1.Obiectul de studiu al macr Mac.

analizeaza modalitatile de functionare a economiei nationale privita in ansamblu,opereaza cu marimi globale cum ar fi:PIB,PNB,venitul national,masa monetara,cererea si oferta agregata,nivelul mediu al preturilor si rata inflatiei,rata somajului,consumul total,investitii totale. 2.Interconexiunea dintre microeconomie si macroeconomie unt doua componente de baza a teoriei economice, micro.studiaza comportamentul individual al consumatorului si producatorului,piata ,veniturile factoriale,modalitati de stabilire a pretului. !.Probleme abordate in macro " asigurarea ec#ilibrului dintre cererea globala si oferta globala "ocuparea deplina a resurselor de munca "asigurarea economiei nationale cu moneda "orice politica economica guvernamentala are componentele sale obligatorii:bugetara si fiscala. "asigurarea unei balante comerciale si a unei balante de plati ec#ilibrate "intergrarea problemelor macroeconomice in strategii globale de crestere si dezvoltare $.Fluxul circular al veniturilor Punctul de plecare il constitue menajele ,pentru satisfacerea multiplelor nevoi,propun intreprinderilor factori de productie %munca,capital,pamint&, in sc#imbul serviciilor acordate menajele primesc venituri..aceste venituri sunt folosite mai apoi pentru procurarea bunurilor materiale si serviciilor de consum si pentru investitii. tatul cel deal treilea agent economic participa la circuitul economic redistribuind veniturile factoriale.el acumuleaza inpozite si ta'e si redistribuie salarii,pensii,burse,subventii,dotatii. (.Principiile sistemului de evidenta a indicatorilor macroeconomici Indicatorii pot fi calcula)i prin una din urm*toarele trei metode: a) metoda produciei %metoda valorii ad*ugate& prin care are loc m*surarea +i eviden)ierea valorilor ad*ugate brutei1 create de c*tre to)i agen)ii economici, produc*tori de bunuri +i servicii %de consum +i publice& +i agregarea acestor m*rimi pe sectoare, ramuri +i pe ansamblul economiei na)ionale. Prin aceast* metod*, din valoarea total* a produc)iei sau valoarea produc)iei brute %pe sectoare, ramuri sau economie na)ional*&, se elimin* consumul intermediar, iar ,n cazul indicatorilor ,n e'presie net*, se elimin* +i consumul de capital fi' %amortizarea&, rezult-nd valoarea ad*ugat* net*. b) metoda utilizrii finale %metoda c#eltuielilor sau a folosirii veniturilor&, care const* ,n agregarea c#eltuielilor totale ale agen)ilor economici cu bunurile materiale +i serviciile care compun produc)ia final*. .oncret, prin aceast* metod* se ,nsumeaz*: c#eltuielile gospod*riilor %menajelor& pentru produse +i servicii de consum/ c#eltuielile publice pentru serviciile administrative puse la dispozi)ia colectivit*)ilor/ c#eltuielile pentru bunuri de investi)ii %investi)iile brute&/ e'portul net c) metoda repartiiei %metoda ,nsum*rii veniturilor&, care const* ,n ,nsumarea elementelor ce reflect* recompensarea factorilor de produc)ie, concretizate ,n venituri ,ncasate de proprietarii acestor factori %salarii, profituri, dob-nzi, rente& +i aloca)iile pentru consumul de capital fi' %amortiz*rile&. 0n practic*, pentru calcularea indicatorilor sintetici ai rezultatelor macroeconomice, se mbin cele trei metode. 1stfel, pentru determinarea produc)iei pe ramuri ale economiei, se utilizeaz* metoda de produc)ie, pentru domeniul serviciilor se aplic* metoda c#eltuielilor +.a.m.d. 2.Indicatorii macroeconomici Indicator economic-e'presia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice,instrument de evaluare a rezultatelor unei activitati economice. a.P3B e'prima valoarea totala a bunurilor si serviciilor create in cadrul unei economii nationale intro perioada de timp P3B4.i5.f5Ib b.PIB constitue valoarea bruta a bunurilor si serviciilor finale create in interiorul unei tari de catre agentii economici auto#toni si straini c.PIN4PIB"1 d.PNB constitue suma valorii adaugate brute create de catre agentii economici auto#toni atot pe teritoriul tarii de origine cit si peste #otare PNB4PIB5 B e.PNN sau venitul national 4PNB"1 d.6N constitue suma veniturilor provenite din munca si proprietate ce se obtin in urma producerii bunurilor economice%suma salariilor ,dobinzelor,profiturilor si rentei& 6N4PNB pr.p."1"Ii5 e sau PNB pr.f."1 7.corelatiile dintre indicatorii neti si bruti ,reali si nominali Nominali 8 e'primarea in preturi curente de piata 9eali 8 pretul pe care acesta ar fi avuto daca nu sar fi modifica preturile comparative cu anul anterior,de referinta 9aportul dintre PNB nominal si PNB real poarte denumirea de deflatorul PNB si este folosit pentru determinarea modificarilor reale intervenite in productie,masoara sc#imbarea mediei preturilor bunurilor produse si serviciilor prestate timp de un an. Brut 5amortizare Net 8amortizare :.Metode de calcul a indicatorilor a.metoda valorii adaugate brute b.metoda veniturilor c.metoda c#eltuielilor

<conomia subtera constitue totalitatea formelor de activitate economica neautoriata de stat,nereflectate in statistica oficiala,care aduc prejudicii mari societatii. .auzele aparitiei: cresterea presiunii fiscale o data cu amestecul tot mai categoric al statului in activitatea economica/cresterea ponderii serviciilor in PIB si in structura populatiei ocupate,fapt care favorizeaza ascunderea veniturilor si desfasurarea unor activitati ilegale/salariile mai mici ale functionarilor publici fata de salariile ce necesita aceiasi componenta din sectorul privat. =orme: coruptia,evaziunea fiscala,contrabanda sau tranzictii ilegale,confactionarea si comercializarea produselor falsificate,falsificarea banilor si a #irtiilor de valoare,privatizarea ilicitata%criminala&,neprivatizarea valutei obtinute din e'port,remunerarea muncii in mod illicit,interzicerea accesului agentilor concurenti pe piata si mentinerea unor preturi inalte de monopol,scutirea ilegala a unor firme privatede plata impozitilor,rac>etul. 1?.principalele forme de venit la nivel macroeconomic 6N constitue valoarea adaugata neta create in decursul unui an de catre agentii economici rezidenti,care activeaza atit in interiorul tarii,cit si in strainatate..alculat dupa aceste metode 6n se compune din venituri primare:dobinda, profit, renta. 6enituri factoriale,personale,nationale 11.structura consumului la nivel macropeconomic si factorii de influenta .onsumul o trensformare a bunurilor si serviciilor,care se poate efectua fie imediat,fie progresiv,in decursul unei perioade mai indelungate. tructura:cunsum final procesul de folosire a unui bun fara ca el sa participle la crearea altor bunuri economice/consum intermediar este un process de utilizare a unui bun pentru confectionarea altor bunuri/factori obiectivi sunt marimea dinamica si modelul reprezentarii veniturilor,nivelul si evolutia preturilor,rata dobinzii,sc#imbari in politica fiscala./ factori subiectivi se refera la inclinatia psi#ologica a oamenilor spre consum,precum si la preveziunile referitoare la venitul viitor,la perspective sc#imbarii preturilor. 12.consumul in baza legii lui Keynes si legea lui Engel @egea lui engel"o data cu cresterea veniturilor,c#eltuielile destinate procurarii produselor alimentare cresc,dar intro proportie mai mica decit cresterea venitului,c#eltuielile pentru imbracaminte si locuinta cresc proportional cu cresterea venitului,c#eltuielile pentru odi#na si educatie cresc in proportii mai mari decit cresterea venitului. AeBnes 8o data cu cresterea sau scaderea veniturilor,de regula si in medie,oamenii inclina sasi mareas>a sau sasi diminueze consumul,dar nu in aceiasi masura , ci intro masura mai mica. 1!.Inclinatia medie spre consum si economii,inclinatia marginala spre consum si economii 9ata medie a consumului constitue raportul dintre consumul total si venit si e'prima partea din venit ce se c#eltuieste prin consum. 9ata marginala a consumului"arata cum se sporeste onsumul cind venitul disponibil creste cu o unitate,arata o parte a venitului disponibil suplimentar ce se va adauga la consum intro perioada de timp.Inclinatia spre economii porneste de la dorinta omului de a utilize banii pe care ii are in alt mod decit ai c#eltui pentru procurarea bunurilor materiale si a serviciilor. 1$. olul investitiilor in cresterea economica Investitii 8totalitatea c#eltuielilor care se fac pentru procurarea bunurilor de capital,in scopul cresterii capitalului fi' si a stocurilor de capital circulant si a sporirii astfel a avutiei nationale. Cuc la crearea unor noi produse si micsorarea preturilor,sunt un factor de ec#ilibru economic,6olumul investitiilor va creste atita timp cit rata profitului asteptat va fi mai mare ca rata dobinzii%AeBnes& =actori care influenteaza:economiile,care influenteaza asupra ratei dobinzii,iar aceasta asupra investirii,marimea impozitelor,previziunile si asteptarile intreprinzatorilor,ritmurile cresterii economice,progresul te#nico"stiintific. 1(.Multiplicatorul si acceleratorul investitiilor in economie <fectul multiplicatorului este un process potrivit caruia o variatie a unei marimi economice produce,in decuursul unei anumite perioade ,o variatie amplificata a altei marimi.%A&.poate fi multiplicatrul investitiilor,e'porturilor,monetarB,fiscal. Principiul acceleratorului,o crestere a venitului si consumului genereaza o crestere mai mare a investitiilor. "6enitul si consumul"1cceleratorul" Investitii"Multiplicatorul"

produse ,ntr"o economie, ,ntr"o perioad* de timp +i la un nivel mediu general al pre)urilor acestora. tructura cererii agregate cuprinde patru componente de baz*: cererea pentru consumul personal %.&, ac#izi)iile guvernamentale %3&, cererea pentru investi)ii %I& +i cererea e'tern* format* din e'portul net %<N&. !" # ! $ % $ I $ E& factori , precum: a& anticiprile consumatorilor i investitorilor cu privire la evolu)ia st*rii economice ,n ansamblul ei. 1nticip*rile optimiste vor determina popula)ia s* cumpere o cantitate mai mare de bunuri, ,n special de folosin)* ,ndelungat*, iar ,ntreprinz*torii s* sporeasc* investi)iile, deoarece cre+te gradul de certitudine privind eficien)a acestora, ceea ce va ,nsemna cre+terea cererii agregate. 1nticip*rile pesimiste vor conduce la cre+terea incertitudinilor consumatorilor finali, fapt ce se va reflecta ,n reducerea cererii agregate, adic* a c#eltuielilor pentru bunuri de consum +i de capital. b& natura politicilor guvernamentale care, dac* privesc cre+terea c#eltuielilor pentru investi)ii, reducerea fiscalit*)ii sau sporirea masei monetare, au ca efect cre+terea cererii agregate, iar dac* stimuleaz* cre+terea ratei dob-nzii sau a fiscalit*)ii, au ca efect reducerea cererii agregate. c& starea general a economiei mondiale care, dac* se afl* ,ntr"o perioad* de boom economic, va determina cre+terea importurilor, adic* m*rirea e'porturilor din economia na)ional*, cresc-nd cererea agregat*, iar dac* se afl* ,ntr"o perioad* de criz*, partenerii de afaceri str*ini vor importa mai pu)in, adic* e'porturile din economia na)ional* se vor reduce, sc*z-nd astfel cererea agregat*.

17. curba cererii si ofertei agregate

.ererea agregat* %.1& +i oferta agregat* %D1& sunt analizate ,n leg*turile lor comple'e cu nivelul general al pre)urilor +i cu alte variabile macroeconomice. .orela)ia dintre cererea agregat* +i oferta agregat* poate fi analizat* ,n urm*toarele situa)ii. 1. La o ofert agregat iniial constant, dac cererea agregat crete fa de nivelul de echilibru, atunci nivelul general al pre)urilor cre+te, iar produc)ia real* de bunuri se va m*ri +i ea, tinz-ndu"se spre un nou nivel de ec#ilibru. 2. La o ofert agregat iniial constant, dac cererea agregat se reduce, atunci nivelul general al pre)urilor va sc*dea, antren-nd +i mic+orarea volumului produc)iei totale fa)* de situa)ia ini)ial*. 0n acest fel, se tinde c*tre un nou nivel de ec#ilibru %pre) de ec#ilibru&, inferior celui ini)ial, cu efecte benefice privind reducerea infla)iei, dar cu posibile repercusiuni asupra cre+terii ratei +omajului %pe termen mediu sau lung&. !. Dac cererea agregat este relativ constant, iar oferta agregat crete, atunci se ,nregistreaz* o reducere a nivelului general al pre)urilor +i o sporire a produc)iei totale de bunuri economice, fapt ce va avea efecte pozitive pentru economia na)ional*, ,n privin)a infla)iei +i ocup*rii for)ei de munc*. $. Dac cererea agregat este relativ constant, iar oferta agregat se reduce, atunci se ,nregistreaz* o cre+tere a nivelului general al pre)urilor +i sc*derea produc)iei totale de bunuri +i servicii, ceea ce ec#ivaleaz* cu situa)ia de recesiune +i infla)ie. 1:.Oferta agregata Dferta agregat* %global*& reprezint* ansamblul bunurilor +i serviciilor oferite pe pia)a na)ional* de c*tre to)i agen)ii economici, auto#toni +i str*ini .el mai important factor de influen)are a ofertei agregate este nivelul general al preurilor, care, dup* cum +tim, se afl* ,ntr"o rela)ie direct propor)ional* cu m*rimea acesteia. 1cest lucru este valabil ,ns*, dac* nivelul pre)urilor se refer* la bunurile marfare care constituie oferta agregat*, f*r* a avea leg*tur* cu costul acestora. Modificarea nivelului general al pre)urilor se reflect* ,ns* ,n oferta agregat*, +i prin intermediul costurilor cu factorii de producie ac#izi)iona)i. o cre+tere a acestor costuri %pre)uri ale factorilor& poate determina o reducere a ofertei, iar o sc*dere a lor, m*rirea ofertei agregate. .onsider-nd nivelul general al pre)urilor ca fiind relativ constant, oferta agregat* poate fi influen)at* +i de al)i factori, precum:a& productivitatea factorilor de producie dac* spore+te, va antrena o reducere a costului mediu, cre+terea volumului produc)iei +i a ofertei agregate.b& volumul factorilor de producie utiliza)i, care poate spori oferta agregat* atunci c-nd oferta lor cre+te +i poate reduce oferta agregat*, atunci c-nd oferta lor pe pia)* se diminueaz*.

echilibrului dublu sau simultan, este un model economic elaborat de economitii Eo#n Fic>s i 1lvin Fansen ,n baza teoriei macroeconomice >eBnesiene. 1cest model opereaz* cu m*rimi economice agregate %nivelul ratelor dob-nzii, volumul total de producie, c#eltuielile publice, masa monetar* etc.&. .urba I %G.urba investi iilor egale cu economisirileG& reprezint* toate combina iile posibile dintre venit i rata dob-nzii care ec#ilibreaz* pia a bunurilor i serviciilor. 1ceast* pia* se afl* ,n stare de ec#ilibru atunci c-nd oferta agregat* %volumul de producie fabricat* ,ntr"o perioad*& este egal* cu cererea agregat* %suma c#eltuielilor tuturor agenilor economici planificate pentru aceast* perioad*&. .urba @M %G.urba cererii pentru mijloace lic#ide egale cu masa monetar*G& reprezint* toate combina iile posibile dintre venit i rata dob-nzii care ec#ilibreaz* pia a banilor. 1ceast* pia * se afl* ,n stare de ec#ilibru atunci c-nd oferta de bani %cantitatea de mijloace b*ne ti, sau masa monetar*, ,n circula ie& este egal* cu cererea de bani %cantitatea de bani, de care agenii economici au nevoie&. Modelul 1C"1 modelul ec#ilibrului macroeconomic 2?.conditiile de stabilire a ec*ilibrului si dezec*ilibrului economic 1deptii liberalismului economic aparau ideia ca ec#ilibru economic se stabileste de la sine fara o interventie a statului in acest process.1dam mit# sustinea ca ec#ilibrul economic se realizeaza in uram actiuniiHmiinei invizibileH prin mecanismul preturilor si concurentei se egaleaza cererea si oferta. <c#ilibrul macroeconomic e'prim* starea de concordant* relativ* dintre cererea si oferta agregate ,n cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale ,n ansamblul ei, care are la baz* o alocare si folosire rational* a resurselor, o functionare normal* a structurilor economice ,n interdependenta lor. <c#ilibrul macroeconomic trebuie ,nteles ca o tendint*, ce nu e'clude abateri sau discordante nesemnificative care nu afecteaz* functionarea de ansamblu normal* a economiei. Cezec#ilibrul economic Principalele forme de dezec#ilibru. a&<'cesul de ofert* pe piata bunurilor si pe piata muncii. Pe piata bunurilor economice, starea de dezec#ilibru este cunoscut* sub denumirea de presiune, deoarece cantitatea acestora dep*seste cererea e'istent*. 0n consecint*, cump*r*torii au posibilitatea de a alege, iar produc*torii"ofertanti se confrunt* cu dificult*ti ,n v-nzarea m*rfurilor, fiind, totodat*, stimulati ,n directia restructur*rii productiei si cresterii calit*tii. Pe piata muncii, e'cedentul de ofert* ,nseamn* somaj, subutilizare a potentialului de fort* de munc* e'istent, repercusiuni asupra nivelului de trai al populatiei. b& <'cesul de cerere pe piata bunurilor si e'cesul de ofert* pe piata muncii. Pe piata bunurilor se manifest* o cerere mai mare dec-t oferta e'istent*, ceea ce duce la situatia cunoscut* sub denumirea de absorbtie. 0n acest caz, agentii economici produc*tori nu au posibilitatea de a satisface ,ntreaga cerere: oferta de m*rfuri nu tine pasul cu cererea la un bun sau altul, nefiind stimulat nici interesul pentru diversificarea si ,mbun*t*tirea calit*tii produselor/ se accentueaz* e'cedentul de fort* de munc* si cresterea somajului. c& <'cesul de cerere pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetar*. D asemenea stare de dezec#ilibru pune ,n relief neconcordante, deregl*ri de profunzime, care tin de structuri ale productiei si ale economiei ,n ansamblul ei, de imposibilitatea de a absorbi pe termen lung oferta de fort* de munc*, de a asigura o evolutie normal* a ofertei de bunuri economice si de mas* monetar*. 21. olul statului in economie In antic#itate inteleptii si sfetnicii regilor sustineu si promovau ideea unei interventiii moderate a statului, spre sfirsitul evului mediu mercantelistii considerau ca statul este principalul factor al cresterii avutiei nationale, la mij sec I6III liberalistii sustineau ca interventia statului nu este eficienta,adeptii totalitarismului economic din contra sustineu implicarea ma'ima a statului, neoclasicii considerau ca amestecul statului este justificat doar in conditii in care acesta ceraza conditii necesare pentru desfasurarea unei concurente pure si perfecte.In anii !? ai sec II specialistii sau convins ca sistemul economic nu este capabil sa se autoregleze dar si totalitarismul sovietic sa dovedit a fi inefficient, a fost e'pusa o noua doctrinaH>eBnisistaH potrivit careia statul trebuia sa intervina in unele domenii ale activitatii economice pentru a stimula investitiile si consumul, a reduce rata dobinzii, a reglamenta masa monetara, a redistribui veniturile.1ceasta teorie a fost folosita drept fundament pentru politicile economice a tarilor dezvoltate timp de !"$ decenii.In lumea contemporana statul este capabil sa rezolve unele problemele economice, pe cind piata altele. ++Instrumentele, formele si efectele interventiei satului in activitatea economica Instrumente:politica bugetara , fiscala,monetara si de credit,controlul preturilor si venitului,reglamentarea administrative,cursului de sc#imb valutar,activitatii intreprinderilor din sectorul public. =orme: elaborarea cadrului legislative,apararea concurentei,redistribuirea venirurilor,crearea si gestionarea sectorului public Interven)ia statului ,n economie depinde ,n principal de urm*torii factori: <c#ilibrul +i stabilitatea economiei Insuficien)a ini)iativei private ,n unele domenii atisfacerea nevoilor colective ale societ*)ii =inan)area ap*r*rii na)ionale Jendin)a de e'tindere +i amplificare a e'ternalit*)ilor 1p*rarea drepturilor consumatorilor tabilirea ordinii de drept Modific*rile ,n conjunctura economiei mondiale 2!.politici macroeconomice promovate de stat si obiectivele politicilor macroeconomice politica fiscala,veniturilor,vamala,bugetara,monetara,indust riala,1gricola,nationalizarea si planificareaKK

;.Formele economiei subterane,cauzele aparitiei si consecinte 12componentele si factorii cererii agregateCererea agregat (global) reprezint* ansamblul cerin)elor solvabile de bunuri +i servicii

1;.modelul 'eynisian si modelul classic a ofertei aggregate Modelul I(-)M, deasemenea cunoscut sub denumire de modelul Hicks-Hansen i modelul

asigurarea dezv economice si mentinerea pacii sociale,asigurarea ocuparii depline a fortei de munca,mentinerea stabilitatii preturilor,asigurarea cresterii ecoomice sustinute,ec#ilibrarea balantei de plati e'terne,ridicarea competitivitatii econ nationale,apararea mediului ambient , cresterea profitului si salariului. Politici con,uncturale 1nsamblul m*surilor prin care se urm*re+te rezolvarea problemelor pe termen mediu +i scurt sunt cunoscute sub numele de politici conjuncturale. 1cestea ac)ioneaz* pe un orizont de timp de ma'im patru ani. Cintre politicile conjuncturale, cele mai cunoscute sunt: politica fiscal"bugetar*, politica monetar* +i politica veniturilor. Politici structurale reprezint* m*surile ce trebuie luate de administra)ia public* +i care vizeaz* orizonturi de timp lungi cu obiective referitoare la structurile fundamentale ale economiei. Cintre acestea men)ion*m politica industrial*, politica sociala, amenajarea teritoriului etc. 2$.-ariabilile si mecanismele care declanseaza fluctuatiile economice. e pot delimita fluctua)ii: sezoniere , accidentale (ntmpltoare) i ciclice. Fluctua/iile sezoniere se deruleaz*, de regul*, pe parcursul unui an, ca urmare a influen)ei unor factori naturali sau sociali +i sunt ,n general e'plicabile +i previzibile. 1stfel, sub inciden)a unor factori naturali"climaterici, volumul produc)iei, al ocup*rii, al activit*)ii economice ,n general, cunoa+te fluctua)ii pe parcursul unui an ,n agricultur*, construc)ii, turism, ,n unele subramuri ale industriei etc. 6aria)iile sezoniere ale activit*)ii economice se datoreaz* +i unor ,mprejur*ri sociale %obiceiuri +i tradi)ii, s*rb*tori religioase sau laice +.a.&. Catele statistice eviden)iaz* c* ,n perioadele care premerg importante s*rb*tori religioase sau laice au loc cre+teri ale volumului v-nz*rilor, produc)iei industriale +i transporturilor, se ,mbun*t*)e+te gradul de ocupare +i folosire a factorilor de produc)ie. Llterior acestor evenimente au loc, pentru perioade mai mari sau mai mici, reduceri ale desfacerilor +i produc)iei, ale gradului de ocupare etc. Ciclul economic sezonier se explic prin influen a factorilor naturali! psiholo"ici i prin preferin ele consumatorilor! care au e#olu ii specifice pe parcursul unui an! reproducndu-se cu o anumit re"ularitate de la un an la altul. Pentru unele activit*)i, fluctua)iile sezoniere +i ciclurile lor au la baz* evolu)ia fluctuant*, ciclic* a ofertei/ pentru altele, ele )in ,n special de fluctua)ia +i ciclicitatea cererii, a factorilor %condi)iilor& ce o determin*. =luctua)iile ,nt-mpl*toare, accidentale, sunt determinate de factori aleatori sau evenimente nea+teptate: cataclisme naturale, evenimente sociale +i politice deosebite, decizii nea+teptate ale unor agen)i economici, o anumit* stare de spirit a popula)iei etc. Fluctua/iile ciclice sunt determinate de factori ce )in de func)ionarea activit*)ii economice, de interdependen)ele dintre p*r)ile sale. unt fluctua)ii agregate +i se reproduc cu o anumit* regularitate, de+i nu pot fi ,ncadrate ,n termene riguroase, e'acte. 1semenea fluctua)ii s"au manifestat pregnant de la ,nceputul secolului al III"lea, iar prin cercetarea lor s"a desprins concluzia c* alternan)a perioadelor de e'pansiune +i contrac)ie a afacerilor, a activit*)ii economice ,n general, se deruleaz* cu o anumit* regularitate ,n timp. +0.Faze ale ciclurilor economice ,obiective si instrumente politice anticiclice !iclul scurt %Aitc#in, minor& reprezint* o mi+care ciclic* pe parcursul a circa $? luni care afecteaz* ansamblul ramurilor unei economii. .iclul scurt se ,ncadreaz* ,n interiorul ciclului mediu %Euglar&, ,ntre dou* crize sau manifest*ri de criz* +i contribuie la modificarea amplitudinii e'pansiunii +i contrac)iei caracteristice ciclului Euglar. Pe parcursul unui ciclu Euglar de 2 ani se deruleaz* ,n medie 2 cicluri scurte, +i ! cicluri scurte ,n cele care au avut o durat* medie de 1? ani. .iclurile scurte %Aitc#in& au dou* faze: e'pansiunea +i incertitudinea %reducerea& cre+terii economice, iar trecerea de la e'pansiune la ,ncetinire nu presupune declan+area unei crize economice !iclul decenal 12uglar3. .ercetarea economic*, privind evolu)iile ciclice ,n economiile cu pia)* concuren)ial*, este concentrat*, ,n primul r-nd, asupra ciclului decenal, numit +i ciclul mediu sau 2uglar c*ruia ,i este dedicat* o bogat* literatur*, con)in-nd o mare varietate de puncte de vedere. !iclurile lungi. <volu)ia pe termen lung a vie)ii economice, a st*rii +i eficien)ei utiliz*rii factorilor de produc)ie demonstreaz* c* acesta se desf*+oar* sub forma unor unde lungi cu o durat* de $?"2? ani. 0n acest interval de timp ,n economie este dominant un anumit mod te*nic de produc/ie . D perioad* de timp " e'perien)a istoric* atest* c* aceasta reprezint* circa 2?"!? ani Politicile anticiclice ,+i au originea ,n modalit*)ile fundamental diferite de a percepe cauzele fluctua)iilor ciclice. <le se pot grupa ,n dou* mari categorii: influen area cererii a"re"ate %demand" side"economics& +i influen area ofertei a"re"ate %supplB"side"economics&. oliticile anticiclice! a#nd ca obiecti# influen area cererii a"re"ate! pornesc de la teoria lui $e%nes! dup care cauza principal a fluctua iilor a"re"ate ale acti#it ii economice rezid n modificrile nedorite ale cererii a"re"ate (n special ale cererii pentru bunuri de in#esti ii) n raport cu posibilit ile i e#olu ia efecti# a produc iei (oferta a"re"at). asemenea m*suri pot fi grupate ,n trei mari categorii: politica cheltuielilor publice! politica monetar i politica fiscal.Politica c*eltuielilor publice se bazeaz* pe majorarea c#eltuielilor bugetului administra)iei centrale ,n faza de recesiune " c#iar cu pre)ul unui deficit bugetar " cu scopul de a men)ine sau impulsiona cererea agregat* %pentru a stimula produc)ia ,n vederea trecerii la faza de recesiune&.Politica monetar* +i de credit are ca principale instrumente rata dob-nzii, creditul +i masa monetar*. <le se aplic* diferen)iat ,n func)ie de starea conjuncturii economice. oliticile bazate pe ofert - pornesc de la filozofia c pentru a influen a con&unctura n situa ii nefa#orabile (stri de recesiune sau chiar depresiune) este esen ial ameliorarea stimulentelor pentru a-i incita pe productori s mreasc oferta a"re"at. +4.&atura si formele soma,ului si indicatorii soma,ului 5oma,ul reprezint* e'cedentul ofertei fa)* de cererea de munc*

0ntruc-t comportamentul ce st* la baza +omajului voluntar ar putea e'ista oric-nd, s"a formulat concluzia c* ,n orice societate e'ist* un 5oma, natural care nu poate fi resorbit, un +omaj permanent, denumit +i 5oma, normal pentru c* nu este determinat de factori conjuncturali +i monetari. Ce aceea, economistul francez <dmond Malinvaud ,l denume+te 5oma, neinfla/ionist. 0n literatura de profil este cunoscut +i ca +omaj N1I9L %care nu determin* accelerarea salariilor&. 0n perioada anilor M!? ai secolului nostru, E.M. AeBnes remarc* e'isten)a unui alt gen de +omaj, amplu la acea dat*, pe care ,l denume+te 5oma, involuntar. <conomi+tii de dup* AeBnes l"au numit +omaj >eBnesian. 6oma,ul ciclic este e'cedentul ofertei de munc* a c*rei genez* ciclic* este determinat* de conjunctura economic* +i caracterul sezonier al diferitelor activit*)i. 1ceast* denumire se aplic* pentru: " 5oma,ul con,unctural cauzat de alternan)a perioadelor de prosperitate +i depresiune care caracterizeaz* lumea industrializat*/ " 5oma,ul sezonier provocat de sezonalitatea unor activit*)i precum construc)iile +i agricultura. 6oma,ul structural este determinat de tendin)ele de restructurare economic*, geografic*, zonal*, social* etc. care au loc ,n diferite )*ri, mai ales sub inciden)a crizei energetice, revolu)iei te#nico" +tiin)ifice, ,nc#iderea firmelor nerentabile, perimarea unor produse +i, o dat* cu acestea, a unor meserii, datorit* modific*rii gustului +i op)iunilor consumatorilor. 0n aceast* categorie se include +i +omajul din )*rile s*race cu cre+tere demografic*, dar lipsite at-t de capital, c-t +i de competen)ele necesare e'ploat*rii resurselor umane. 6oma,ul te*nologic este determinat de ,nlocuirea vec#ilor te#nici +i te#nologii cu altele noi, precum +i de centralizarea unor capitaluri +i unit*)ilor economice duc-nd la restr-ngerea locurilor de munc*. Procesul generator pentru aceast* form* de +omaj const* ,n substituirea muncii cu capitalul. 6oma,ul te*nic - stare de inactivitate for)at* impus* de discontinuit*)ile care survin ,n procesele te#nice de produc)ie: greve, defec)iuni ale unor ma+ini +i utilaje, ,ntreruperea energiei etc. 6oma,ul fric/ional sau tranzitoriu - starea de inactivitate momentan* %termen scurt& care corespunde unei situa)ii sau faze intermediare ce se scurge ,ntre ,ncetarea activit*)ii ,n cadrul unui loc de munc* +i ,ncadrarea la un nou loc de munc*. 1re dimensiuni apreciabile ,n economiile marilor )*ri. &ivelul 5oma,ului " se determin* at-t absolut " ca num*r %masa 5oma,ului& " c-t +i relativ " ca rat7 a 5oma,ului %num*rul de +omeriNpopula)ia activ*& +i difer* pe )*ri, perioade +i regiuni ale aceleia+i )*ri. +8.masuri de prevenire a soma,ului 3arantarea unor venituri minime este o problem* care se pune pentru un num*r mai mare de oameni dec-t al +omerilor, dar ne vom circumscrie referirile numai la ace+tia din urm*. Lna din modalit*)ile cele mai utilizate ,n acest sens este a,utorul sau indemniza/ia de 5oma,. D alt* modalitate de asigurare a unor venituri garantate este 9impozitul negativ9. 1cesta reprezint*, ,n esen)*, un sistem de transfer de venituri ,n favoarea celor lipsi)i. Cin prima categorie se remarc*: m7surile de organizare a preg7tirii 5i calific7rii celor :n c7utarea unui loc de munc7 pentru a putea face fa)* noilor te#nici +i te#nologii/ facilit7/ile acordate de statPoliticile pentru reducerea +omajului pot fi de asemenea pasive +i active. Politicile pasive ac)ioneaz* pentru reducerea efectelor +omajului. Politicile active concentreaz* eforturile institu)iilor publice pentru eliminarea sau diminuarea cauzelor +omajului 2:.&atura si formele inflatiei contemporane =enomenul denumit infla)ie constituie o problem* comple'* de analiz* macroeconomic* +i una dintre cele mai importante forme ale dezec#ilibrului economico"social .aracteristicile esen)iale ale infla)iei sunt: a& este un proces de depreciere a banilor at-t pe plan na)ional, c-t +i ,n raport cu alte monede/ b& este un proces de cre+tere durabil* +i generalizat* a pre)urilor +i tarifelor/ c& este e'presia unui dezec#ilibru monetar +i material, manifestat at-t pe pia)a monetar* c-t +i pe pia)a bunurilor economice/ d& este influen)at* de numeroase aspecte psi#ologice %de e'. de teama instabilit*)ii economice +i folosind mecanismul creditului, popula)ia aduce ,n GprezentG o cerere viitoare de consum&. se pot desprinde trei forme cauzale ale infla)iei contemporane: infla ie prin cerere' infla ie prin costuri' infla ie combinat. !nflaia prin cerere" (nfla ia prin moned este determinat* de introducerea +i men)inerea ,n circula)ie a unei mase monetare e'cedentare, ,n raport cu volumul de m*rfuri de pe pia)*, peste nevoile circula)iei b*ne+ti. (nfla ia prin credit apare ca urmare a dezvolt*rii e'agerate a creditului bancar, care poate conduce la o supradimensionare a volumului banilor de cont cu efecte infla)ioniste similare celor produse de banii numerar. (nfla ia prin dezeconomisire ,+i are originile ,n sc*derea ,nclina)iei spre economii din partea popula)iei, ca urmare a unor previziuni pesimiste ,n ceea ce prive+te conservarea puterii de cump*rare a economiilor e'istente +i viitoare, dar +i a unor factori de natur* subiectiv* +i psi#ologic*, pentru o anumit* perioad*. !nflaia prin costuri Infla)ia prin costuri apare ,n situa)ia ,n care, pe ansamblul economiei, costurile de produc)ie cresc ,ntr"un ritm accentuat, independent de cererea agregat*. )ipuri*inflatiemedie!moderata!"alopanta!hiperinfl atie

numero+i. Printre cei mai importan)i enumer*m: O creterea salariilor ntr-un ritm superior creterii producti#it ii muncii. Presiunea unor costuri de produc)ie mari se reflect* ,n pre)uri infla)ioniste atunci c-nd remunerarea factorilor de produc)ie %,n special a factorului munc*& cre+te ,ntr"o propor)ie superioar* sporirii productivit*)ii lor. D politic* salarial* nefondat* pe criterii economice va conduce la ob)inerea de salarii mari, f*r* acoperire ,n planul produc)iei, cre-ndu"se tensiuni infla)ioniste. Numai atunci c-nd dinamica salariilor este cel mult egal* cu dinamica productivit*)ii muncii, revendic*rile +i cre+terile salariale nu conduc la pre)uri infla)ioniste. O creterea excesi# a profiturilor. =enomenul apare, de regul*, ,n situa)ia firmelor mari, de monopol sau oligopol, care impun pre)uri mari la produsele v-ndute, pre)uri care pot constitui costuri de ac#izi)ie pentru al)i agen)i economici. O creterea pre urilor la materii prime i materiale. 1cest fenomen se refer*, de regul*, la materiile prime, materialele, combustibilii, energia etc., care provin din importuri +i ale c*ror pre)uri se repercuteaz* asupra costurilor de produc)ie ale produselor finite indigene %infla)ie importat*&. <fectul infla)ionist se amplific* pe fondul devaloriz*rii monedei na)ionale, care ,nseamn* scumpirea importurilor +i ieftinirea e'porturilor. O politica amortizrii accelerate. Practicarea unor amortismente descresc*toare pe durata normal* de func)ionare a mijloacelor fi'e, pentru prevenirea unei uzuri morale premature, conduce la ,nregistrarea unor costuri mai mari la ,nceputul perioadei de utilizare a mijloacelor fi'e. O presiunea fiscal ridicat. Cac* impozitele directe reduc veniturile nominale disponibile +i, ,n consecin)*, presiunea cererii infla)ioniste, nu aceea+i este situa)ia ,n cazul impozitelor indirecte, care se reg*sesc ,n pre)urile de v-nzare ale produselor +i orice cre+tere a lor afecteaz* ,n mod direct nivelul acestora. !?.)egile lui O'un si curba P*ilips @egea lui D>un"fiecare sporire a nielului somajuilui cBclic cu un punct procentual peste rata naturala a somajului este rPinsotita de o reducere a PNB ului cu 2,("!Qfata de nivelul productiei potentiale.%R"RS&NRS4"T%L"Ln& R"PIB real RS" PIB potential L 8rata reala a somajului Ln"rata naturala a somajului T"coef sensibilitatii PIB fata de modificarea somajului cBclic. 1stfel c-nd rata infla iei crete, rata omajului scade, deoarece sporirea preurilor stimuleaz* e'tinderea activit*ii economice, creterea ocup*rii forei de munc* i atenuarea omajului. Invers, atunci c-nd rata omajului scade, se ,nregistreaz* o cretere a ratei omajului , agenii economici nefiind interesa i ,n e'tinderea activit* ii. Ce aici ar rezulta concluzia conform c*reia lupta ,mpotriva omajului ar necesita, ,ntr"o anumit* proporie, infla ie/

<+.Functiile monedei 9olul monedei %banilor& ,n cadrul unei economii este pus ,n eviden)* prin funciile ,ndeplinite: a) #uncia de msur a valorii Prin aceast* func)ie, moneda serve+te la m*surarea c#eltuielilor de produc)ie +i a rezultatelor, la realizarea de calcule economice prin care se stabile+te costul activit*)ilor desf*+urate sau programate a se desf*+ura, se apreciaz* eficien)a, se determin* pre)ul produselor +i al serviciilor. b) #uncia monedei ca mi$loc de circulaie 0n aceast* func)ie, moneda serve+te procesului circula)iei m*rfurilor, intervenind ,n actul de v-nzare"cump*rare al unei m*rfi, ce trece de la produc*tor la consumator ,n sc#imbul unei anumite cantit*)i de moned*. c) #uncia monedei ca mi$loc de plat 1ceast* func)ie const* ,n utilizarea monedei pentru ac#itarea m*rfurilor cump*rate pe credit, pentru plata salariilor, dob-nzilor, c#iriilor, impozitelor +i ta'elor, primelor de asigur*ri, pentru restituirea ,mprumuturilor etc. Ui aceast* func)ie reclam* e'isten)a monedei ,n mod real, efectiv. d) #uncia monedei ca rezerv a valorii 0n fapt, aceast* func)ie reprezint* o putere de cump*rare ,n a+teptare la agen)ii economici sau popula)ie. <ste vorba de economisirea +i acumularea unor sume b*ne+ti ,n vederea unor activit*)i viitoare sau ,n scopuri de precau)ie contra unor c#eltuieli neprev*zute. e) #uncia de moned universal Moneda este folosit* +i ,n cadrul rela)iilor economice interna)ionale la cump*rarea de m*rfuri +i prestarea unor servicii. Monedele folosite cu preponderen)* ,n cadrul acestor rela)ii sunt denumite valute forte, adic* acele monede na)ionale recunoscute pe plan interna)ional ca mijloc de cump*rare, mijloc de plat* +i de rezerv* !!.(tructurati masa monetara dupa agregatele monetare Indicatori care masoara o anumita o anumita componenta a masei monetare, 1gregatul M1"banii lic#izi aflati in circulatie precum siconturile bancare 1gregatul M2 format din M1 la care se adauga depozitele la vedere ,depunerile la casele de economii,depunerile pe termen scurt la banci. 1gregatul M! pe linga M2 mai cuprinde si depunerile pe termin nelimitat,depunerile si titlurile de comert in monede straine,bonuri de tezaur. 1gregatul @ include pe lingaM! economiile contractuale depuse pe termen,plasamentele negociabile.

+;.Factorii si cauzele inflatiei =actorii care pot determina cre+terea costurilor +i deveni astfel cauze ale infla)iei prin costuri sunt

!$.!ererea de moneda si factorii determinati Cererea de moned reprezint* acea cantitate de moned* pe care toate categoriile de persoane fizice +i juridice o solicit* ,ntr"o anumit* perioad* de

timp, av-nd ca motiva)ie utilit*)ile acesteia, date de func)iile pe care le ,ndepline+te ,ntr"o economie n primul rnd de volumul opera)iunilor de ac#izi)ionare a bunurilor +i plat* a serviciilor, precum +i de viteza de rota)ie a monedei. 1ceast* cerere se afl* ,n raport direct propor)ional cu volumul sc#imburilor %e'primate ,n pre)uri& +i ,n raport invers propor)ional cu viteza de rota)ie a monedei +n al doilea rnd! cererea de moned* depinde de volumul v-nz*rilor pe credit, care antreneaz* dup* sine pl*)ile scadente +i pl*)ile care se sting %compenseaz*& reciproc ,ntre agen)ii economici ce" +i acord* reciproc credit comercial. !(.argumntati rolul si functiile bancii centrale si a celei comerciale Banca .entrala elaboreaza politica minetara si este responsabila de emiterea banilor si de stabilitatea monedei nationale. "de emisie "de elaborare a regulilor de joc "de acumulare si pastrare a fondurilor de rezerva obligatorii "de acordare a creditelor si pastrare a banilor guvernamentali "de prevenire a falimentarii bancilor comerciale "elaborarea si gestionarea politicii monetare si valutare a tarii Banca comerciala acorda o gama larga de servicii financiare si deservesc toate tipurile de intreprinderi. "transformarea capitalurilor banesti in capitaluri de imprumut "acordare de resurse banesti agentilor economici "efectuarea platilor si decontarilor intre diferiti agenti economici "efectuarea operatiunilor cu #irtii de valoare !2. olul,functiile si formele creditului in economie .reditul este o relatie de acordare a banilor cu imprumut ,in conditiile rambursarii acestora si ale platii serviciului prestat. "redistribuirea resurselor economice "concentrare a capitalului "reglamentarea vietii economice =orme: comercial , bancar%termen scurtV1,mediu1V(,lung(V2?"!?&,de consum !7."ctiunile ca titluri de proprietate si obligatiunile ca surse de credit %bligaiunile sunt titluri financiare de credit! care atest existen a unei crean e a de intorului lor (persoan fizic sau &uridic) asupra emitentului (care poate fi o persoan &uridic de drept public sau pri#at) pe o anumit perioad de timp. ,le dau dreptul de intorului la ncasarea unei dobnzi i creeaz obli"a ia pentru emitent de a le rscumpra la scaden ! in#estitorul recuperndui astfel capitalul a#ansat n schimbul acestor titluri. . <le mai sunt denumite +i titluri cu venit fi'. ele atest* calitatea de debitor a emitentului +i pe cea de creditor a de)in*torului. Pentru emitent, obliga)iunile reprezint* un instrument de mobilizare a capitalului de ,mprumut.&ciunile sunt titluri financiare (de proprietate)! ne"ociabile! emise de o companie sau o societate comercial pentru constituirea! mrirea sau restructurarea capitalului social. -cestea sunt titluri financiare (de #aloare)! care atest de inerea unei pr i din capitalul unei societ i! ceea ce i confer posesorului calitatea de asociat sau ac ionar ./.institutiile pietii financiare si functiile acestora .omisia Nationala a 6alorilor Mobiliare"o institutie de stat ce serveste drept garant general al corectitudinii functionarii pietii titlurilor mobiliare..asele de bro>eri sunt institutii care asigura legatura dintre piata primara si secundara,precum si intermedierea tranzictiilor ce se infaptuiesc pe piata secundara.Piata e'trabursiera asigura circulatia #irtiilor de valoare care nu sunt cotate la bursa de valori. !;.Mecanismul de functionare a bursei de valori este una din principalele institutii economice,care are misiunea de a transforma economiile in investitii fizice. Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii activitatii economice si de a dirija flu'ul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. <a ,si ,ndeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de v-nzare si cumparare de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. .ei care doresc sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si beneflcii cumpara actiuni simple, cei care nu doresc sa"si asume riscuri si beneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu un venit fi' si cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsor-ndu"si riscul la ma'imum, cumpara obligatiuni cu un venit fi' e'primat procentual si denumit cupon. $?.(tructura si functiile finantelor publice =inantele publice se manifesta prin indeplinirea a doua functii: functia de repartitie si functia de control. =unctia de repartitie presupune constituirea si redistribuirea fondurilor publice. .aracteristic acestei functii este ca prin intermediul ei are loc redistribuirea venitului national.se realizeaza, pe de o parte, prin instituirea unei game foarte variate de impozite, ta'e, tarife si contributii pe care trebuie sa le plateasca toti cei care realizeaza venituri si cei care in anumite imprejurari apleaza la unele servicii ale statului. Pe de alta parte, aceasta functie se realizeaza prin stabilirea tipurilor de c#eltuieli finantate de la bugetul de stat. =unctia de control, asa cum arata si numele, se refera la controlul atat asupra legalitatii si oportunitatii obtinerii veniturilor, cat si asupra modului de efectuare a c#eltuielilor si, mai ales, a eficientei acestora. =unctia de control se realizeaza atat concomitent cu functia de repartitie cat si separat, prin intermediul unor institutii specializate ale statului. $1.definifi si clasificati impozitele Impozitul constitue o parte din veniturile populatiei perceputa de catre stat pentru asi acoperi c#eltuielile. Impozite centrale si locale Impozite directe"suportate direct de catre contribuabilii care au venit:pe venit,privat,funciar,bunurile imobiliare,pentru folosirea resurselor naturale. Impozite indirecte"aplicate asupra marfurilor si serviciilor si cuprinse ulterior in preturile respective:pe valoare adaugata,ta'evamale,accizele. =<.>ugetul de stat,structura c*eltuielilor si a veniturilor bugetare <ste un document in care sunt inscrise c#eltuielile si veniturile statului: anualitatea,previzionalitatea,universalitatea,ec#ilibr

ul bugetar. Cifereanta dintre venituri si c#eltuieli constitue soldul bugetar. $$.?istingeti principiile impozitarii si apreciati legaturile functionale prezentate de curba )affer.
6eniturile statului Punctul critic difera de la o tara la alta

Presiune fiscala

2. !.

$.

(.

2.

7.

.ind impozitele sunt mici favorizeaza activitatea economica si largirea ariei impozabile si cresc veniturile statului,impozitele prea mari reduc aria fiscalitatii si multi intreprinzatori isi parasesc afacerile. $( $2.!restere economica si dezvoltare durabila,indicatori utilizati .re+terea economic* const* tocmai ,n sporirea rezultatelor activit*)ii economice la nivel macroeconomice. .re+terea economic* se e'prim* prin ritmul de cre+tere a indicatorilor macroeconomici %PIB, PNB, 6N&. =recvent, varia)ia acestor indicatori este corelat* cu evolu)ia demografic*. Ce aici decurge c* dezvoltarea durabil* este definit* de o dimensiune natural7 " ,n sensul c* e'ist*, numai at-ta vreme c-t mediul creat de om este compatibil cu mediul natural/ o dimensiune economic7, bazat* pe competitivitate concuren)ial*, o dimensiune social-uman7 " ,n sensul c* toate ie+irile din mediul creat de om trebuie s* r*spund* direct nevoilor +i intereselor prezente +i viitoare ale genera)iilor care coe'ist* +i se succed/ o dimensiune na/ional-statal7 , regional* +i mondial* " ,n sensul compatibilit*)ii criteriilor de optimizare, at-t pe plan na)ional, c-t +i la nivel regional sau global"mondial. dezvoltarea uman*"durabil* este definit* de urm*toarele elemente mai importante: 1. .ompatibilita tea permanent* +i sigur* a mediului creat de om cu mediul natural. <galitatea +anselor genera)iilor care coe'ist* +i se succed ,n timp +i spa)iu. Interpretarea prezentului prin prisma viitorului, sub forma introducerii ca scop al dezvolt*rii durabile securitatea ecolo"ic ,n locul ma'imiz*rii profitului. Introducerea compatibilit*)ii strategiilor na)ionale de dezvoltare ca urmare a interdependen)elor, tot mai puternice, ,n plan geoeconomic +i ecologic. Mutarea centrului de greutate ,n asigurarea bun*st*rii generale, de la cantitatea +i intensitatea cre+terii economice, la calitatea acesteia. .apitalul ecologic %natural& se afl* ,n interdependen)* +i se integreaz* organic cu capitalul creat de om, cu capitalul uman, %cultural&, ,n cadrul unei categorii globale ce ,+i redefine+te obiectivele economice +i sociale +i ,+i e'tinde orizontul de cuprindere ,n timp +i spa)iu. Jrecerea la o nou* strategie cu fa)* natural"uman*, ,n care obiectivele dezvolt*rii economice +i sociale s* fie subordonate deopotriv* ,ns*n*to+irii omului +i mediului natural, ,n timp +i spa)iu. Indicatori%pib,pin,vn&:productia materiala si serviciilor adica cresterea ritmului annual de crestere a PIBului 9ata cresterii economice4PIB2"PIB1NPIB1 S 1??Q412"1?N1??Q42?Q $7."preciati diferite tipuri si modele de crestere economica Jipuri: e'tensiv"sporul de productie s eobtine pe baza folosirii unui nr. suplimentar de barte de munca,masini,materie prima,terenuri agricole.Intensiv"spor de productie pe baza utilizarii mai eficiente a factorilor de productie e'istenti,a implimentarii noilor masini si te#nologii. Modele: modelul Farrod se afla corelatia dintre rata cresterii economice si rata acumularii de care depinde rata investitiilor. Jrei ecuatii:rata de facto 3S.4 /rata garantata si rata naturala a cresterii economice. $:."ctiunea factorilor care determina cresterea economica .re+terea economic* este determinat* de factori cum sunt:" direc)i .re+terea popula)iei active WInvesti)iileH ,n capitalul uman .re+terea volumului capitalului utilizat c#imb*rile te#nologice " indirec)i Institu)iile %institu)iile financiare, administra)iile private etc.& 3uvernul

Jotodat*, trebuie s* se )in* seama de faptul c* economia mondial* contemporan* cuprinde o mare varietate de economii na)ionale, aflate ,n stadii diferite ale evolu)iei lor: unele sunt )*ri puternic dezvoltate din punct de vedere economic +i de)in o pondere important* ,n PIB"ul mondial % L1, 3ermania, Eaponia, 1nglia, =ran)a, Italia, .anada etc.&, altele sunt )*ri ,n curs de dezvoltare +i numeroase alte )*ri sunt slab dezvoltate. .a urmare, gradul desc#iderii economiilor na)ionale spre economia mondial* depinde de un comple' de factori dintre care cei mai importan)i sunt: - !apacitatea de a produce bunuri 5i servicii cerute de pia/a mondial7 . 0n acest sens, un rol deosebit ,l are aparatul te#nic de produc)ie/ ,n pragul secolului III, c-nd societatea informatizat* se afl* la ordinea zilei, cea mai larg* desc#idere o au )*rile care se bazeaz* pe te#nologia microelectronic*, pe robotizare +i automatizare. - For/a social7 de a crea 5i dezvolta eficient institute de cercet7ri 5tiin/ifice 5i proiectare integrate produc/iei / numai )*rile care au astfel de unit*)i pot realiza o cre+tere intensiv* predominant inovativ*, specific* noului mod te#nic de produc)ie/ numai aceste )*ri dispun de un comple' economic na)ional capabil s* realizeze permanent Gstr*pungerileG te#nice +i te#nologice impuse de societatea informatizat*. - "sigurarea unui management de calitate permanent care s7 permit7 at@t realizarea unei :nalte productivit7/i a muncii, c@t 5i costuri de produc/ie sc7zute - acestea fiind condi)ii esen)iale pentru o larg* competitivitate interna)ional* a produselor. ub impactul globaliz*rii " proces de cea mai mare comple'itate +i amploare a lumii contemporane " s"a sc#imbat paradigma cre+terii economice. Joate modelele alternative de produc)ie sunt a'ate ,n prezent pe competitivitate +i performan)* deoarece numai ,n acest fel este posibil ca diferitele )*ri s* participe eficient la diviziunea interna)ional* a muncii +i la circuitul economic mondial. - ealizarea unei rate de economisire 5i de investi/ii suficient de mare pentru a asigura ec*ilibrul 5i cre5terea economic7 . 0n prezent toate )*rile au nevoie de investi)ii str*ine, dar desc#iderea spre e'terior nu )ine e'clusiv de acestea. Cepinde de capacitatea diferitelor )*ri de a folosi eficient investi)iile +i de a le valorifica ,n interes na)ional. 0A.!onditiile de formare si caracteristicile economiei mondiale contemporane. <M constitue totalitatea economiilor nationale aflate in relatii de interdependenta in baza diviziunii internationale a muncii si participarii la circuitul economic mondial. .omponentele: economiile nationale,organizatii economice internationale,societati transnationale,gruparile integrationiste regionale,flu'urile economice internationale. (2.Beoriile ce stau la baza diviziunii internationale a muncii CIM este un proces de specializare a tarilor lumii in producerea si comercializarea pe piata mondiala a bunurilor la fabricarea carora poseda un anumit avantaj,comparativ sau competitiv. Jeorii: 1 avantajelor absolute"o tara trebuie sa se specializeze in confectionarea acelor bunuri la care poseda avantaj absolut,il produce cu cel mai mic pret. 2.dotarii cu factori de productie" fiecare tara trebuie sa se sepcializeze in producerea acelr bunuri in acre dotarea sa cu factori de producere este mai buna.!.decalajului te#nologic" specializarea internationala depinde de viteza de inovare a primei tari si de viteza de imitare a acestor inventii de alte tari. $.avantajelor competitive"cind tara reuseste sa investeasca in factorii de virf%infrastructura,forta de munca calificata,centre de cercetare,ec#ipament performant&. 0<.Bipurile de specializare internationale pecializare intersectoriala 8 sau specializarea industrie"agricultura, si care a divizat tarile lumii in tari industrial si agrara pecializare interramurala" presupune specializarea in anumite ramuri ale industriei e'.ind c#imica,producatoare de masini pecializarea intraramurala" se efectueaza la nivel de subramuri,e'.doua tari se specializeaza in prosuctia c#imica dar in acelasi timp una produce bunuri farmaceutice alta prelucreaza produse petroliere pecializare organologica" specializarea unor parti component ale unui produs,unor detalii,e' detalii unui televizor pecializarea intrafirma" sc#imburile dintre filialele aceleiasi firme dislocate in duferite tari . pecializarea te#nologica" consta in deplasarea treptata a capacitatilor industriei traditionale din tarile occidentale in tarile in curs de dezvoltare ($.(tructura comertului international au mondial reprezinta ansamblul comertului e'terior al tuturor tarilor lumii. X .omer)ul interna)ional a evoluat in perioada contemporan*, intr"un ritm mai mare, in compara)ie cu dinamica produc)iei. X .omer)ul interna)ional a inregistrat mutaii calitative, structurale insemnate, reg*site atat la e'port, cat +i la import. X .omer)ul interna)ional este influen)at din ce in ce mai mult de evolu)ia con$uncturii economiei internaionale. X .omer)ul interna)ional se caracterizeaz* prin derularea sa in propor)ia cea mai insemnat* intre rile dezvoltate economic. X .omer)ul interna)ional cunoa+te forme noi de aliane i cooperri internaionale. '&L&()& C%*+,C!&L- reprezint* un tablou economico"statistic in care se inregistreaz* +i se compar* valoarea total* +i pe grupe de m*rfuri a e'portului +i a importului unei )*ri, pe o anumit* perioad*, de regul* un an.

(?..Economia mondiala,relatiile dintre economiile nationale si componentele ei. <conomia de pia)* na)ional* a unei )*ri, nu poate e'ista +i nu poate fi viabil* dec-t ,n cadrul +i ,n leg*tur* cu economiile de pia)* din celelalte )*ri.

00.Economiile mari si mici,forme de globalizare 3lobalizarea este un proces de tranzi)ie, in sens de transcedere, care include toate formele de organizare social* ale inceputului

secolului III. D alt* defini)ie a globaliz*rii: procesul de func)ionalizare a economiei globale care in cadrul societ*)ii globale devine apt* s* creeze structuri de decizie global* pentru solu)ionarea problemelor globale. <conomia desc#isa 8 este considerate o economie nationala in care nu e'ista restrictii in efectuarea sc#imburilor cu strainatatea ,in care marfurile si capitalul au posibilitatea sa intre sis a iasa liber din tara. <le se impart in doua:mari si mici. <c Cesc# Mare 8 cind sc#imbarile conjucturarii e'terne influenteaza dezvoltarea altor tari.e'.economia 1mericana care influenteaza rata international a dobinzii. <c Cesc# Mici 8 nu e in stare sa influenteze dezvoltarea altor tari,e nevoita sa accepte modificarile venite din e'terior. (2.Indicatorii ce descriu gradul de desc*idere spre exterior a.raportul dintre volumul importului si e'portului catre marimea PIBului b.rata e'portului in PIB,numita si rata desc#iderii spre e'terior c.volumul e'portului pe cap de locuitor d.volumul investitiilor straine directe in marime absoluta sip e cap de locuitor e.marimea datoriei e'terne 9des.4<'NPIBS1??Q (7.Forme de integrare economica international Yona de liber sc#imb" presupune suprimarea ta'elor vamale si a restrictiilor cantitative in relatiile dintre tarile membri Lniunea vamala" stabilirea unui tarif de comun fata de terte tari.relatii de sc#imb intre tari fara a afecta activitatea de productie. Piata comuna o libera circulatie a capitalului serviciilor si persoanelor precum si o perfecta circulatie a valutei nationale pe teritoriul tuturor tarilor"membre Lniunea economica" o piata comuna la care se aplica politici economice commune Lniunea economica si monetara e'istent unei monede unice,care ar substitui moneda nationala. (:.!ontinutul comertului mondial si forme de manifestare a acestuia reprezinta ansamblul comertului e'terior al tuturor tarilor lumii. 1.comert e'terior 2.e'port si import de capital !.circulatie international a fortei de munca $.relatii valutar"financiare international (.flu'urile de cunostinte te#nice si stiintifice 2.turism international (;.-aluta si convertibilitatea acesteia Lnitate monetar* a unui stat, cu precizarea metalului ,n care este definit*. SS Jotalitatea mijloacelor de plat* e'primate ,n moneda altui stat, care pot fi folosite ,n decont*rile interna)ionale. S 0alut forte 4 valut* care are acoperire ,n aur +i care este acceptat* ca mijloc de plat* de mai multe )*ri. .onvertibilitatea este proprietatea unei monede nationale de a se sc#imba in diferite proportii cu monedele altor tari. 6alutele nationale pot fi: a.liber convertibile ,dolaru,euro b.partial convertibile ,convertibilitate limitata interna, leul c.neconvertibile 2?.Piata valutara,cererea si oferta de valuta !&)& .&L/0&,- 1&/ & 1C2!*'/,!L%, .&L/0&,+ reprezint* totalitatea tranzac)iilor de vanzare"cump*rare de diferi)i bani na)ionali, inclusiv reglement*rile +i institu)iile aferente. 1ceast* pia)* se realizeaz* oriunde se intalnesc cererea +i oferta de bani na)ionali, avand rolul s* atrag* mijloacele de plat* interna)ionale sub form* de bancnote, monede divizionare, instrumente de plat* +i de credit emise in moned* str*in*. Pie)ele valutare na)ionale, privite in totalitate +i interdependen)a lor, formeaz* !&)& !(0+,(&)!%(&L- .&L/0&,Cererea i oferta de valut se constituie pe baza unor procese specifice ce )in de evolu)ia economiilor na)ionale +i a rela)iilor economice interna)ionale. <le i+i au sorgintea in func)iile banilor +i in mecanismul de ac)iune a sistemului economico 8 valutar. C+,+,+& D+ .&L/0- e'prim* nevoia de valut* ce poate fi satisf*cut* prin actele de cump*rare in conformitate cu normele pie)ei valutare +i cu mi+carea cursului de sc#imb. %#+,0& D+ .&L/0- e'prim* disponibilit*)ile valutare care pot fi vandute, in condi)iile unui anumit curs de sc#imb. 4A.!ursul de sc*imb valutar si tipurile sale C/,1/L .&L/0&, reprezint* pre)ul unei monede na)ionale sau interna)ionale e'primat intr"o alt* moned* na)ional* cu care se compar* valoric in anumite condi)ii de spa)iu +i timp. a.cursul de sc#imb fi' bazat pe etalonul aur" moneda 8 se caracterizeaza prin cursurile de sc#imb fi'e,fiecare moneda fiind definita printro anumita cantitate de aur pe care o reprezinta b.cursul de sc#imb bazat pe etalonul aur"devize" ideia convertibilitatii in aur a dolarului,sa prabusit atunci cind L1 a incetat sa mai sc#imbe dolarii in aur dupa cursul stabilit. c.cursul de sc#imb flotant,se stabileste in raport cu cererea si oferta de pe piata valutara." BN intervine atunci cind e necesar de atenuat fluctuatiile e'cessive a cursului valutar. 4+.Modificarea cursului de sc*imb si factorii determinant a.cererea si oferta de valuta" sc#imbul intre diferite valute b.evolutia balantei comerciale 8 cind volumul e'porturilor este mai mare ca importul pe piata interna se va inregistra o oferta mai mare de valuta straina iar valuta nationala se va intari. c.paritatea puterii de cumparare 8 o marime fi'a care se sc#imba in functie de nivelul productivitatii muncii in tara data,in structura economiei ,de ritmul si calitatea cresterii economice,modificarea cursului valutei respective. 4<.>alanta de plati externe si structura acesteia '&L&()& D+ L-)! reprezint* un instrument economico"statistic in care se includ +i se compar* incas*rile +i pl*)ile realizate de o )ar*, din rela)iile sale

economice, financiare +i monetare cu alte )*ri, pe o anumit* perioad* de timp, de obicei un an. D&0%,!& +30+,(- a unei )*ri reprezint* imprumuturile primite de o )ar* sau de agen)i economici particulari, in cadrul interdependen)elor interna)ionale, precum +i alte obliga)ii financiare, rezultate din globalizarea economic*. .ompusa din doua parti: Intrari de valuta:a.e'port de bunuri se servicii b.ajutoare banesti sau imprumuturi acordate tarilor straine c.banii transferati in tara de persoanele ce lucreaza peste #otare d.investitiile unor intreprinderi straine pe teritoriul national e.cumpararea de actiuni si obligatiuni de catre agentii economici straini. Iesiri de valuta: a.plata impozitelor b.investitii ale agentilor economici rezidenti in strainatate c.transfer de profituri a firmelor straine in tarile de origine d.depunerile banesti ale agentilor economici si persoanelor fizice in bancile straine e.rambursarea imprumuturilor si creditelor cu bancile si guvernele straine