Sunteți pe pagina 1din 27

Marca comercial SA Bucuria este cartea de vizit a Moldovei.

Ast zi aceasta este cea mai mare ntreprindere produc toare de produse de cofet rie din republic . De mai mult de ase decenii compania SA Bucuria aduce bucurie copiilor i maturilor, corespunznd ntru totul sloganului Via a este mai dulce . Calitate permanent nalt , ingrediente naturale testate i un asortiment de produc ie deosebit de larg iat principalele componente ale succesului SA Bucuria , care au glorificat compania nu numai n patria sa.

Na terea legendei
Anul 1946 este marcat n istoria rii noastre de ordonan a Sovietului de Mini tri al republicii privind modernizarea i lansarea produc iei la Fabrica Nr. 1 din Chi in u, fondat n baza fostelor ntreprinderi rudimentare. Anume acest an dificil, primul de dup r zboi, reprezint , conform documentelor, data oficial a na terii Fabricii de cofet rie Nr. 1 din Chi in u, n baza c reia a ap rut ulterior cea mai gustoas ntreprindere a rii noastre SA Bucuria . Va trece foarte pu in timp i, acolo unde erau situate nc nu demult caz rmile militare, cofetarii moldoveni vor ncepe, cu ajutorul echipamentului adus din Germania, s produc primele kilograme de bomboane i caramel .

1955: cre tem n for


Despre amploarea, avntul i entuziasmul celor care au stat la originea cre rii pove tii dulci ne vorbesc faptele! n 1955, dup finalizarea reconstruc iei sec iei de bomboane, capacitatea ei a constituit 7,5 tone pe zi, iar capacitatea diviziunii de ciocolate la confec ionarea maselor de ciocolat -praline aproape 4,5 tone pe zi.

1962: c p tarea numelui

n 1955 denumirea fabricii a fost schimbat n Fabrica de cofet rie i macaroane, iar peste apte ani, n 1962, la denumirea n cauz este ad ugat un nou nume, cunoscut ast zi iubitorilor mari i mici de dulciuri nu numai din ara noastr Bucuria . ntr-adev r, este imposibil de inventat o denumire mai potrivit pentru fabrica de cofet rie: doar dulciurile sunt o bucurie pentru to i f r excep ie i pentru maturi, i pentru copii! Bucuria cap t statutul de ntreprindere de cercetare i experimentare. Aceasta a avut loc datorit implement rii active n procesul de producere a tipurilor ne tradi ionale de materie prim . Astfel a nceput a doua etap n istoria legendei dulci . Bucuria devine, n ansamblul uniunii, un puternic centru de experimentare i producere, devine cunoscut pe larg i cap t o popularitate deosebit . O astfel de recunoa tere ampl se datoreaz n mare parte lans rii de produc ie popular i cu o cerere foarte mare bomboane pe baz de fructe i pomu oare.

1977: perioada experimentelor

1987: vremea recunoa terii


C tre anul 1986 capacit ile de producere au ajuns la 42 mii de tone de produse de cofet rie pe an. Chiar i n zilele noastre, la nceputul secolului XXI, pu ine ntreprinderi din ramura cofet riei se pot l uda cu asemenea indici nal i! Bucuria a devenit binemeritat lider n ramur , mndria republicii. n enciclopedia despre capitala republicii noastre, editate n 1984, citim: fabrica de cofet rie de cercetare i experimentare Bucuria (strada Frunze, 162). Produce: caramel , iris, drajeuri, produse de ciocolat i de pastil i marmelad , torte de ciocolat i napolitane, etc.

1992: n pas cu timpul


Anii nou zeci ai secolului precedent au schimbat radical i istoria rii, i istoria fabricii Bucuria . Producerea a sc zut, s-au mic orat investi iile de fonduri pentru dezvoltare i reutilare tehnic , s-a nr ut it folosirea capacit ilor de producere. De la nceputul anilor 90, din primii ani ai perioadei de trecere la rela iile economice de pia , Bucuria tr ie te o nou , a patra etap a dezvolt rii sale. Perioada reform rilor globale nu doar a stabilit noi sarcini, ci i a trasat perspectivele legate de modificarea formei de proprietate. n 1991 Bucuria a devenit ntreprindere de arend , iar n 1992 n conformitate cu Legea Republicii Moldova Privind societ ile pe ac iuni , ntreprinderea de arend a devenit societate pe ac iuni de tip nchis cu capital mixt de stat i privatizat. Astfel ntreprinderea a primit statutul de SACP Bucuria .

1994. Societate pe ac iuni


y

n 1994, n conformitate cu legisla ia Republicii Moldova, SACP Bucuria i-a schimbat forma de proprietate acum este o societate pe ac iuni de tip deschis cu form privat a capitalului. Structura producerii SA Bucuria const din sec ii de producere, filiale cu volum propriu de producere, echipament special.

2011: spre viitor cu pa i rapizi


n prezent SA Bucuria este cea mai mare ntreprindere specializat n fabricarea produc iei de cofet rie. Volumul de producere constituie aproape 90 de procente din volumul produc iei de bomboane din Republica Moldova. Punctele forte ale activit ii ntreprinderii sunt: disponibilitatea materiei prime i materialelor; amplasarea geografic comod a Moldovei, ce creeaz condi ii favorabile pentru promovarea produc iei pe pie ele Europei, CSI i a Orientului Apropiat; re eaua ramificat de magazine specializate care men ine activ desfacerea produc iei; lansarea unui asortiment larg de produc ie de calitate nalt ; tehnologia de folosire a componentelor primare naturale, ceea ce deosebe te avantajos produc ia SA Bucuria de produc ia ntreprinderilor str ine, unde adesea este folosit o cantitate nsemnat de conservan i; posibilitatea de a fabrica o produc ie disponibil ca pre .

Noua imagine a brandului Bucuria.


Bucuria detine un rol special n contextul pietei brandurilor moldovenesti, fiind unul dintre putinele branduri care a supravetuit timpului, si care a ramas printre cele mai cunoscute n rndul publicului. De-a lungul a 60 de ani din momentul lansarii, Bucuria a participat la cele mai importante concursuri nationale si internationale din Bruxelle, SUA, Kiev, Moscova, Franta, fiind premiata pentru nalta performanta si profesionalism n realizarea produselor de cofetarie. Ca rezultat, n lipsa unor alternative, Bucuria a fost ridicata la rang de brand national, fiind apreciat n tot acest timp, drept unul dintre cele mai reprezentative branduri traditionale.

Trecerea la capitalism a dus la o mare problema deoarece a persistat lipsa unor decizii n ceea ce priveste schimbarea strategii de piata si adaptarea acesteia la noul nivel competitiv. Din '90 ncoace, Bucuria "a preferat" sa pastreze mecanismul comunist, bazat doar pe dezvoltarea caracteristicilor de produs si distributie planificata, n loc sa treaca la o comunicare moderna, care pune accentul att pe atributele functionale (pret, utilitate etc.) ct si pe cele emotionale (traditie, autohtonism, valoare).

Responsabilitate social :
Amploarea activit ii SA Bucuria are o importan strategic i influen eaz interesele unui num r enorm de persoane. De aici reiese o serie de principii deosebit de importante n activitatea companiei: de a trata cu aten ie interesele societ ii, de a crea n ea a un climat de afaceri favorabil, de a men ine condi iile decente de munc , bun starea social i spiritual a oamenilor. n aceast privin Compania tinde s asigure o dezvoltare stabil a afacerii sale, atr gnd o aten ie sporit nu doar laturii economice, ci i a celei sociale. SA Bucuria urmeaz permanent principiile de responsabilitate social , care sunt: crearea noilor locuri de munc , realizarea de programe sociale pentru personal, plata impozitelor, etc.

Date statistice privind situatia pe piata a S.A Bucuria .

Gradul de consum al produselor de cofetarie:


Rezultatele cercetarii n ceea ce priveste frecventa de consum au aratat ca cea mai mare cerere este detinuta de ciocolate, acestea fiind consumate zilnic n proportie de 30% din respodenti. Cele mai multe solicitari se pare ca vin din partea femeilor (care consuma ciocolata zilnic n proportie de 39% si aproape niciodata din partea barbatilor, care au o frecventa de consum a ciocolatei redusa). Ciocolatele sunt urmate de bomboane care, sunt consumate zilnic n proportie de 26%. Produsele de cofetarie mai putin solicitate sunt marmelada si zefirul care ating o rata mai mare de consuma la o frecventa de 2 ori pe luna sau mai rar de o data pe luna

Notorietate spontana:
Att n ceea ce priveste prima marca de bomboane, ciocolate etc., care le vine n minte consumatorilor Bucuria se plaseaza pe locul I. Astfel, 56% dintre consumatori au mentionat spontan Bucuria. Desi este pe primul loc, Bucuria este la doar cteva unitati n ceea ce priveste notorietatea spontana de cea acordata produselor ucrainesti si rusesti. Astfel, produsele ucrainesti au fost mentionate spontan n proportie de 24%, si cele rusesti n proportie de 20%. n ceea ce priveste structura pe sexe, Bucuria are o notorietate spontana mai mare n rndul femeilor dect al barbatilor. Mai mult chiar, cea mai mare rata de notorietate spontana n rndul barbatilor este detinuta de marcile ucrainesi, n proportie de 33%. Cele mai mici valori n ceea ce priveste notorietatea spontana au fost obtinute pentru bradurile moldovenesti Bonfetti si Nefis, fapt care denota lipsa unei concurente puternice pentru produsele Bucuria din partea producatorilor locali.

Preferinta:
La intrebarea consumatorilor: De la care dintre urmatoarele marci de bomboane, ciocolate etc. cumparati produse cel mai des? , se observa rezultatul:

Desi clienti ai produselor Bucuria, o treime din persoanele intervievate prefera sa cumpere dulciuri din gama produselor ucrainesti, procent aproximativ egal cu cei care si cumpara dulciulrile de la Bucuria. n ceea ce priveste distributia de sexe, produsele Bucuria par sa fie preferate ntr-o masura mai mare de femei (34%) fata de barbati (25%).

Satisfactia fata de produsele Bucuria:


Ca urmare a evaluarii gradului de satisfactie al respondentilor fata de produsele Bucuria s-a ajuns la concluzia ca, per ansamblu, elementele forte ale bradului sunt diversitatea si calitatea produselor, aceste aspecte fiind apreciate la nivel maxim n proportie de 70% si respectiv 54%. n ceea ce priveste gradul de satisfacatie pentru celelate doua criterii legate de designul si pretul produselor s-a observat o decalare semnificativa nu att n ceea ce priveste distributia pe sexe, ct si pe vrste. Astfel, pentru design cotele s-au situat destul de jos n rndul persoanelor cu vrsta de pna la 28 de ani si destul de ridicate sau maxime n cazul persoanelor cu vrsta de peste 28 ani. Pe de alta parte n ceea ce priveste pretul produselelor, raportul a fost oarecum invers. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca persoanele pna n 28 de ani sunt n mare parte tineri care apreciaza lucrurile moderne, chiar daca acestea necesita un pret usor mai mare, n timp de persoanele de peste 28 de ani devin n mare parte conservatore, care plac lucrurile asa cum, singura nemultumire fiind la nivel de pret.

Satisfactia fata de magazinele Bucuria:


Ca puncte forte, elementele pentru care se nregistreaza o satisfactie ridicata, sunt programul magazinelor si ntr-o masura apropiata accesibilitatea, aceasta cumulnd valori maxime de 36% si respectiv 46%. n ceea ce priveste aspectul interior si exterior al magazinelor, s-a observat o discrepanta similara cu cea detectata anterior la nivel de vrsta. Astfel, privind aspectul interior al magazinelor Bucuria, persoanele cu vrsta pna n 28 de ani s-au aratat destul de revoltate, oferid chiar si cele mai mici valori n acest sens. Contrariu, persoanele trecute de 28 de ani, n special cele apropiate de 50 de ani, au atribuit acestui aspect valorile maxime. O situatie similara a fost detectata si n cazul cotei de satisfactie privind aspectul exterior al magazinelor. Acest fapt denota nca o data orientarea tinerilor catre noutate, si pe de alta parte, statornicia si uneori chiar indiferenta persoanelor trecute de prima vrsta.

Satisfactia fata de personalul Bucuria:


Putin peste jumatate din consumatori s-au aratat satisfacuti de aspecte precum gradul de pregatire (64%) si promtitudinea n deservire (50%), acestea reprezentnd si elementele forte n ceea ce priveste satisfactia fata de personalul Bucuria. Daca este nsa sa evaluam aceste aspecte din punct de vedere al vrstei, observam ca persoanele de pna la 28 de ani sunt satisfacute n proportie de doar 38% (gradul de pregatire) si 31% (promtitudine), n timp ce persoanele de peste 28 de ani, atribuie acestor aspecte valorile maxime. n ceea ce priveste amabilitatea si respectul fata de clienti, valorile atribuite au fost si mai mici, acestea fiind de 34% si respectiv 42%, raportate la numarul total de consumatori.

Compatibilitatea sloganului cu imaginea brandului Bucuria:


Mai putin din jumatate din consumatori au considera ca slogaul actual caracterizeaza brandul Bucuria, procentul se reduce chiar la o treime n rndul persoanelor de pna la 28 de ani. n ceea ce priveste structura pe sexe, sloganul pare a fi mai mult pe placul femeilor care au votat pentru sustinerea acestui slogan n proportie de 53%, fata de barbati care au votat n proportie de 33%.

Impresii referitoare la sigla Bucuria:


Doar o treime din totalitatea consumatorilor (36%) au sustinut ca le place sigla Bucuria, n timp ce 28% s-au declarat mpotriva acesteia. O analiza structurata pe sexe arata ca cele mai multe mentiuni negative au fost acordate de catre barbati n proportie de 42%, fata de femei, n proportie de 34%. Principalele motive pentru care sigla nu este considerata atractiva sunt lipsa de inovatie si asocierea culorii rosii cu perioada comunista. Totodata, sigla pare a nu fi potrivita cu numele Bucuria, aceasta sugernd buna dispozitie, veselie, spre deosebire de sigla, care este una monotona, uniforma si rece.

Personalitatea Bucuria:
Rezultatele studiului au aratat ca Bucuria are o imagine blurata n rndul clientilor. Astfel, 30% dintre consumatori au asociat Bucuria cu o persoana vesela, 24% cu o persoana demodata si 20% cu o persoana conservatoare. n ceea ce priveste structurarea pe vrste, deducem ca consumatori pna la 28 de ani asociaza n cea mai mare parte Bucuria cu o persoana demodata (38%) si conservatoare (31%), n timp ce persoanele de peste 28 de ani dimpotriva, asociaza Bucuria cu o persoana vesela (48%) si care inspira ncredere (24%). n rest, Bucuria pare a fi o perosana prietenoasa, plina de viata, uneori lipsita de profesionalism si ntr-o masura mai mica aroganta.

Surse de informare:
Potrivit rezultatelor, "Word of mouth" (30%) si fluturasii/ pliantele (22%) sunt principalele surse de informare la Bucuria, fiind urmate de TV si panouri stradale n proportie de 14% si respectiv 10%. Totodata 14% dintre respondenti au afirmat ca nu au vazut sau nu au auzit de informatii referitoare la produsele Bucuria. Asadar, Bucuria sufera de o lipsa de comunicare, spre deosebire de principalii competitori, n special pe : televiziune, radio, outdoor si presa.

Sugestii din partea clientilor Bucuria:


1. 2. 3. 4. Cele mai multe sugestii au fost legate de mprospatarea imaginii Bucuria. Astfel: 11% dintre consumatori au sugerat reprezentantilor companiei sa stearga imaginea comunista si sa alinieze compania noilor standarde. 10% s-au pronuntat pentru cresterea gradului de promovare a produselor, si a vizibilitatii acestora la raft. 9% din consumatori au sugerat companiei sa efectueze schimbari radicale la nivel de magazine, solicitnd ca acestea sa aiba un format standard si sa fie amenajate corespunzator. De asemenea, un numar important de sugestii au fost aduse la adresa personalului Bucuria, clientii solicitnd un personal mai bine pregatit si mai serviabil. Nu n ultimul rnd, au fost prezentate si sugestii pozitive, care au vizat n principal atitudinea satisfacatoare a clientilor fata de produsele si activitatea Bucuria.

Concluzii finale:
 n general, Bucuria are o imagine pozitiva n rndul clientilor. Totusi, din motivul ca mai pastreaz stilul conservator, brandul nu reuseste sa se impuna la adevarata valoare pe piata.  Produsele de cofetarie din Ukraina si Rusia sunt principalii competitori pentru Bucuria. Desi acesti competitori se plaseaza mai jos fata de Bucuria n ceea ce priveste notorietate, reusesc sa fie la nivel egal sau n unele cazuri chiar deasupra companiei Bucuria, mai ales la nivel de consum.  Sigla si sloganul Bucuria reprezinta elemente care nu aduc un plus de imagine companiei, deoarece pastreeaza linia comunista din perioada anilor 70 - 80.  Strategia actuala de comunicare a Bucuria nu are rezonanta n mintea consumatorilor. Sursele de informare folosite de acestia sunt reprezentate n principal de cunostinte sau de pliantele, brosurile din magazine.

Magazinele de firma sau Insulele de ciocolata a companiei S.A Bucuria:


Chisinau 38 6 17 8 5 35 10 14 32 22 18 23 28 7 9 29 30 str. Columna, 162 str. Columna, 162 str. Creanga, 82/1 str. Dacia, 80/3 str. Independentii, 12 str. Vasile Lupu, 36 str. 31 August, 59 str. Stefan cel Mare, 1 str. Boico, 9 str. Republicii, 17 str. Pobeda, 58 str. Stefan cel Mare, 58 str. Alexandru cel Bun, 43 str. Racii, 20 str. 27 August, 2 str. Puskin, 12/1 str. Decebal, 13 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 +373 (22) 295579 (22) 295579 (22) 742577 (22) 526221 (231) 24039 (235) 21709 (250) 21729 (264) 23362 (236) 27900 (299) 28845 (298) 22132 (259) 23396 (268) 23694 (272) 22536 (254) 24488 (246) 22879 (241) 24143

Balti Orhei Floresti Nisporeni Ungheni Cahul Comrat Falesti Ialoveni Soldanesti Rezina Edinet Cimislia

Evolutie financiara:
Dezvoltarea companiei Bucuria este reflectata de evolutia cifrei de afaceri, care a crescut de la 10,4 milioane euro n 2004 la 18,4 milioane euro n 2007. La sfrsitul lui 2010, cifra de afaceri a companiei a atins valoarea de 24,1 milioane euro, nregistrnd un ritm de crestere de aproximativ 120.7%.

Rebranding:
Potrivit datelor obtinute n urma studiului prezentat, desi Bucuria are cel mai nalt grad de notorietate n rndul consumatorilor, brandul este la doar cteva unitati de marcile ucrainesti si rusesti. n acest context,propunem ca printrun proces de rebranding, Bucuria sa ocupe detasat n mintea consumatorilor teritoriul dulciurilor sau altfel spus, sa devina o Coca Cola a dulciurilor.