantă, posibilul abuz și piața afectată. O astfel de legătură există în
contextul în care un abuz de poziție dominantă are efecte pe altă piață, altă decât piața relevantă
definită, cu condiția ca piața afectată să fie suficient de legată de piața relevantă. Reieșind din
circumstanțele speței rezultă că întreprinderile de handling la sol, nu pot furniza serviciile date
dacă nu au acces direct la infrastructura aeroportului, care este oferită de către operatorul
aeroportului „Avia Invest” SRL. Acest fapt denotă că există o legătură directă între piața de
furnizare a serviciilor de 5 acces la infrastructura și facilităților aeroportuare companiilor de

20
handling la sol și piața serviciilor de handling la sol. Astfel, practicile anticoncurențiale ale „Avia
Invest” SRL pe piața de furnizare a serviciilor de acces la infrastructura și facilităților
aeroportuare companiilor de handling la sol manifestate prin aplicarea diferențiată a tarifelor
pentru prestarea serviciilor de locațiune și prin impunerea inechitabilă şi nejustificată a
termenelor de valabilitate a contractelor de locațiune, au afectat piața serviciilor de handling la
sol. În acest sens, piața afectată în speța dată se definește ca piața serviciilor de handling la sol.
Piaţa geografică relevantă Conform art. 4 din Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012, piaţa
geografică relevantă se referă la zona în care întreprinderile sunt implicate în oferta sau cererea
de pe piaţa relevantă a produsului, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi
care poate fi deosebită de zonele geografice învecinate prin condiţii de concurenţă ce diferă în
mod apreciabil. Prestarea serviciilor de handling la sol este o activitate distinctă de activitatea
prestării serviciilor de transport aerian, de pasageri, bagaje și marfă. Spre deosebire de activitatea
de transport aerian de pasageri, în care clienții sunt consumatorii care aleg să călătorească cu
avionul de pe un anumit aeroport, în cazul serviciilor de handling la sol clienții sunt reprezentați
de companiile de transport aerian de pasageri, bagaje și marfă. Modalitatea de definire a pieței
geografice pentru furnizarea serviciilor de acces la infrastructura și facilităților aeroportuare
companiilor de handling la sol nu poate fi identică cu modalitatea de definire a pieței geografice
pentru furnizarea serviciilor de acces la infrastructura și facilităților aeroportuare pentru
companiile aeriene de pasageri, bagaje și marfă. În temeiul contractului de concesiune nr. 4/03
din 30.08.2013, „Avia Invest” SRL gestionează infrastructura Aeroportului Internațional
Chișinău în calitate de operator de aeroport, care are obligația potrivit pct. 40 al Regulamentului
privind accesul la piaţa serviciilor de handling la sol în aeroporturile Republicii Moldova,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 971 din 15.11.2017, să asigure accesul prestatorilor de
servicii de handling la sol. Totodată, se menționează că în cadrul Aeroportului Internațional
Chișinău activează două întreprinderii ce prestează servici de handling la sol companiilor
aeriene, „Aeroport Handling” SRL, în baza Certificatului de deservire la sol a serviciilor în
zonele de securitate cu acces limitat nr. 030 din 04.06.2015, care este valabil până la 04.06.2021
și „MGH Ground Handling” SRL în baza Certificatului 6 de deservire la sol a serviciilor în
zonele de securitate cu acces limitat nr. 032 din 12.09.2012, care este valabil până la 30.09.2020.
Reieșind din cele expuse mai sus, precum și ținând cont de faptul că spațiile necesare pentru
prestarea serviciilor de handling la sol pe Aeroportul Internațional Chișinău se găsesc în limita

21
teritoriului acestui aeroport, piața relevantă geografică aferentă pieței produsului a fost
identificată ca fiind limita teritoriului Aeroportului Internațional Chișinău. Astfel, în sensul
cazului investigat, se definesc următoarele piețe: I. Piața relevantă - piața de furnizare a
serviciilor de acces la infrastructura și facilităților aeroportuare companiilor de handling la sol, în
limita teritoriului Aeroportului Internațional Chișinău. II. Piața afectată - piața serviciilor de
handling la sol, în limita teritoriului Aeroportului Internațional Chișinău. Poziția dominantă
Întreprinderea care prestează servicii de handling la sol are nevoie de infrastructura și facilitățile
aeroportuare puse la dispoziție de către operatorul aeroportului. Accesul la infrastructura
aeroportuară reprezintă un factor indispensabil în vederea prestării serviciilor de handling la sol.
Astfel, se precizează că infrastructura necesară întreprinderii de handling la sol se deosebește de
infrastructura folosită de către întreprinderea de transport aerian de pasageri/marfă. Prin urmare,
cererea de servicii de acces la infrastructura aeroportuară pentru prestarea serviciilor de handling
la sol diferă de cererea pentru accesul la infrastructura aeroportuară în scopul de a presta servicii
de transport aerian de pasageri/marfă din punct de vedere al elementelor de infrastructură.
Potrivit pct. 40 și pct. 41 ale Regulamentului privind accesul la piaţa serviciilor de handling la
sol în aeroporturile Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 971 din
15.11.2017, operatorul de aeroport asigură accesul prestatorilor de servicii de handling la sol şi al
utilizatorilor aeroporturilor care doresc să recurgă la handling propriu la instalaţiile aeroportului,
în măsura necesară îndeplinirii activităților. Dacă operatorul de aeroport sau, în caz de necesitate,
autoritatea publică sau orice altă entitate care îl controlează impune condiţii privind accesul,
acestea trebuie să fie pertinente, obiective, transparente şi nediscriminatorii. Spaţiul disponibil
pentru serviciile de handling la sol în cadrul unui aeroport trebuie să fie împărţit între diferiţi
prestatori de servicii de handling la sol şi utilizatorii aeroportului care recurg la handling propriu,
inclusiv nou-veniţi în domeniu, în măsura necesară exercitării drepturilor lor, pentru a permite
concurenţa loială în baza unor criterii pertinente, obiective, transparente şi nediscriminatorii. 7
Totodată, în conformitate cu art. 10 alin. (5) din Legea concurenţei nr. 183 din 11.07.2012,
întreprinderile învestite cu drepturi exclusive sunt considerate drept întreprinderi cu poziţie
dominantă pe piaţa relevantă la care se referă aceste drepturi. Potrivit contractului de concesiune
nr. 4/03 din 30.08.2013, încheiat între Agenția Proprietății Publice în calitate de concedent și
„Avia Invest” SRL în calitate de concesionar, „Avia Invest” SRL a fost desemnat să
administreze complexul patrimonial al Aeroportului Internațional Chișinău timp de 49 de ani.

22
Concomitent, pct. 11 lit. d) din Reglementările aeronautice civile RAC – HOC, prevede că la
cererea de acordare a Certificatului întreprinderii de deservire la sol, indiferent de tipul de
servicii propus/prestat, în mod obligatoriu se anexează lista încăperilor, hangarelor, clădirilor şi
edificiilor, de care dispune întreprinderea pentru prestarea serviciilor propuse, întocmită conform
formularului prezentat în Anexa 6 la prezentele reglementări. În acest sens, potrivit formularului
prevăzut la Anexa 6, întreprinderile de deservire la sol urmează să completeze acesta cu
următoarele informații: încăperi, teritorii, suprafața, în metri pătrați, apartenența, contractul nr.,
informație suplimentară. Reieșind din circumstanțele speței, întreprinderile de handling la sol (în
calitate de locatari) în vederea obținerii Certificatului de deservire la sol a serviciilor în zonele de
securitate cu acces limitat, dispun de încăperi, hangare, clădiri şi edificii în temeiul contractelor
de locațiune încheiate cu „Avia Invest” SRL (în calitate de locator). Fapt ce denotă că „Avia
Invest” SRL beneficiază de o putere economică pe piața de furnizare a serviciilor de acces la
infrastructura și facilităților aeroportuare companiilor de handling la sol, ceea ce îi permite să
influențeze în mod unilateral și independent procesul de concurență pe piața dată. Astfel, în
conformitate cu art. 10 alin. (5) din Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012 și având în vedere
că „Avia Invest” SRL este unicul operator care administrează infrastructura Aeroportului
Internațional Chișinău în temeiul contractului de concesiune nr. 4/03 din 30.08.2013, precum și
ținând cont că în speță furnizarea infrastructurii și facilităților aeroportuare sunt indispensabile
pentru întreprinderile de handling la sol, se constată că „Avia Invest” SRL deține o poziție
dominantă pe piața de furnizare a serviciilor de acces la infrastructura și facilităților aeroportuare
companiilor de handling la sol, în limita teritoriului Aeroportului Internațional Chișinău. Mai
mult decât atât, reieșind din circumstanțele relatate mai sus, precum și de faptul că la momentul
actual Aeroportul Internațional Chișinău este unicul aeroport internațional din Republica
Moldova, se conchide că în aceste condiții existența unei presiuni exercitată de amenințarea
credibilă a unei viitoare 8 expansiuni a concurenților actuali sau intrării pe piață a unor
concurenți potențiali este practic imposibilă. Totodată, se constată că întreprinderile care
prestează servicii de handling la sol în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău nu ar putea
exercita constrângeri/ „amenința” că își realocă activitatea pe un alt aeroport în situația în care nu
sunt de acord cu condițiile impuse de către „Avia Invest” SRL, dat fiind faptul că la moment
doar în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău există cerere pentru prestarea serviciilor de
handling la sol companiilor aeriene care prestează servicii de transport pasageri, bagaje și marfă.

23
În aceeași ordine de idei, se menționează că în pofida acțiunii „Avia Invest” SRL privind
impunerea inechitabilă şi nejustificată a termenelor de valabilitate a contractelor de locațiune,
precum și în pofida acțiunii privind majorarea tarifului de locațiune de la [...] lei până la [...] lei
lunar, „MGH Ground Handling” SRL a continuat raporturile juridice cu „Avia Invest” SRL, fapt
ce denotă că întreprinderile de handling la sol în raport cu operatorul Aeroportului Internațional
Chișinău nu au destulă putere de negociere întrucât nu dispun de alte alternative. În conformitate
cu art. 10 alin. (4) din Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012, se prezumă, până la proba
contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă pe o piaţă relevantă dacă
cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă în cauză, înregistrate în perioada supusă analizei,
depăşesc 50%.
DECIDE:
1. A constata încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea concurenței nr. 183
din 11.07.2012 de către „Avia Invest” SRL prin impunerea inechitabilă şi nejustificată a
termenului de valabilitate a contractului de locațiune întreprinderii „MGH Ground Handling”
SRL.
2. A constata încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) lit. c) din Legea concurenței nr. 183
din 11.07.2012 de către „Avia Invest” SRL prin aplicarea diferențiată a tarifelor pentru prestarea
serviciilor de locațiune întreprinderilor de handling la sol.
3. A aplica întreprinderii „Avia Invest” SRL o amendă pentru încălcarea prevederilor art. 11 alin.
(1) și (2) lit. a) și c) din Legea concurenței nr. 43 183 din 11.07.2012, în mărime de [...]% din
cifra totală de afaceri înregistrată în anul anterior sancționării, ceea ce constituie 31 635 271.05
lei (treizeci și unu milioane șase sute treizeci și cinci mii două sute șaptezeci și unu lei, 05 bani).
4. Suma prevăzută la pct. 3 se va achita la bugetul de stat timp de 60 de zile lucrătoare de la data
comunicării prezentei Decizii, cu mențiunea „amendă aplicată de către Consiliul Concurenței în
conformitate cu Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012.
5. „Avia Invest” SRL va înceta comiterea încălcărilor constatate la pct. 1 și pct. 2 din prezenta
Decizie și va informa Consiliul Concurenței despre acțiunile întreprinse până la data de
31.12.2020.
6. Întreprinderea „Avia Invest” SRL în termen de până la 31.12.2020 va încheia cu „MGH
Ground Handling” SRL contracte privind prestarea serviciilor de locațiune pe o perioadă

24
rezonabilă nu mai mică de 1 an și maxim de 7 ani, și va informa Consiliul Concurenței despre
acțiunile întreprinse.
7. A aplica din 01.01.2021, întreprinderii „Avia Invest” SRL penalități cu titlu cominatoriu în
sumă de 5% din cifra de afaceri zilnică medie realizată în anul anterior sancționării, pentru
fiecare zi de întârziere a termenului prevăzut la pct. 5 și pct. 6 din prezenta Decizie.
8. A informa Ministerul Economiei și Infrastructurii și Autoritatea Aeronautică Civilă despre
constatările din prezenta Decizie.
9. Prezenta Decizie poate fi contestată, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea
acesteia, la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, specializat în materie de contencios
administrativ (mun. Chișinău, str. Kiev, nr. 3).
10. Prezenta Decizie intră în vigoare la data adoptării și va fi adusă la cunoștința întreprinderilor
„Avia Invest” SRL și „MGH Ground Handling” SRL.

25
 CONCLUZII

Scopul principal al investigației a constituit cercetarea complexă și interdisciplinară a

conceptului de monopol ca parte componentă a drepturilor afacerilor. În urma cercetării și
generalizării materiei expuse în lucrare, formulăm următoarele concluzii:
1. Monopulul reprezintă excepţia incontestabilă de la regulile generale ale economiei
libere bazate pe concurenţă, reguli răspândite la nivel mondial putem spune, existenţa
monopulului în pieţe nu poate fi de asemenea de contestat.
2.Deci, legiuitorul ar trebui să găsească un echilibru în procesul de legiferare pentru
protecţia pieţei libere, dar în acelaşi timp să nu ignore situaţia monopolurilor care trebuie
inovată astfel încât existenţa lor să nu pericliteze regulile generale aplicabile pieţei ,
nevoile şi cerinţele.
3. Activitatea de monopol este considerată a fi periculoasă în procesul de desfăşurare a
unei afaceri. Din acest considerent, tendinţa statului într-o economie de piaţă este de a
reduce la maximum activitatea de monopol.
4. Ştiinţa economică contemporană demonstrează că monopolul exercită asupra societăţii
atât o influenţă pozitivă cât şi negativă.
5. Practicile monopoliste urmăresc acapararea pieţei sau a unui segment determinat al
pieţei de către agenţii economici care ocupă o situaţie dominantă într-un domeniu al
producţiei de mărfuri, executarea de lucrări sau prestării de servicii.

26
 BIBLIOGRAFIE

1.Dicționarul explicativ limbii române.[online] [2020-10-12]. Disponibil pe

Internet<:www.dex.md>
2.DRUMARU MIHAIL SEBASTIAN.Monopolul într-o piață
concurențială.București:Universitatea din București,2012,p.3-12
3.GABRIELA MĂRGINEANU.LILIA MĂRGINEANU.Dreptul afacerilor,Chișinău:Elena-V.I.,
2004, p.113.
4.Hotărârea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor.În:Monitorul Oficial al
Republicii Moldova [online].1995, nr.59-60 din 26.10.1995, art.472 [citat 2020-10-
12].Disponibil pe Internet: <www.legis.md>
5.IURIE MIHALACHE.Dreptul Afacerilor,Chişinău:Tipografia Print-Caro,2015,p. 384.
6.Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.În:Monitorul Oficial al
Republicii Moldova [online].1994, nr.2 din 28.02.1994, art.33 [citat 2020-10-12].Disponibil pe
Internet: <www.legis.md>
7.Legea Republicii Moldova cu privire la concurență.În:Monitorul Oficial al Republicii
Moldova [online].2012, nr.183 din 14.09.2012, art.193-197 [citat 2020-10-12].Disponibil pe
Internet: www.legis.md
8.NATALIA CIOBANU.Dreptul Afacerilor.Curs universitar, Chișinău:CEP USM, 2013, p.386.
9.RICHARD B.MACHENZIE.How market power fosters creative production.USA:University
of Michigan Press,2008,p. 50-70
10. SERGIU BAIEȘ.Dreptul Afacerilor,Chişinău:Dep. Edituri, Poligrafie și Comerț,2004,p. 400.

27