Activitatea

Primii pasi Fabrica de cofetrie S.A."Bucuria" si-a nceput activitatea n anul 1946, initial activnd ca o mica
ntreprindere meteugreasca care producea doar biscuii si paste finoase. Ulterior s-a reorientat spre producia
de cofetrie, lrgind astfel oferta de produse. Apoi procurnd utilajul necesar din Germania, devine o
ntreprindere modernizata avnd drept scop satisfacerea necesitailor consumatorilor pe piaa produselor de
cofetrie.La inceput asortimentul la intreprinderea S.A. Bucuria il constituia ciocolata si caramela ,iar dupa
1950, gama produselor de cofetrie s-a lrgit considerabil.
Initial ntreprinderea era nregistrata ca ntreprindere de stat", mai apoi n 1992 trece la forma de arenda,
n acelai an la iniiativa colectivului de munca si n conformitate cu Legea Republicii Moldova "Cu privire la
societile pe aciuni" a fost reorganizata n societate pe aciuni de tip nchis cu capital mixt: de stat si privat, n
anul 1994 n baza Legii Republicii Moldova "Cu privire la privatizare", S.A. "Bucuria" si-a schimbat titlul de
proprietate si actualmente este privata 100% si se definete ca fiind Societate pe Aciuni de tip deschis.
ntreprinderea reprezint o ramura importanta pentru economia Republicii Moldova avnd activitate rentabila,
ce-si onoreaz obligaiile fata de Bugetul Consolidat, Casa Naionala, furnizorii de materie prima si materiale,
colectivul de munca, etc.
Calitate inalta a produselor de cofetrie. Avantajul produciei SA "Bucuria" l constituie utilizarea la producerea
produselor de cofetrie a diferitor ingrediente naturale -materia prima specifica ramurii - boabe de cacao, nuci,
scorioara, mac, fructe, etc. cu un gust si o aroma excepionala. Achiziionarea materiei prime de nalta calitate
si utilizarea acesteea la procesul de producere, garanteaz calitatea nalta a produciei. Pe parcursul activitii
sale, S.A.BUCURIA" acorda o atenie deosebita domeniului de calitate.
Astfel, S.ABUCURIA" a obinut Certificatul de Conformitate a Sistemului de Calitate, eliberat de ctre
Organul de Certificare a Produciei Alimentare a Rusiei Ros-Test" (Moscova). n octombrie 2001 ntreprinderea
a fost certificata n Sistemul International al Calitii I.S.O. 9001-1994, ce confirma nca o data calitatea nalta a
produselor de cofetrie ale S.A."Bucuria". De asemenea s-au elaborat etapele necesare n vederea pregtirii
pentru testarea Sistemului Calitii Managmentului n versiunea noua I.S.O. 9001-2000. Cooperarea
internaionala S.A. "BUCURIA" exporta produse de cofetrie n urmtoarele tari: Rusia, Belarus, Ucraina,
Romnia, Germania, Grecia, tarile Baltice, SUA, Canada, Israel, Austria. O buna parte din volumul vnzrilor le
constituie vnzrile pe piaa interna, care se efectueaz prin intermediul comerului specializat de firma, dealeri
oficiali si alti cumprtori.
S.A. "Bucuria" dispune de 32 de magazine specializate situate n mun.Chiinu, ct si n diferite judee ale
Republicii Moldova ; 30 de filiale dintre care 18 - n mun. Chiinu, 4 - n Blti si 8 - n alte localiti a
Republicii.
Sectorul de producere a ntreprinderii este constituit din trei hale de producere, nzestrate cu utilaj specializat si
linii automatizate. Componenta societii include: ntreprinderea de cofetrie "Bucuria" n or. Chiinu, care
dispune de trei subdiviziuni de baza si BSCT - biroul specializat de construcii si tehnologii cu producere

experimentala (Chiinu), ce permite reprofilarea utilajului n corespundere cu cerinele pietii; filiala Criuleni.
Filiala "Saturn" Donduseni - specializata n prepararea semifabricatelor din fructe pentru industria de cofetrie.
Prezenta subdiviziunilor ce realizeaz cercetri le constructive, pregtirea si montarea utilajului pentru industria
de cofetrie, se rsfrnge pozitiv asupra dezvoltrii S.A. "Bucuria". Aceasta permite cu pasi rapizi de a produce
utilajul necesar pentru perfecionarea produciei, implementnd astfel tipuri noi, conform cerinelor
consumatorilor, innd cont de calitile gustative, forma, design, n total, n cadrul societii activeaz n mediu
1600 de angajai. S.A. "Bucuria" este o unitate economica de perspectiva, dinamica, care pune accentul asupra
calitii nalte a produselor, preului competitiv si stabilirii relaiilor de cooperare cu parteneri de afaceri att din
tara ct si peste hotarele ei.

Mediul de marketing cuprinde totalitatea factorilor care pot avea o influena asupra activitii
ntreprinderii i asupra crora aceasta nu poate exercita un control. Ph. Kotler si B Dubois au definit mediul
de marketing astfel : ansamblul tuturor actorilor i forelor externe ntreprinderii susceptibile a afecta
maniera n care ea dezvolt sau menine schimburi cu pieele sale.
Privit la nivelul intreprinderii mediul de marketing are doua componente- mediul extern si mediul
intern.Cele doua componente, precum si relatiile dintre acestea trebuie permanent cunoscute i studiate de
ctre ntreprindere.

Mediul extern al ntreprinderii

Abordand mediul extern la nivelul ntreprinderii el este alctuit dintr-o reea de variabile omogene crora
ntreprinderea le opune propriile sale resurse- umane , materiale si financiare- respectiv un set de variabile
endogene.
Unele componente ale mediului extern influeneaz pe o arie mai larg mai mult industrii si
intreprinderii, pe termen lung, si mpotriva lor ntreprinderea nu poate decide aciuni de previziune sau
control.Ele alctuiesc macromediul.Alte componente ale mediului extern sunt specifice anumitor industrii
ii pot influena unele firme mai mult dect pe altele.Ele au o aciune direct asupra ntreprinderii si
alcatuiesc micromediul.

Macromediul intreprinderii reprezinta ansamblul elementelor din mediul extern al

ntreprinderii cu care acesta interacioneaz n procesul conducerii activitii, pentru ndeplinirea misiunii
propuse.

Mediul demografic:Catalaogul productiei intreprinderii se refer la totalitatea populaiei, indiferent de

sex, vrst, categorie social.Datorit faptului c veniturile populaiei i veniturile itreprinderii au crescut.In
acest moment populaia apreciaz foarte mult calitatea serviciilor oferite datorit faptului c acetia se afla de
mai multi ani pe piaa locala.

Mediul economic: n oraul Chisinau, nivelul de dezvoltare este ridicat datorit faptului c rata somajului
n 2009 este de 8,6 %. Aceasta este considerat un avataj deoarece puterea de cumprare a clienilor se
menine n cel mai ru caz, dar poate i crete n cel bun,veniturile intreprinderii crescnd i ele.
De asemenea i rata inflaiei influeneaz n mare msur activitatea prin creterea preurilor n mai
mare msura dect creterea salariilor. Alturi de rata omajului i cea a inflaiei,un factor important n
desfurarea bunei funcionri a firmei este i cursul valutar care influeneaz preurile materiilor prime de la
furnizorii internaionali.

Mediul tehnologic: Producia SA Bucuria este elaborat conform tehnologiilor clasice cu luarea n
consideraie a elaborrilor i inovaiilor moderne n ramura cofetriei. La fabric sunt instalate linii
automatizate, semi-automatizate, lunii de flux mecanizate, inclusiv de la cei mai buni productori europeni.
Pentru producerea sortimetelor meniului, sunt folosite echipamente i utilaje de cea mai nou generaie i
suficiente pentru satisfacerea nevoilor clienilor. n mod constant se investete n pstrarea i dezvoltarea
mijloacelor folosite pentru a satisface clientii.

Mediul natural: Anul 1946 este marcat n istoria rii noastre de ordonana Sovietului de Minitri al
republicii privind modernizarea i lansarea produciei la Fabrica Nr. 1 din Chiinu, fondat n baza fostelor
ntreprinderi rudimentare. Timp de muli ani fabrica, din motive clare, a existat ca ntreprindere de stat, iar n
septembrie 1991 a devenit ntreprindere de arend. La 28 septembrie 1992, prin acord cu colectivul de munc
i n conformitate cu Legea Republicii Moldova Privind societile pe aciuni, ntreprinderea de arend a
devenit societate pe aciuni de tip nchis cu capital mixt de stat i privatizat. Astfel ntreprinderea a primit
statutul de SACP Bucuria.
Amplasarea geografic comod a Moldovei, ce creeaz condiii favorabile pentru promovarea produciei pe
pieele Europei, CSI i a Orientului Apropiat.

Mediul politico-legislativ: Compartimentul juridic are atribuia de a susine cu demnitate i competen

drepturile i interesele legitime ale intreprinderii; respect secretul i confidenialitatea activitii sale, n
condiiile legii; promoveaz orice alte aciuni n justiie cu aprobarea conductorului instituiei; ndeplinete
i alte atribuii cu caracter juridic stabilite de ctre conducerea instituiei.
Pentru buna functionare a actelor economice i sociale la Bucuriaeste important
compartiment sa fie bine structurat pentru cele mai bune rezultate.

fiecare

Mediul cultural:Mediul

cultural este format din institutiile si factorii care influenteaza salariile de

baza, modul de percepere, preferintele si comportamentul membrilor societatii.

Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenei unei anumite piee, condiionnd att felul produselor i
maniera distribuirii lor, ct i coninutul i forma comunicaiilor firmei cu piaa, ale mesajelor transmise.
Inpactul mediului cultural asupra activitii firmei este condiionat de o serie de caracteristici: valorile
culturale fundamentale rezist n timp, fiecare cultur este compus din culturi secundare, valorile culturale
secundare se transform n timp. Principalele valori culturale ale unei societatii se regasesc in conceptiile
oamenilor despre ei insusi si despre ceilalti semeni ai lor, precum si in conceptia acestora despre
organizatii, societate, natura si univers.
Toate acestea se regasesc intr-un anumit stil de viata al populatiei, care nu poate fi ignorat de catre
specialistii de marketing.
Religia i naionalitatea constituie elemente importante ce trebuie luate n considerare de ctre firm.
Obiceiurile de consum i personalitatea indivizilor este influenat de tipul de religie, srbtorile i tradiiile
fiecrei etnii.Cea mai mare parte a pupulatiei sunt de religie ortodoxa.
Populatia dupa nationalitati(2004)

Nationalitate
1. Moldoveni(Romani)
2. Ucraineni
3. Rusi
4. Gagauzi
5. Romani
6. Bulgari
7. Altii
8. Total
Sursa:Wikipedia

R.Moldova %Mold

Transnistria %Tran

Total

2.564.849
282.406
201.218
147.500
73.276
65.662
48.421
3.383.332

177.156
159.940
168.270
11.107
1000
11.107
27.767
555.347

2,742.005
442.346
369.488
158.607
74.276
76.769
76.188
3.938.679

69,5%
11,2%
9,4%
4.0%
2,0%
1,9%
1.9%
100%

76,2%
8,3%
5.9%
4.4%
2.2%
1.9%
1.4%
100%

Populatia dupa religie(2000)

Crestini ortodoxi 93,3%

Evrei 1,5%
Alte religii 0,5%
Fara religie(agnostici si atei declarati) 4,7%

Sursa:Wikipwdia

31,9%
28,8%
30,3%
2,0%
0,5%
2,05
5,0%
100%

Tendintele de dezvoltare a factorului (ultimii 5 ani)

n prezent SA Bucuria este cea mai mare ntreprindere specializat n fabricarea produciei de cofetrie.
Volumul de producere constituie aproape 90 de procente din volumul produciei de bomboane din Republica
Moldova.
Punctele forte ale activitii ntreprinderii sunt:

disponibilitatea materiei prime i materialelor;

amplasarea geografic comod a Moldovei, ce creeaz condiii favorabile pentru promovarea

produciei pe pieele Europei, CSI i a Orientului Apropiat;

reeaua ramificat de magazine specializate care menine activ desfacerea produciei;

lansarea unui asortiment larg de producie de calitate nalt ce corespunde cererii consumatorului;

tehnologia de folosire a componentelor primare naturale, ceea ce deosebete avantajos producia SA

Bucuria de producia ntreprinderilor strine, unde adesea este folosit o cantitate nsemnat de
conservani;

posibilitatea de a fabrica o producie disponibil ca pre.

n ultimii ani asortimentul produselor de cofetrie s-a lrgit, fapt care a influenat i cererea. Producia
SA Bucuria a fost preamrit nu numai n Republica Moldova, ci i peste hotarele ei.
La ora actual, Bucuria este cel mai mare productor de dulciuri din Republica Moldova, fiind
prezent la raft printr-un numr extins de categorii de produse precum: caramel, marmelad, iris,
sufleuri, drajeuri, ciocolate, bomboane neglasate, bomboane glasate cu glazur de ciocolat, bomboane
glasate cu glazur de cofetrie, napolitane, biscuiti, torte de ciocolat. Toate aceste categorii cumuleaz o
gam variat de produse cu peste 250 de denumiri.
Bucuria detine o retea de 40 de magazine proprii, acestea fiind concentrate n cele mai importate
orase ale trii si 27 de filiale locale.
Piata produselor de cofetrie din Republica Moldova nregistraz un ritm accelerat de dezvoltare,
acumulnd o valoare din ce n ce mai mare n ultimii ani. Aceast dinamic este caracterizat de
diversificarea ofertelor, dar si de numrul mare de juctori, piata fiind vizibil una dispersat.
Strict legat de participatia pe piat, ultimele studii au artat c produsele Bucuria detin cea mai mare
cot de piat, aceasta fiind n proportie de aproximativ 37%. Restul pietei este mprtit ntre alti productori
din Moldova si trile nvecitate precum Ucraina, Belarus, Romnia si Rusia, valorile acestora fiind vizibil
mai mici.

Totodat, participatia Bucuria este confirmat si de prezenta pe piat, fiind compania care detine cel
mai mare lant de magazine specializate n toat tara.
Dezvoltarea companiei Bucuria este reflectat de evolutia cifrei de afaceri, care a crescut de la 10,4
milioane euro n 2004 la 18,4 milioane euro n 2005. La sfrsitul lui 2007, cifra de afaceri a companiei a
atins valoarea de 24,1 milioane euro, nregistrnd un ritm de crestere de aproximativ 120.7%.

Influienta pozitiva:.

Bucuria detine un rol special n contextul pietei brandurilor

moldovenesti, fiind unul dintre putinele branduri care a supravetuit timpului, si care a rmas printre cele
mai cunoscute n rndul publicului. Dea lungul a 60 de ani din momentul lansrii, Bucuria a participat la
cele mai importante concursuri nationale si internationale din Bruxelle, SUA, Kiev, Moscova, Franta,
fiind premiat pentru nalta performant si profesionalism n realizarea produselor de cofetrie. Ca
rezultat, n lipsa unor alternative, Bucuria a fost ridicat la rang de brand national, fiind apreciat n tot
acest timp, drept unul dintre cele mai reprezentative branduri traditionale.
Urmnd tendinta general de frecventare a magazinelor de dulciuri, cumprtorii fideli ai Bucuria
sunt n marea majoritate femei (aproximativ 83%). Din perspectiva vrstei publicurilor-tint, nu exist o
segmentare foarte clar, dat fiind c, spre deosebire de productorii internationali, care fac o comunicare
ce vizeaz un anumit segment de target si insist mult spre o anumite mesaje si tipuri de produse,
Bucuria vizeaz un segment larg de populatie, cu venituri medii spre mari. Astfel, marea majoritate a
clientilor Bucuria au un venit net lunar care variaza ntre 100 si 300 de euro si au vrste cuprinse ntre 16
si 60 de ani. Conform statisticilor citate n pres, 2,5 milioane de clienti trec anual pragul magazinelor
Bucuria

Influienta negativa:

Trecerea la capitalism a dus, asa cum era de asteptat, la o

schimbare radical a ritmului de dezvoltare al pietii, precum si a perceptiei publicului despre bradurile
traditionale, care au devenit, dintr-o dat, apanajul unui stil de viat demodat. Pentru c a existat un
interes national deosebit, Bucuria a depsit aceast perioad de tranzitie, dar nu a mai reusit s se impun
lafel de bine pe piata local. Marea problem a fost lipsa unor decizii n ceea ce priveste schimbarea
strategii de piat si adaptarea acesteia la noul nivel competitiv. Din 90 ncoace, Bucuria a preferat s
pstreze mecanismul comunist, bazat doar pe dezvoltarea caracteristicilor de produs si distributie
planificat, n loc s treac la o comunicare modern, care pune accentul att pe atributele functionale
(pret, utilitate etc.) ct si pe cele emotionale (traditie, autohtonism, valoare).

n ceea ce priveste aspectul interior si exterior al magazinelor, s-a observat o discrepant similar cu
cea detectat anterior la nivel de vrst. Astfel, privind aspectul interior al magazinelor Bucuria,
persoanele cu vrst pn n 28 de ani s-au artat destul de revoltate, oferid chiar si cele mai mici valori
n acest sens. Contrariu, persoanele trecute de 28 de ani, n special cele apropiate de 50 de ani, au atribuit
acestui aspect valorile maxime. O situatie similar a fost detectat si n cazul cotei de satisfactie privind
aspectul exterior al magazinelor. Acest fapt denot nc o dat orientarea tinerilor ctre noutate, si pe de
alt parte, statornicia si uneori chiar indiferenta persoanelor trecute de prima vrst.
Doar o treime din totalitatea respondentilor (36%) au sustinut c le place sigla Bucuria, n timp ce
28% s-au declarat mpotriva acesteia. O analiz structurat pe sexe arat c cele mai multe mentiuni
negative au fost acordate de ctre brbati n proportie de 42%, fat de femei, n proportie de 34%.
Principalele motive pentru care sigla nu este considerat atractiv sunt lipsa de inovatie si asocierea
culorii rosii cu perioada comunist. Totodat, sigla pare a nu fi potrivit cu numele Bucuria, aceasta sugernd
bun dispozitie, veselie, spre deosebire de sigl, care este una monoton, uniform si rece.
n ceea ce priveste structurarea pe vrste, deducem c respondentii pn la 28 de ani asociaz n
cea mai mare parte Bucuria cu o persoan demodat (38%) si conservatoare (31%), n timp ce persoanele de
peste 28 de ani dimpotriv, asociaz Bucuria cu o persoan vesel (48%) si care inspir ncredere (24%). n
rest, Bucuria pare a fi o perosan prietenoas, plin de viat, uneori lipsit de profesionalism si ntr-o msur
mai mic arogant.
Totodat 14% dintre respondenti au afirmat c nu au vzut sau nu au auzit de informatii referitoare la
produsele Bucuria.
Asadar, Bucuria sufer de o lips de comunicare, spre deosebire de principalii competitori, n special pe ATL:
televiziune, radio, outdoor si pres.
n ceea ce priveste gradul de satisfactie pentru celelate dou criterii legate de designul si pretul
produselor s-a observat o decalare semnificativ nu att n ceea ce priveste distributia pe sexe, ct pe vrste.
Astfel, pentru design cotele s-au situat destul de jos n rndul persoanelor cu vrst de pn la 28 de ani si
destul de ridicate sau maxime n cazul persoanelor cu vrst de peste 28 ani. Pe de alt parte n ceea ce
priveste pretul produselelor, raportul a fost oarecum invers. Acest lucru poate fi explicat prin faptul c
persoanele pn n 28 de ani sunt n mare parte tineri care apreciaz lucrurile moderne, chiar dac acestea
necesit un pret usor mai mare, n timp de persoanele de peste 28 de ani devin n mare parte conservatore,
care plac lucrurile asa cum, singura nemultumire fiind la nivel de pret.

Concluzii finale:
n general, Bucuria are o imagine pozitiv n rndul clientilor. Totusi, din motivul c mai pstreaz

stilul conservator, brandul nu reuseste s se impun la adevrata valoare pe piat.

Produsele de cofetrie din Ukraina si Rusia sunt principalii competitori pentru Bucuria. Desi acesti

competitori se plaseaz mai jos fat de Bucuria n ceea ce priveste notorietate, reusesc s fie la nivel egal sau
n unele cazuri chiar deasupra companiei Bucuria, mai ales la nivel de consum.
Sigla si sloganul Bucuria reprezint elemente care nu aduc un plus de imagine companiei, deoarece

pstreeaz linia comunist din perioada anilor 70 - 80.

Strategia actual de comunicare a Bucuria nu are rezonant n mintea consumatorilor. Sursele de

informare folosite de acestia sunt reprezentate n principal de cunostinte sau de pliantele, brosurile
din magazine.

Decizii de marketing
Decizia unui rebranding se impune ca evident n urma cercetrilor efectuate. Analiza elementelor ce
caracterizeaz activitatea companiei Bucuria relev faptul c, din punct de vedere obiectiv, diferena dintre
acestea i competitorii clasai pe poziii similare este una relativ sczut. ns, aa cum a artat i stiudiu
prezentat, ale crui concluzii au fost detaliate anterior, diferena major care face ca Bucuria s nu fie un
brand puternic ine mai ales de prezenta demodat si lipsa de inovativitate a acesteia.
Prin prezenta strategie de rebranding am putea s aducem un suflu nou imaginii Bucuria, la nivel de
identitate, valori, viziune, produse, magazine si servicii, care s ajute compania s obtin un avantaj
competitiv pe termen lung. Mai mult, putem aplica o viziune de marketing care consider vnzarea
produselor de cofetrie mai degrab ca o relaie continu cu clienii dect ca o simpl tranzacie.
Obiectivele procesului de rebranding
Ca prim plan n acest proces de rebranding ne propunem o cretere semnificativ la nivelul de
imagine a brandului Bucuria. Implementarea obiectivului mentionat va viza n principal schimbarea
identittii Bucuria, acesta fiind sustinut si de afisarea unui nou concept de imagine la nivel de magazine.
Un alt obiectiv important al procesului de rebranding este creterea awareness-ului pn la nivelul de
70% pentru populaia urban (brbai i femei) cu vrsta ntre 16 i 30 de ani, respectiv 50 i 60 de ani.

Din punct de vedere economic, dorim o cretere cu 10% a numrului de clieni pe perioada
prezentului program i o cretere cu 20% a gradului de fidelizare a clienilor. Nu propunem aadar o cretere
exploziv din punct de vedere economic, ci consolidare a bazelor existente.

Strategiile de produs / serviciu

Produs
Studiul prezentat anterior a artat faptul c cele mai importante atuuri n cazul produselor Bucuria
sunt reprezentate de caracteristici precum calitate si diversitate, iar cele mai slabe sunt reprezentate de
designul produselor si pretul acestora. De asemenea, consumatorii Bucuria s-au artat nemultumiti de aspecte
precum, numele produselor, asezarea la raft si promovarea acestora. Pornind de la aceaste premise,
propunem s ne axm pe urmtoarele strategii:
1. mbunttirea portofoliului de nume al produselor prin schimbarea treptat a celor mai vechi
denumiri si comunicarea acestora ctre clienti;
2. Adaptarea designului produselor la noul concept de imagine al brandului Bucuria, astfel nct
ambalajul acestora s contin noua sigl Bucuria, precum si alte elemente aferente imaginii
brandului;
3. Cresterea calittii produselor si mentinerea acesteia prin adaptarea continu a echipamentelor de
productie la standardele international;
4. Stabilitatea sortimental si cresterea nivelului de promovare;
5. Cresterea vizibilittii produselor n magazine prin perfectionarea modelului de merchandising.
Servicii
Diferenele ce vizeaz relatia cu clienii devin tot mai importante, mai ales n conditiile n care un
numr tot mai mare de clieni caut tocmai serviciul, asociat produsului final achiziionat. Conform
rezultatelor studiului prezentat, caracteristicile mai putin apreciate de ctre clienti n ceea ce priveste
serviciile oferite de personalul Bucuria se rezum la amabilitatea si respectul fat de clienti. Totodat o parte
seminificativ dintre consumatori s-au artat revoltati fat de nivelul de pregtire al personalului Bucuria,
precum si de gradul de operativitate n procesul de deservire. Lund n considerare aceste aspecte, vom
realiza urmtoarele:
1. Includerea tuturor angajailor, pn la sfritul anului 2008 n programe de training i motivare, care
s prezinte detaliat noua politica organizational.
2. Perfectionarea gradului de pregtire profesional;
3. Schimbarea manierei de abordare a clientului atitudine, ton, voce, operativitate
4. Crearea unei stil vestimentar care s corespund noului brand;

5. Corelarea personalui de sex femenin cu cel de gen masculin;

6. Prioritizarea serviciilor online, concretizate n oferirea de consultatii si informatii privind gama de
produse comercializat.
Strategiile de pre
n general, strategiile de pre nu contribuie la atingerea obiectivelor de imagine i nici la fidelizarea
clientelei. De asemenea, n contextul pieei produselor de cofetrie, strategiile de pre sunt n general limitate
de densitatea concurenei, iar din perspectiva targetului ales, acest aspect prezint importan mai ales pentru
segmentul n vrst. Aadar, folosirea strategiilor de pre va fi una redus.
Strategiile de distributie
La ora actual distributia reprezint unul dintre atuurile cele mai importante pentru cresterea
vizibilittii brandului si consolidarea relatiei cu clientii. Din acest punct de vedere, Bucuria are un avantaj n
plus fat de competitorii si, fiind singurul productor care detine un lant de magazine specializate, localizate
n cele mai importante orase ale Moldovei. n ceea ce priveste satisfactia clientilor fat de magazinele
Bucuria, cele mai multe nemultumiri au fost fcute la adresa aspectului interior si exterior al magazinelor, o
parte dintre clienti fiind nemultumiti si de accesibilitatea magazinelor. Pornind de la aceste premize vom
realiza urmtoarele strategii:
1. Extinderea reelei Bucuria cu 5 uniti n Chisinu, cte dou n fiecare semestru.
2. Etinderea gradual a retelei cu cte o unitate n principale centre urbane din tar.
3. Ptrunderea reelei Bucuria n mediul rural, cu cte o unitate nou.
4. Crearea unui concept unic de magazine care s corespund noii imagini de brand Bucuria
minimarket de dulciuri. n interior, magazinele vor avea asezate produsesele pe toat suprafata locatiei,
acestea fiind mprtite n 3 raioane: Bucuria Kids, Bucuria Life si Bucuria Special Moments. Fiecare dintre
cele trei raioane se va adresa unor nevoi distincte ale consumatorilor. Bucuria Kids va include produse
dedicate copiilor: dulciuri pentru scoala, dulciuri pentru merite deosebite, dulciuri pentru lectii etc. Bucuria
Life va include dulciuri pentru diverse momente ale zilei si aspecte distince care vizeaz stilul de viat a
consumatorului Bucuria: dulciuri-desert, dulciuri serviciu, dulciuri-post, dulciuri-diabet, dulciuri facultate.
Bucuria Special Moments va include produse furmos ambalate, destinate pentru orice moment special:
aniversri, cstorii, celebrri.
5. Conceptul de imagine interior al magazinelor va fi sustinut si de un concept exterior nou, care s
atrag prin mbinare de culor si design.
Strategiile de promovare
Promovarea reprezint la ora actual principala metod de comunicare si consolidare a imaginii de
brand fiind fatorul imperativ n sustinerea procesului ce rebranding. Studiul efectuat precum si auditul intern
al bradului au artat faptul c Bucuria nu a avut pn acum un teritoriu de comunicare, singurele mesaje fiind

transmise odata cu lansarea unor produse mai importante. Avnd n vedere aceste aspecte ne vom concetra
asupra unei abordri integrate a comunicri, pentru a putea atinge obiectivele de imagine si notorietate,
naintate pentru acest proces de schimare.
Printre cele mai importate elemente utilizate n comunicarea 360 vor fi:
1. Campaniile TV, care vor familiariza publicul cu noua dimesiune a imaginii de brand
2. OOH mech-uri, panouri stradale, publicitate n mijloacele de transport n comun;
3. Comunicarea online sutinut prin intermediul benerelor si newsletter-elor Bucuria;
4. PR prin materiale de pres si interviuri dedicate;
5. organizarea evenimetelor de amplare n Piata Marii Adunri Nationale din Capital, n vedere
consolidrii imaginii de brand;
6. CSR Caravana Bucuria strngerea de fonduri pentru casele de copii.
n concluzie, trebuie s atentionm faptul c nu multe companii din Republica Moldova, si pot
permite un asemenea proces de rebrandig. n acest demers, totul se reduce la sacrificiu si la puterea de
investitie. O companie trebuie s fie dispus s renunte la ceva pentru a putea investi necesarul unui proces
complet de rebranding. n cazul majorittii operatiunilor de marketing, focusul este inversat. Se caut
modalitti care atrag atentia consumatorilor doar pentru o perioad limitat prin lansarea unui nou produs,
prin schimbarea partial a siglei sau derularea unei campanii promotionale. Toate aceste actiuni au ca rezultat
rapid atragerea atentiei consumatorilor si poate n anumite situatii sporirea vnzrilor, ns n perspectiv ele
nu schimb problema cu care se confrunt brandul. Anume din aceste considerente este nevoie de o
schimbare radical care ofere brandului beneficii pentru o perioad ndelungat, n perspectiv.
Prezentul demers este o ncercare de a readuce strlucirea brandului Bucuria si de al ajuta s cstige
mai mult teritoriu n detrimentul competitorilor si. Avem certitudina c prin implementarea acestuia, vom
contribui la consolidarea branului si implicit la cresterea notoriettii acestuia n rndul consumatorilor

http://www.scritube.com/management/marketing/Noua-imaginea-brandului-Bucur2112432413.php
http://www.scribd.com/doc/31399312/Analiza-Mediului-de-Marketing-Al-Societatii-Comerciale