Ministerul

Ministerul Educaţiei
Educaţiei Culturii
Culturii și
și Cercetării
Cercetării al
al Republicii
Republicii Moldova
Moldova
Universitatea
Universitatea Tehnică
Tehnică aa Moldovei
Moldovei
FACULTATEA
FACULTATEA ,,Construcții,
,,Construcții, Geodezie
Geodezie șiși Cadastru”
Cadastru”
Departamentul
Departamentul Inginerie,
Inginerie, Drept
Drept și
și Evaluarea
Evaluarea Imobilului
Imobilului

MONOPOLUL
 

Masterand: Bordei Doina, DIC-

2005M
Conducător: conf. univ., dr. în drept,
Bostan Ina
 Cuprins

1. Locul monopolului în sistemul dreptului afacerilor în

evoluția istorică
2. Conceptualizarea și noțiunea de monopol
3. Clasificarea monopolului
4. Consecințe economico-sociale ale monopolului
5. Factorii ce limitează puterea monopolului1
6. Practici monopoliste
7. Speță
8. CONCLUZII
9. BIBLIOGRAFIE
 1. Locul monopolului în sistemul Dreptului Afacerilor în
evoluția istorică
• Din punct de vedere istoric, monopolul a fost limitat, deoarece
acesta a fost văzut de economiști ca o pierdere a piețelor, fiind
considerat a fi una dintre cele mai proeminente forme de eșec al
pieței.
• În economia contemporană, monopolul este tratat ca o sursă de
„ineficiență„ sau „pierdere în greutate”. Adică, monopolul forţează o
alocare greșită a resurselor, cu prea puține resurse utilizate în
industriile monopolizate și prea multe resurse utilizate în avantaj mai
mic pe alte piețe competitive. Standardul principal de comparație
modern pentru evaluarea pierderii de bunăstare a monopolului este
„concurența perfectă”, o structură ipotetică a pieței, dezvoltată în
principal în scopuri analitice, în care se realizează toate câștigurile
potențiale din comerț-toate resursele sunt alocate între utilizări
alternative cu „perfecțiune” (de presupuneri ale modelului).
 2.Noțiunea de monopol

• Monopolul reprezintă situaţia de pe piaţa unui anumit bun

a cărui ofertă este asigurată de o singură persoană sau
firmă, produsul respectiv neavând substituenţi apropiaţi, iar
furnizorul lui dispunând de posibilitatea îngrădirii accesului
altor firme în ramura sau sectorul său de activitate.
• Termenul de monopol evocă ideea de dominaţie, de
stăpânire, dreptul de a dispune de un sector de activitate
sau de o piaţă.
• Funcţia esenţială a monopolului o reprezintă dominaţia
pieţei, a ofertei unui bun economic, iar mobilul căruia îi
subordonează activitatea îi constituie obţinerea profitului
ridicat de monopol.
 Elementele monopolului:
1. existența unui singur vânzător;
2. absența produselor substituibile între ele ;
3. existența unor puternice bariere în calea pătrunderii
pe piață și a altor forme.
Pentru ca o întreprindere să ocupe o poziție de
monopol, sunt necesare două condiții:
a) Întreprinderea trebuie să producă un bun
nesubstituibil;
b) Pe piața internă nu trebuie să activeze firme
străine care propun același bun.
Scopul monopolistului este stabilirea preţurilor (tarifelor)
de monopol şi obţinerea din acest cont a profitului
monopolist.
 Monopolistul este cel care determină preţurile şi nu le
acceptă ca pe un dat. Această interpretare a noţiunii
„monopol" rezultă din definiţia noţiunii „situaţia dominantă
pe piaţă" formulată în Legea Republicii Moldova cu privire la
protecţia concurenţei, adoptată de Parlamentul Republicii
Moldova la 30.06.2000.
În conformitate cu Legislația Republicii Moldova, se
consideră monopolistă întreprinderea a cărei cotă pe piață
depășește 35% și care poate astfel exercita influența
asupra formării prețurilor și concurenței pe piața
națională. Aceste întreprinderi sunt incluse în registrul de
stat al agenților economici monopoliști ce acționează pe
piața R. M. (ex. Moldtelecom, Franzeluța, Efes-Vitanta-
Intravest, Basarabia-Nord, Bucuria etc.)
 Legea Republicii Moldova cu privire la concurență
prevede:
• “(1) Este interzis şi este considerat nul, în modul stabilit,
integral sau parţial, orice acord (acţiune coordonată) încheiat
sub orice formă între agenţi economici concurenţi care deţin în
comun o parte de peste 35 la sută pe piaţa unei anumite mărfi
dacă aceste acorduri (acţiuni coordonate) au sau pot avea
drept rezultat limitarea concurenţei, inclusiv sînt îndreptate
spre:
a) stabilirea de preţuri, rabaturi, adaosuri pentru a leza interesele
concurenţilor;
b) majorarea, reducerea sau menţinerea preţurilor la licitaţii;
c) efectuarea de licitaţii prin înţelegere secretă;
d) divizarea pieţei după principiul teritorial sau în funcţie de
volumul vînzărilor sau achiziţiilor, etc.
 3. Clasificarea monopolurilor

Monopolul de stat este definit ca situație în care un număr limitat de

agenți economici sunt învestiți de către autoritățile administrației publice cu
dreptul exclusiv sau cu drepturi exclusive de desfășurare a unei anumite
activități aducătoare de profit.
Potrivit Legii nr.845/ 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi,
art.10 alin.(3), numai întreprinderilor de stat li se permite să desfășoare
următoarele activități legate de :
- supravegherea și tratamentul bolnavilor care suferă de narcomanie, boli
contagioase periculoase și deosebit de periculoase;
- efectuarea expertizei pentru determinarea pierderii temporare sau stabile a
capacității de muncă, precum și a examenelor și controalelor medicale
periodice și preventive decretate ale cetățenilor;
- tratamentul animalelor ce suferă de boli deosebit de periculoase;
- confecționarea ordinelor și medaliilor (Ministerul Agriculturii);
- producerea emblemelor ce confirmă achitarea impozitelor și taxelor de
stat;
 Monopolul natural
Prin monopol natural, legiuitorul desemnează situația în care producerea,
transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor și grupurilor de mărfuri fungibile,
precum și prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de ordin natural,
economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenți
economici.
Lista activităților monopoluri naturale este aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr.582/1995 cu privire la reglementarea monopolurilor .
Astfel de activități sunt:
- activități legate de căile ferate magistrale cu zonele lor de protecție, instalațiile de cale
ferată, construcțiile de arbă și serviciile de exploatare a acestora;
- activități legate de stațiile și punctele de triaj pentru prelucrarea tehnologică și trecerea
garniturilor de teren (materialului rulant);
- activități legate de gările feroviare;
- activități legate de autostrăzile, construite din contul bugetului republican și locale, cu
zonele de protecție, construcțiile de arbă și serviciile de întreținere și exploatare a
acestora;
- activități legate de căile navigabile natural și artificiale, cu sistemele de navigație și
condițiile navigabile asigurate;
- activități legate de porturile fluviale, instalațiile portuare, debarcaderele și danele de
acostare de folosință generală pe căile de comunicație pe ape natural, cu sericiile de
întreținere și exploatare a lor, etc.
 De ex. din lipsă de conurență, consumatorul nu poate
schimba agentul economic care livrează energie termică, energie
electrică (n.n. - ÎCS,, Gaz Natural Fenosa’’), apă (n.n.-,,Apă-
Canal’’S.A.), gaze naturale (n.n. - ,,Moldova-Gaz’’ S.A.) etc., fiind
nevoit să accepte toate condițiile impuse de societatea care îi
prestează aceste servicii.
Statul își rezervă dreptul să intervină în activitatea acestor
societăți comerciale pentru a proteja consumatorii de posibilele
abuzuri și, de aceea, aceste genuri de activitate sunt desemnate
ca monopoluri natural.
Conform ’’Legii Republicii Moldova cu privire la protecția
concurenței’’și ’’Hotărârii Guvernului RM cu privire la
reglementarea monopolurilor” monopolul natural - situația în care
producerea, transportul, desfacerea, achiziția de mărfuri, de grupe
de mărfuri interschimbabile, precum și prestarea unor tipuri de
servicii, din cause naturale, economice sau tehnologice, se află
sub controlul direct sau indirect al unui sau mai multor agenți
economici.
 Monopolul contracta

Monopolul contracta, numit și ’’monopol prin alianță’’, este cea mai

raspândită formă de monopol.’’Epoca de aur’’ a acestui tip de monopol
a fost perioada sfîrșitului secolului al XIX – lea – începutul secolului
XX. Ceva mai târziu, în urma aplicării unei legislații
antitrust(antimonopol), numărul acestui tip de monopol a început să
scadă, activitatea acestora fiind considerată ilegală.
În Republica Moldova monopolul contractat se manifestă pe piața
produselor electronice, pe piața alcoolului etc. Formele concrete de
constituire a acestui tip de monopol sunt cartelul, sindicatul, trustful, și
concernul. Un ex. de cartel internațional, care activează și în prezent,
este Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol.
Monopolul prin alianță apare în urma unor înțelegeri tainice, între un
număr limitat de întreprinderi, cu privire la mărimea prețurilor,
împărțirea piețelor de desfacere, stabilirea aceluiași nivel al salariilor.
 Monopolul tehnologic

• Monopolul tehnologic are la temelia sa comercializarea unui nou

produs, de o calitate deosebită. Este generat în special de proprietatea
asupra patentului de invenție și a dreptului de autor, ceea ce conferă
inventatorului sau autorului controlul exclusiv asupra noului produs sau
asupra noii tehnologii întreaga perioadă prevazută de lege (15-17 ani
pentru patente).
• De altfel orice producător de produs nou vândut pe piață dispune, o
perioadă, de poziția de monopol, perioada care va dura până când alte
firme vor veni pe piața cu produse similare sau substituibile. În
condițiile contemporane, monopolul tehnologic este foarte răspândit
datorită, pe de o parte, sistemului în care se desfășoară cercetările și
inovările, iar pe de altă parte, preocupărilor de a stimula și extinde
activitatea de cercetare-dezvoltare, generatorul principal al procesului de
inovare. Originea acestui tip de monopol se află în efortul de cercetare
şi inovare al întreprinderii.
 Monopolul asupra mărcii comerciale cuprinde astăzi un mare
numar de produse ale industriei moderne. Imaginea produsului create
de originalitatea modelelor reînnoite la anumite intervale de timp, si
garanția calitătii produselor sunt legate de marca comercială care este
unică, irepetabilă și recunoscută prin investiția făcută în reclama
insistentă, prin seriozitatea si promptitudinea cu care sunt serviți
clienții.
Monopolul de origine psihologică – reprezintă o formă specifică
a monopolului de marcă, generat de lipsa de informaţie a subiecţilor
vieţii economice, pe de o parte, de reclama agresivă şi atotcuprinzătoare,
pe de altă parte.
Monopolul economic – semnifică una din cele mai răspîndite
forme de monopol, provenienţa lui fiind producţia sau schimbul.
Substanţa economic a acestui gen de monopol rezidă în superioritatea
lui tehnologică, în secretul de fabricaţie, în raritatea care poate fi
reală sau artificial etc. Practica indică faptul că majoritatea
monopolurilor economice iau naştere prin reunirea liberă sau forţată
a tuturor subiecţilor dintr-un singur sector de activitate.
 4.Consecinţe economico-sociale ale
monopolului
Efectele negative ale situaţiei de monopol sunt:
a) Stabilirea unor preţuri de vânzare mai înalte decât cele ce s-ar
forma în condiţiile unei concurenţe perfecte, fapt care este în
defavoarea consumatorului;
b)Mărirea preţului în scopul menţinerii acestuia la un nivel
ridicat, monopolul reduce cantitatea de bunuri comercializată şi
consumată, fapt care de asemenea este în detrimetrul
consumatorului;
c) Dispunând de mari resurse financiare, monopolurile pot influenţa
substanţial viaţa politică a unei ţări. Întreprinderile – monopoliste îşi
au permanent reprezentanţii lor în organele puterii centrale şi
locale, posturi pe care le procură direct sau indirect, prin
subvenţionarea partidelor politice.
 Efecte pozitive ale monopolurilor:
a) Posedând resurese finaciare enorme şi optând să se menţină
mereu pe piaţă, întreprinderea – monopolist investeşte sume
însemnate de inovare, în cercetarea ştiinţifică, descoperind noi
tehnici şi tehnologii de producere, de calitate şi cu costuri mai
reduse, fapt de care beneficiază întreaga societate.
b) Întreprinderile monopoliste, datorită cifrelor mari de afacei,
sunt capabile să lanseze noi produse care pot fi confecţionate
cu folosirea unor tehnologii costisitoare.
c)Întreprinderile monopol îşi pot permite sponsorizarea unor
acţiuni de caritate, sponsorizarea educaţiei, ştiinţei, culturii.
 5. Factorii care limitează puterea monopulului

Tendinţa întreprinderilor de a cuceri o poziţie de monopol este constantă, este

limitată de un şir de factori, atât obiectivi, cât şi subiectivi, cei mai importanţi sunt
următorii factori:
a) Mărimea cererii, care este limitată de puterea de cumpărare a consumatorilor.
Tot asupra dinamicii cererii influenţează şi creşterea excesivă a preţului. Şi
invers, orice sporire a cantităţii de bunuri cererii influenţează o scădere a
preţurilor;
b) Liberalizare a comerţului exterior, fapt ce permite accesul pe piaţa
întreprinderii, monopoliste a bunurilor de import;
c) Posibilitatea comercializării bunurilor substituibile;
d) Împotrivirea consumatorilor organizaţi faţă de procesul de impunere a
preţurilor de monopol;
e) Legislaţia antimonopol sau antitrust,care limitează independenţa totală a
monopolului.
 
 6.Practicile monopoliste
Practicile monopoliste urmăresc acapararea pieţei sau a unui
segment determinat al pieţei de către agenţii economici care
ocupă o situaţie dominantă într-un domeniu al producţiei de
mărfuri, executarea de lucrări sau prestării de servicii. Agentul
economic care produce sau comercializează mărfuri, prestează
servicii pe piaţa internă a R. M. în proporţie de 35% şi mai mult
se consideră că ocupă o situaţie dominantă. La monopolizarea
pieţei poate să ducă atât acţiunile sau inacţiunile agenţilor
economici ce ocupă o situaţie dominantă pe piaţă, cât şi acţiunile
întreprinse de unele organe ale statului.
Acestor agenţi li se interzice:
- scoaterea mărfurilor din circulaţie cu scopul de a crea sau a
menţine deficitul pe piaţa sau de a majora preţurile.
-  impunerea contragentului să respecte unele condiţii contractuale ce
lezează interesele lui sau să îndeplinească cerinţele nefavorabile, ce nu
au atribuție la obiectul contractului ;
 - includerea în contract a unor condiţii discriminatorii, ce pun
contragentul într-o situaţie dezavantajoasă faţă de alţi agenţi
economici;
 - constrângerea contragentului să încheie un contract cu anumite
clauze cu privire la mărfuri, în care contragentul (consumatorul) nu
este interesat;
 -  crearea obstacolelor în calea pătrunderii pe piaţa a altor agenţi
economici;
 - încălcarea modului de formare a preţurilor la mărfuri, stabilit de
actele normative.
Prin lege se interzic, de asemenea, practicile monopoliste,
întreprinse fie de agenţii economici, fie de organele de stat, ce
privesc împărţirea pieţei, înlăturarea de pe piaţă sau limitarea
accesului pe piaţă agenţilor economici în calitate de vânzători
sau cumpărători şi stabilirea preţurilor sau tarifelor în scopul
lezării intereselor concurenţilor.
 CONCLUZII

Scopul principal al investigației a constituit cercetarea complexă și interdisciplinară a

conceptului de monopol ca parte componentă a drepturilor afacerilor. În urma
cercetării și generalizării materiei expuse în lucrare, formulăm următoarele concluzii:
1. Monopulul reprezintă excepţia incontestabilă de la regulile generale ale
economiei libere bazate pe concurenţă, reguli răspândite la nivel mondial putem
spune, existenţa monopulului în pieţe nu poate fi de asemenea de contestat.
2.Deci, legiuitorul ar trebui să găsească un echilibru în procesul de legiferare
pentru protecţia pieţei libere, dar în acelaşi timp să nu ignore situaţia
monopolurilor care trebuie inovată astfel încât existenţa lor să nu pericliteze
regulile generale aplicabile pieţei, nevoile şi cerinţele.
3. Activitatea de monopol este considerată a fi periculoasă în procesul de
desfăşurare a unei afaceri. Din acest considerent, tendinţa statului într-o
economie de piaţă este de a reduce la maximum activitatea de monopol.
 BIBLIOGRAFIE

1.Dicționarul explicativ limbii române.[online] [2020-10-12]. Disponibil pe Internet<:

www.dex.md>
2.DRUMARU MIHAIL SEBASTIAN.Monopolul într-o piață
concurențială.București:Universitatea din București,2012,p.3-12
3.GABRIELA MĂRGINEANU.LILIA MĂRGINEANU.Dreptul afacerilor,Chișinău:Elena-
V.I., 2004, p.113.
4.Hotărârea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor.În:Monitorul Oficial al
Republicii Moldova [online].1995, nr.59-60 din 26.10.1995, art.472 [citat 2020-10-
12].Disponibil pe Internet: <www.legis.md>
5.IURIE MIHALACHE.Dreptul Afacerilor,Chişinău:Tipografia Print-Caro,2015,p. 384.
6.Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.În:Monitorul Oficial
al Republicii Moldova [online].1994, nr.2 din 28.02.1994, art.33 [citat 2020-10-12].Disponibil
pe Internet: <www.legis.md>
.
 
7.Legea Republicii Moldova cu privire la concurență.În:Monitorul Oficial al Republicii
Moldova [online].2012, nr.183 din 14.09.2012, art.193-197 [citat 2020-10-12].Disponibil pe
Internet: www.legis.md
8.NATALIA CIOBANU.Dreptul Afacerilor.Curs universitar, Chișinău:CEP USM, 2013, p.386.
9.RICHARD B.MACHENZIE.How market power fosters creative production.USA:University
of Michigan Press,2008,p. 50-70
10. SERGIU BAIEȘ.Dreptul Afacerilor,Chişinău:Dep. Edituri, Poligrafie și Comerț,2004,p.
400.
 Speță

La data de 09.11.2015, Plenul Consiliului Concurenţei, în baza plângerii

parvenite de la „MGH Ground Handling" SRL, precum și în baza informațiilor
acumulate în perioada examinării preliminare, a dispus inițierea investigației
referitor la semnele încălcării art. 11 alin. (2) lit. c) al Legii concurenței nr.
183 din 11.07.2012 de către „Avia Invest" SRL, privind aplicarea în
raporturile cu companiile de deservire la sol a unor condiții inegale la prestarea
serviciilor de locațiune, creând în acest fel „MGH Ground Handling" SRL un
dezavantaj concurențial.
Ca urmare a investigației s-a constatat că „Avia Invest" SRL deține poziție
dominantă pe piața de furnizare a serviciilor de acces la infrastructura și
facilităților aeroportuare companiilor de handling la sol, în limita teritoriului
Aeroportului Internațional Chișinău.
Totodată, s-a constatat că „Avia Invest" SRL și „Aeroport Handling" SRL fac
parte din același grup de întreprinderi potrivit dependenței structurale și
economice constatate în cadrul investigației.
-Cum credeți care va fi decizia n Plenul Consiliului Concurenței?
 Soluție

Prin Decizia nr. APD-37/15-44 din 17.09.2020, a fost constatată încălcarea

prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) lit. a) și c) din Legea concurenței nr. 183 din
11.07.2012 de către „Avia Invest" SRL prin impunerea inechitabilă şi
nejustificată a termenului de valabilitate a contractului de locațiune întreprinderii
„MGH Ground Handling" SRL și prin aplicarea diferențiată a tarifelor pentru
prestarea serviciilor de locațiune întreprinderilor de handling la sol.
Astfel, Plenul Consiliului Concurenței a aplicat întreprinderii o amendă în
mărime de 31 635 271.05 lei și a obligat ,,Avia Invest" SRL să înlăture
încălcările constatate în cadrul investigației, în vederea asigurării accesului
nediscrimatoriu și echitabil agenților economici pe piața serviciilor de handling la
sol, în limita teritoriului Aeroportului Internațional Chișinău.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!