Unitatea de Invatare 9

Instalaţia de guvernare
Unitatea de învăţare nr. 9

Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 9 129

9.1 Instalatia de guvernare. Generalitati. Clasificare. Rol. 129
9.2 Instalaţia de guvernare în circuit deschis si deschis: schema bloc, elemente 130
componente, functionare.
9.3 Instalaţia cu maşinã de cârmã cu hidromotor liniar: schema, elemente 132
9.4 Instalaţia cu maşinã de cârmã cu hidromotor oscilant: schema, elemente 132
9.5 Proiectarea instalatiei de guvernare 133
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 9 178
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 178
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 9 179
128
Instalaţii Navale – Curs, laborator şi proiect


OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 9
Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

 Înţelegerea noţiunii de guvernare
 Familiarizarea cu instalaţiile
 Înţelegerea principiilor de funcţionare
 Sublinierea aspectelor practice de exploatare
 Recunoaşterea elementelor componente

De reţinut!
Toate elementele sunt cuprinse in STCW- (Standards

of Training, Certification and Watchkeeping) privind
calificarea minimala a ofiterului de cart, deci trebuie
retinute
INSTALAŢIA DE GUVERNARE
14.1. INTRODUCERE
Instalaţia de guvernare realizeazã menţinerea direcţiei de navigaţie în timpul

marşului si manevra navei când se impun schimbãri de direcţie.
Instalaţia de guvernare are rolul de a asigura forţa lateralã necesarã giraţiei navei şi
de a menţine valoarea acestei forţe pânã la urmãtoarea comandã. De asemenea valoarea
forţei laterale trebuie sã fie obţinutã într-un timp impus. O altã condiţie impusã instalaţiei de
guvernare este aceea de asigurare a controlului elementului de execuţie la organul de
comandã. Este neapãrat necesarã asigurarea posibilitãţii limitãrii forţei laterale în transmisia
de forţã şi asigurarea existenţei unei acţionãri de avarie.
Organele de guvernare asigurã forţa lateralã necesarã guvernãrii navei pe traiectoria
doritã.
Dupã modul de obţinere a acestei forţe se cunosc: organe de guver-nare pasivã,
care realizeazã forţa lateralã necesarã guvernãrii folosind curentul întâlnit de navã în
deplasare şi organe de guvernare activã care realizeazã forţa lateralã necesarã guvernãrii
129


prin transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct şi special pentru guvernare.
Instalaţia de guvernare pasivã funcţioneazã în douã regimuri: navigaţie pe drum
drept – instalaţia are rolul de a corecta drumul navei perturbat de factori externi, prin bandãri
ale cârmei la unghiuri mici, manevre în zone înguste, intrãri în porturi, evitãri de obstacole,
schimbãri ale cursului cu unghiuri mari - situaţii în care instalaţia este solicitatã la maximum.
Elementele componente de bazã ale instalaţiei sunt: organul de guvernare (cârma) –
care interacţioneazã cu apa, transmisia de forţã, maşina cârmei; transmisia de comandã,
control si automatizare, organulul de comandã, axiometrul, elementul de comparaţie,
circuitul de comandã, circuitul de reacţie.
Schema bloc de principiu a instalaţiei de guvernare cu comandã în circuit închis (fig. 1) şi
cu comandã în circuit deschis (fig. 2.) este datã mai jos:
Fig. 1.
1 – timonã de comandã;
2 – element comparator;
3 – maşina de cârmã;
4 – cârma; 5 – transmisia de comandã;
6 – transimisia de forţã;
7 – legãtura inversã
(reacţia);
8 – transmisia de control;
9 - axiometru
Fig. 2
1 – timona de comandã;
2 – transmisia de comandã
3 – maşina de cârmã;
4 – transmisia de forţã;
5 – cârma; 6 – transmisia de control;
7 –axiometru
Transmisia de comandã poate fi mecanicã, hidraulicã sau electricã. Prin axio-metru se
130


comandã unghiul de bandare a cârmei. Prin rotirea timonei mãrimea unghiularã de intrare
se pãstreazã în forma ei iniţialã sau este transformatã într-o altã mãrime mecanicã, electricã
sau hidraulicã cu care va opera elementul comparator. La acelaşi element comparator este
racordatã si reacţia care transmite informaţia de poziţie a unghiului de bandare, aceasta
consti-tuind mãrimea de ieşire. Elementul comparator transmite comanda spre maşina de
cârmã atâta timp cât mãrimea de intrare este diferitã de mãrimea de ieşire si o anuleazã
atunci când se ajunge la egalitatea celor douã mãrimi. Cârma se opreşte la unghiul de
bandare comandat fãrã a interveni timonierul.
Instalaţia de guvernare cu comandã în circuit închis se foloseşte la toate navele ca
mijloc principal de propulsie, iar cea în circuit deschis ca mijloc de rezervã pentru navele cu
propulsie mecanicã si ca mijloc principal pentru ambarcaţiuni si nave fãrã instalaţie de
propulsie.
2. INSTALAŢII DE GUVERNARE CU ACŢIONARE ELECTROMECANICÃ
Aceste instalaţii folosesc electromotoare de curent continuu sau curent alternativ cu

raport de transmisie între 2000 …4000. Transmisiile de comandã sunt electrice, iar legãtura
inversã se realizeazã cu traductoare unghiulare electrice selsine. La capetele de cursã au
limitatori electrici înainte de limitatori mecanici (cu 20 ….30) întrerupând acţionarea
electromotorului. Pot fi mecanice, cu arbori, pârghii sau roţi dinţate.
3. INSTALAŢII DE GUVERNARE CU ACŢIONARE ELECTROHIDROSTATICÃ
Acţionarea hidrostaticã a instalaţiei de guvernare se realizeazã cu hidromotoare

liniare, orizontale sau verticale si cu hidromotoare oscilante.
Schema instalaţiei cu maşinã de cârmã cu hidromotor liniar este prezentatã în fig. 3.
131


Fig. 3
1 – piston; 2 – cilindru 3 – eche; 4 – piatrã de culisã; 5 – pompã cu debit variabil;
6 – electromototor; 7 – barã de comandã; 8 – cârmã; 9 – conducte; 10 – bara legãturii inverse;
11 – tijã de comandă a pompei; c – element de comandã
Schema instalaţiei cu maşinã de cârmã cu hidromotor osciliant este datã în fig. 4
Fig. 4
1- hidromotor oscilant; 2 – pompã cu pistoane radiale cu debit variabil; 3 – pompã liniarã de reacţie;
4 – pompã liniarã a transmisiei de comandã; 5 – transmisie mecanicã cu cremalierã; 6 – armãturi de avarie;
7 – timonã; 8 – hidromotor liniar al transmisiei de comandã
132


4. PROIECTAREA INSTALAŢIEI DE GUVERNARE
4.1. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE ALE NAVEI

(METODA WATSON)
Pentru determinarea dimensiunilor principale ale navei, necesare în proiectarea

instalaţiei de guvernare, se preiau câteva relaţii empirice ale algoritmului Watson de
proiectare preliminarã a carenei navei în condiţii impuse.
Se urmãreşte determinarea lãţimii navei B [m], a pescajului T [m], înãlţimii de
construcţie H [m] cât şi a deplasamentului volumetric  [m3] si masic  [t].
Determinarea lungimii navei L [m]
Lungimea navei L [m] este impusã prin temã sau se alege din catalogul de nave.
Viteza de serviciu a navei
Viteza de serviciu a navei vn este data în temã în Nd.

Aceeaşi viteza, în m/s, se obţine prin transformarea
v = vn  0,514 [m/s]. (1)
Determinarea numãrului lui Froude
Numãrul Froude (Fr) se determinã cu relaţia:
v
Fr 
gL
(2)
unde: v = viteza de serviciu a navei [m/s];
g = acceleratia gravitationala = 9,81 [m/s2];
L = lungimea navei [m].
Determinarea coeficientului bloc Cb
133


Coeficientul bloc al navei Cb se va estima cu ajutorul unor relaţii deter-minate experimental

prin încercãri pe modele, pe diverse bazine de încercãri şi în institute de proiectãri navale.
Relaţiile prezentate mai jos dau dependenţa coeficientului bloc Cb de viteza de serviciu şi
lungimea navei prin intermediul numãrului Froude (Fr).
CARGOURI:
BRONNIKOV Cb = 1,07 – 1,68  Fr pt. Fr = 0,19…..0,25
Cb = 1,21 – 2,30  Fr pt. Fr = 0,25…..0,29
EYRE CB = 1,05 – 1,68  Fr pt. Fr = 0,15…..0,30
SILVERLEAF CB = 1,214 – 2,36  Fr pt. Fr = 0,15…..0,30 ( 1 elice )

&
DAWSON pt. Fr = 0,18…..0,28 ( 2 elice )
PETROLIERE ŞI BULK - CARRIERE
LOGACEV CB = 1,105 – 1,68  Fr pt. Fr = 0,16…..0,24
NAVE DE PASAGERI
BRONNIKOV CB = 0,77 – 0,78  Fr pt. Fr = 0,25…..0,35

Van LAMMEREN CB = 1,106 – 1,68  Fr pt. Fr = 0,25…..0,35
NAVE RAPIDE Fr > 0,35
LINDBLAD CB = 0,632 – 0,252  Fr

SAUNDERS CB = 0,405  (Fr)-1/4
Determinarea lãţimii navei B
Lãţimea navei se determinã cu o relaţie empiricã propusã de Watson, care estimeazã

raportul dintre lungimea si lãţimea navei L / B, notat lB:
134


k C b  l 3
lB  (3)
bT
unde: k = 1,006 – coeficient de corecţie pentru apendice;
Cb = coeficientul bloc;
l = c [vn / (vn + 2)] 2 – coeficient de corecţie pentru viteza de serviciu, în care
constantã c se preia de la nava prototip.
bT = B / T – coeficient funcţie de lãţimea, pescajul şi tipul navei dat în tabele.
Lãţimea navei devine:

L
B= [m]; (4)
Lb
Pescajul navei T
Se calculeazã cu relaţia:
B
T= [m]. (5)
bT
Înãlţimea de construcţie a navei H
Se calculeazã cu relaţia:
H  T  hT [m], (6)
unde hT – coeficient funcţie de înãlţimea, pescajul şi tipul navei, dat în tabelele de profil.
Deplasamentul volumetric al navei
 = Lpp  B  T Cb [m3], (7)
unde :
Lpp = lungimea între perpendiculare[m];

B = lãţimea navei [m];
T = pescajul navei [m];
Cb = coeficientul de fineţe bloc.

135


Deplasamentul masic 
 =     t; (8)
unde:
 = deplasamentul volumetric;
 = densitatea apei de mare.
Se va considera  = 1,026 [t / m3] .
4.2. CALCULUL HIDRODINAMIC AL CÂRMELOR
Guvernarea navelor cu ajutorul cârmelor, organ clasic de guvernare, este justificatã

prin construcţia lor simplã şi prin uşurinţa cu care pot fi manevrate.
La proiectarea cârmelor trebuie sã se ţinã cont în primul rând de destinaţia navei, de forma
extremitãţii pupa a navei, posibilitatea montãrii elicei la o dis-tanţã cât mai mare de corpul
navei, reducându-se în felul acesta nivelul vibra-ţiilor induse de jetul de apã aruncat de
palele elicei asupra boltei pupa.
Tipuri de cârme
a) Dupã poziţia axului cârmele se clasificã în :
- cârme necompensate – la care axul cârmei coincide cu muchia de atac, pana cârmei
fiind amplasatã in pupa axului; (fig. 5 şi 6) se adoptã pentru ambarcaţiuni, nave fluviale şi
spargãtoare de gheaţã.
136


Fig. 5 Fig. 6
- cârme semicompensate – la care axul cârmelor este situat la o distanţa de muchia de
atac cuprinsã între 1/2 din grosimea profilului şi 1/4 din lungimea lui (fig. 7, 8);
Fig. 7 Fig. 8
- cârme compensate – la care axul se aflã la o distanţã de muchia de atac egalã cu 1/4 –
1/3 din lungimea profilului.
b) După modul de menţinere pot fi:
- cârme susţinute de legare sus si jos (fig.5, 6, 10, 11, 12);

- cârme semisuspendate – un lagãr sus şi altul aproximativ la mijlocul înălţimii cârmei (fig.
7, 8);
- cârme suspendate – un lagãr sus (fig.9).
137


c) După forma suprafeţei safranului cârmele pot avea safranul cu:
- forma dreptunghiularã h/b > 1 (nave maritime);

- forma dreptunghiularã h/b < 1 (nave fluviale);
- forma trapezoidalã;
- forme diverse.
d) După forma profilului cârmele pot fi:
- cârme plate – formate dintr-o singurã tablã sau din douã table consolidate cu nervuri
orizontale. Se folosesc foarte rar şi numai la ambarcaţiuni mici destinate navigaţiei interioare
(fig.5);
- cârme hidrodinamice – cu secţiunea orizontalã prin cârma de forma unor pofile
hidrodinamice simetrice (NEJ.; NACA; GO; TAGI).
Se folosesc la toate navele maritime moderne, astfel:

NEJ – pentru nave rapide;
NACA – pentru navele cu viteza moderatã;
GO – pentru navele cu doua linii de arbori şi o singura cârma în P.D;
TAGI – pentru cârmele prova şi pentru navele cu douã linii de arbori şi o singurã
cârmã în P.D.
Fig. 9 Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12
Amplasarea cârmelor
Navele cu o singurã elice sunt înzestrate cu o singurã cârmã în P.D. imediat spre
pupã faţã de elice.
Navele cu douã elice pot fi înzestrate cu o singura cârmã în P.D., dacã se urmăreşte
stabilitatea de drum, sau cu douã cârme amplasate lateral în pupa elicelor dacã se
138


urmăreşte manevrabilitatea. Din punct de vedere al rezistenţei la înaintare este mai
avantajos a se prevedea o singurã cârmã în P.D.
Navele cu trei elice pot fi înzestrate fie cu o singurã cârmã în P.D., fie cu trei cârme,
una în P.D. si douã laterale.
Navele cu patru elice pot avea fie douã cârme laterale, fie patru cârme laterale.
Recomandãri privind amplasarea cârmelor
Între bordul de atac al penei cârmei si marginea posterioarã a palei elicei (după
regulile RNR) trebuie sã existe o distanţã minimã a = 0,3 m pentru nave cu lungimea L= 120
m. Aceastã distanţã se modificã cu  0,025 m pentru fiecare modificare  15 m a lungimii
navei. Alte registre recomandã
a = (0,08 0,15)  De, unde De = diametrul elicei. În cazul unor valori mai reduse ale
lui “a”, se intensificã vibraţia extremităţii pupa a navei.
La pescajul maxim al navei, cârma trebuie sã fie complet scufundatã în apã. Distanţa
de la marginea superioarã a penei cârmei până la suprafaţa apei trebuie sã fie de minim
0,25 h la navele ce navigã pe lacuri. La navele fluviale, marginea superioarã a penei cârmei
poate fi la nivelul liniei de plutire de plinã încărcare, sau deasupra acesteia, pe o înălţime de
(0,05  0,10)  h; h = înãlţi-mea penei cârmei.
La spărgătoarele de gheaţã şi la navele ce pot naviga în urma spărgătoarelor,
marginea posterioarã a penei cârmei, în partea superioarã trebuie sã fie rotunjitã pentru
protecţia contra gheţii, pe timpul marşului înapoi.
La cârmele obişnuite distanţa dintre marginea superioarã şi bordajul navei trebuie sã
fie minimã. Reducerea acestui spaţiu conduce la mărirea eficacităţii cârmei. Totuşi, spaţiul
trebuie adoptat astfel încât sã excludă blocarea penei cârmei în timpul bandãrilor dintr-un
bord în celãlalt.
Marginea inferioarã a cârmei semi-compensate sau compensate nu trebuie sã
depăşească marginea inferioarã a palei elicei.
La navele rapide cu douã elice se recomandã amplasarea spre borduri a cârmelor,
dacã elicele se rotesc spre exterior, sau spre planul diametral al navei dacã elicele se rotesc
spre interior.
Axa de rotire a cârmelor trebuie sã fie perpendicularã pe planul de bazã al navei.
Determinarea ariei safranului penei cârmei
Mărimea suprafeţei safranului, pentru diferite tipuri de nave, se determinã cu relaţiile:
T
A L [m2] , (9)
f
139


sau:
A    L  T [m2] (10)
unde:
L = lungimea navei [m];
T = pescajul navei [m];
f şi  = coeficienţi, prezentaţi în tabelul 1 funcţie de tipul navei. Limitele inferioare se
recomandã pentru nave mari şi mai rapide, iar limitele superioare pentru nave mici şi mai
lente. Mărimile determinate de formulele de mai sus se verificã cu relaţia:
T   0,75  150 
A min = p  q  L      [m2] (11)
 100   L  75 
unde:
p = coeficient egal cu 1,2 pentru cârmele care nu lucrează în imediata apropiere a

elicei, si 1,0 pentru cârmele care lucrează lângă elice;
q = coeficient egal cu 1,25 pentru remorchere si 1,0 pentru celelalte nave.
Tabelul 1
140


TIPUL NAVEI f 
Cargouri 50 – 40 0,020 – 0,025

- de tonaj redus
- cu o singurã elice, 65 – 40 0,015 – 0,025
cu viteze medii
- cu o singurã elice, 70 – 50 0,014 – 0,020
rapidã
- cu două elice, cu o 60 – 50 0,16 – 0,020
singurã cârmã
- cu doua elice
75 – 50 0,013 – 0,020
şi douã cârme
Tancuri 70 – 52 0,014 – 0,019

- mici şi mijlocii 59 – 45 0,017 – 0,022
- de mare tonaj
Nave de pasageri
- mici cu vitezã modera- 59 – 45 0,017 – 0,022
tã 59 – 50 0,017 – 0,020
- mici, rapide
- mari şi nave mixte cu 62 – 50 0,016 – 0,020
vitezã moderatã 70 – 50 0,14 – 0,020
- mari, rapide
40 – 22 0,025 – 0,045
Nave de pescuit
40 – 25 0,025 – 0,040
Ferry – boat
40 – 25 0,025 – 0,040
Nave pilot
25 – 20 0,040 – 0,050
Nave nepropulsate
141


50 – 35 0,020 – 0,030
Nave de cabotaj
Nave veliere 50 – 40 0,020 – 0,025

- mici 50 – 35 0,020 – 0,030
- mari
35 – 20 0,030 – 0,050
Şalupe cu motor
Nave fluviale 30 – 25 0,033 – 0,040

- cu elice 13 – 12 0,075 – 0,085
- cu zbaturi şi fãrã pro-
pulsie
25 – 18 0,040 – 0,055
Bãrci
Determinarea dimensiunilor safranului cârmei
Se recomandã o cârmã dreptunghiularã, semisuspendatã, necompensatã în partea

superioarã şi compensatã în partea inferioarã sub nivelul pintenului. Se vor respecta
prevederile din partea A – III “Instalaţia de guvernare“ RNR – 1990.
Dimensiunile pintenului se vor adopta din considerente geometrice cu respectarea
prevederilor RNR 1990 partea A – II – 2.2.5. şi 2.2.7.
Se reprezintă la scarã configuraţia reciprocã cârmã – elice, avându-se în vedere ca
aria safranului cârmei în proiecţie pe P.D. sã satisfacă necesarul calculat anterior.
Se utilizează notaţiile:
b = lungimea penei cârmei;
h = înălţimea penei cârmei ;
t = grosimea maximã a profilului cârmei;
t = t / b grosimea relativã a profilului;
t = (0,06  0,3). Se recomandã limitarea lui t la 0,25. În caz contrar calitatea
hidrodinamicã a cârmelor scade;
 = h / b(med) = h2 / A – alungirea relativã a cârmei, unde A = aria safranului cârmei,  = 0,5
142


 3.
Orientativ, ca mărimi optime ale alungirii relative  si grosimii relative t pentru
actualele cârme moderne se indicã valorile de mai jos:
Tabelul 2
NAVE CU O  t
ELICE
- Pasagere şi 1,8 0,18
cargouri
- nave costiere 1,0  1,15 0,18  0,16
- remorchere 1,8 0,185
- nave de pescuit 1,5  3,33 –
Tabelul 3
 t
NAVE CU DOUA ELICE
- cu o cârmã necompensa- 1,5 0,16
tã
- cu o cârmã semicompen- 1,1 0,09
satã
- cu douã cârme identice 2,2 0,20
Notându-se cu A` – partea din aria safranului cârmei aflatã în prova axului, adicã
partea compensatã, se defineşte coeficientul de compensare R  A` / A cu valori în limitele
0,05  0,30.
Pentru reducerea vibraţiilor, se recomandã ca la navele maritime sã se adopte R 
0,25.
În literaturã se mai recomandã pentru R urmãtoarele valori în funcţie de coeficientul
bloc al navei:
R = 0,25  0,255 pentru Cb = 0,6 ;
R = 0,26  0,265 pentru Cb = 0,7;
R = 0,265  0,27 pentru Cb = 0,8.
Pentru valori intermediare ale lui Cb se face interpolare pentru determinarea lui R.
Se mai noteazã :
 – unghiul de bandare al cârmei, este limitat pentru navele maritime de RNR la  cr –
143


unghiul de bandã critic – unghiul de bandare de la care scurgerea fluidului în jurul profilului
cârmei nu se mai face normal (are loc desprinderea stratului limitã de pe faţa de absorbţie a
profilului).
Forţele care acţioneazã asupra cârmei
Se considerã cã o cârmã cu profil hidrodinamic izolatã de navã si complet

scufundatã, se deplasează cu o anumitã vitezã, v, faţã de apã. Când cârma este înclinatã cu
un unghi de bandã , scurgerea fluidului pe cele doua feţe ale cârmei se face cu viteze
diferite si deci se produc presiuni diferite pe cele douã feţe ale cârmei. Din aceastã cauzã
asupra cârmei va acţiona o forţã P care este rezultanta presiunilor pe cele douã feţe ale
cârmei, forţã care este aplicatã în punctul O numit centru de presiune (fig. 13).
Forţa P poate fi
descompune in douã
moduri:
Py – portanţa profilului;
Px – rezistenţã la înaintare;
si
Pn – componenta normalã;
Pt – componenta
tangenţialã;
Fig. 13
P  Py 2  Px 2  Pn 2  Pt 2 (12)
e = distanţa de la muchia de atac a cârmei la centrul de presiune, adicã la punctul de
aplicare a lui P;
d = distanţa de la muchia de atac a cârmei la axul cârmei;
Pn = Py cos  + Px  sin ; (13)
Pt = Px  cos  - Py  sin ; (14)
Mr = Pn  (e-d) - momentul faţã de axul cârmei; (15)
M = Pn  e - momentul faţã de muchia de atac. (16)
Forţele şi momentele se pot exprima prin intermediul unor coeficienţi hidrodinamici.
144


Coeficientul forţei portante
Py
Cy  , (17)
1
 v 2  A
2
coeficientul rezistenţei la înaintare
Px
Cx  , (18)
1
  v 2  A
2
coeficientul momentului
M
Cm  (19)
1
  v 2  A  b
2
Între coeficienţii hidrodinamici adimensionali Cy, Cx si Cm şi coeficientul componentei
normale Cn, al componentei tangenţiale Ct, şi al rezultantei presiunilor Cd existã aceleaşi
relaţii ca cele de mai jos:
Pn
Cn   C y  cos   C x  sin  , (20)
1 / 2   v 2  A
54
Pt
Ct   C x  cos   C y  sin  , (21)
1 / 2   v 2  A
P
Cd   C y 2  C x 2  C n 2  Ct 2 (22)
1 / 2   v 2  A
 – densitatea apei = 1,026 [t / m3]

v – viteza cu care curentul de apã întâlneşte cârma.
Distanţa de la centrul de presiune la muchia de atac, rezultã din rela-ţiile:
M Pn  e e 
Cm    Cn    , (23)
1 / 2   v 2  A  b 1 / 2   v 2  A  b b 
C 
e   m   b . (24)
 Cn 
Raportul Co = e / b se numeşte coeficientul centrului de presiune.

Raportul Py / Px = Cy / Cx reprezintã o caracteristicã, numitã proprietate
hidrodinamicã a profilului.
Coeficienţii hidrodinamici menţionaţi mai sus sunt daţi în tabele în funcţie de unghiul
de bandare, pentru diferite tipuri de profile.
În urma aprecierilor referitoare la alegerea cârmei, se alege profilul hidrodinamic al
penei cârmei şi din tabele sau grafice din literature de spe-cialitate se extrag coeficienţii
hidrodinamici adimensionali Cy, Cx, Cm în funcţie de unghiul .
145


Intrucât încercãrile au fost efectuate cu profile având o anumitã alun-gire relativã 1,
este necesar a corecta parametrii hidrodinamici ai profilului, pentru alungirea realã a cârmei
( 2).
Corecţia se aplicã coeficientului Cx şi unghiului de bandare:
Cy2
Cx 2 Cx1 , (25)
1
 1 1 
  
 (  2 ) (  1) 
Cy
 2   1  57 ,3 
1
. (26)
 1 1 
  
 (  2 ) (  1) 
Coeficienţii Cy si Cm rãmân neschimbaţi.
Calculul hidrodinamic al cârmei compensate amplasatã în curentul elicei
Determinarea ariei safranului cârmei
Se face pe baza relaţiei (9) sau (10).
Determinarea dimesiunilor penei cârmei
Ştiind cã A = h  bmed sau A = h  b, având planul de forme sau confi-guraţia pupa şi

ţinând cont de recomandãrile anterioare, se determinã con-structiv înalţimea h şi lungimea b
sau bmed a penei cârmei, apoi se alege profilul penei cârmei.
Se reprezintã la scarã, pe hârtie milimetricã acest profil.
Pentru profilul stabilit se aleg din tabele coeficienţii Cy, Cx, Cm funcţie de unghiul de
bandare .
Se transformã coeficientul Cx şi unghiul de bandare , pentru alungirea realã a penei
cârmei.
Se traseazã grafic variaţia coeficientului Cy în funcţie de unghiul  2 şi se determinã

unghiul de bandare critic  cr corespunzãtor valorii maxime a co-eficientului Cy.
Calculul vitezei curentului ce se scurge pe pana cârmei:
v = 0,515  vn (1 – wr )   (27)

unde:
146


vn - viteza de serviciu a navei, în Nd;
wr = 0,8  w – coeficientul mediu de calcul al siajului la locul de montare al cârmei;
w – coeficient de siaj ce se determinã cu ajutorul formulei lui E.E. Papmel, pentru
navele cu o elice:
3 
w  0,165  C b   
 De 
 
unde:
Cb- coeficientul bloc al navei;  - volumul carenei în [m3];De - diametrul elicei în [m];
 - coeficient de influenţã a curentului produs de elice; se va adopta  =1,9.
Folosind relaţiile de definiţie a coeficienţilor hidrodinamici se determinã funcţie de
unghiul de bandare , pentru patru valori (di) ale distanţei dintre axul cârmei şi muchia de
atac a cârmei:
Pn = 1 / 2    v 2  A  Cn (28)
M = 1 / 2    v 2  A  b  Cm (29)
Momentul pe axul cârmei
Se determinã cu relaţia:
Mri = M – Pn  dI, (30)
în funcţie de unghiul de bandã , pentru patru valori (di) ale distanţei dintre axul cârmei şi
muchia de atac a cârmei, valori cuprinse între 0,2  b şi 0,3  b.
Se determinã poziţia optimã a axului cârmei, problema putând fi tratatã în douã

moduri:
- axul cârmei sã fie amplasat astfel ca momentul pe ax sã rezulte minim;
- axul cârmei sã fie amplasat astfel ca lucrul mecanic necesar pentru manevra-rea cârmei sã
rezulte minim.
Pentru rezolvarea ambelor cazuri se vor trasa în prealabil momentele pe ax Mri=
f() pentru cele patru valori alese pentru (di) ca în fig.
147


Fig.14
a) Pentru a determina poziţia axului cârmei corespunzãtoare momentului minim, se

construiesc liniile valorilor absolute maxime pozitive si maxime negative ale momentului: Mr
= Pn  (e – di) pentru diferite valori ale distanţei (di). Punctul de intersecţie al celor doua linii
drepte va indica poziţia axului cârmei pentru care momentul Mr reprezintã un minim (fig.15).
Fig. 15 Fig. 16
b) Pentru rezolvarea celui de-al doilea caz se planimetreazã suprafeţele limitate de axa
absciselor şi de curbele care reprezintã momentele Mri în funcţie de unghiul de bandã pentru
cele patru valori (di). Planimetrarea se face însumând valorile absolute ale ariilor pentru
fiecare distanţã (di). Se con-struieşte curba care reprezintã modul de variaţie al acestor
suprafeţe funcţie de (di). Punctul de minim al acestei curbe indicã poziţia (dopt.) a axului,
148


pentru care lucrul mecanic necesar manevrãrii cârmei este minim (fig.16).

Se calculeazã momentul pe axul cârmei în funcţie de , pentru (dopt.) determinat.
Mr = k  (M – Pn  dopt.) (31)
unde:
k = 1,2  1,3 – coeficient care ține cont de suprasarcini accidentale şi de acțiunea
valurilor.
Calculul hidrodinamic al cârmelor la marş înapoi
1.Se extrag din grafic sau tabele coeficienţii hidrodinamici Cx`, Cy` şi Cm` co-respunzãtori
marşului înapoi.
2. Se calculeazã viteza curentului ce se scurge pe pana cârmei la marş înapoi
v` = 0,515  vn`   ` [m/s] (33)

unde:
 ` = 1,05  1,10 - coeficient care ţine seama de curentul produs de elice;
vn` = (0,70  0,75)  vn – viteza de marş înapoi, în noduri.
Se calculeazã componenta normalã a forţei de presiune Pn` şi mo-mentul faţã de

muchia de fugã, M `:
Pn` = 1 / 2    (v`)2  A  Cn` (34)

M ` = 1 / 2    (v `)2  A b  Cm` (35)
Se calculeazâ momentul faţã de axul cârmei la marş înapoi

Mr ` = M ` – Pn ` d ` (36)
unde:
d ` - distanţa de la axul cârmei la muchia de fugã.
Atât la marş înainte, cât şi la marş înapoi va trebui sã ţinem cont de momentul
suplimentar datorat frecãrilor din lagãre
Mrt = Mr + Mf (37)
unde:
Mrt – momentul total pe axul cârmei;
Mf – momentul de frecare în lagãre, ce se calculeazã cu relaţia
149


n
4
   i  R i 
Di
Mf  (38)
2
i 1
în care:
i – coeficienţi de frecare (0,2 – pentru lagãre de alunecare din masa plasticã; 0,3 – pentru
lagãre de alunecare metalice; 0,1 – pentru lagãre cu rulmenţi);
Ri – reacţiunea în lagãrul respectiv;
Di – diametrul axului respectiv;
N – numãrul de lagãre.
Momentul de frecare în lagãre se poate aproxima în limitele:
Mf = (0,10  0,15)  Mrt . (39)
Calculul hidrodinamic al cârmei amplasatã în P.D. în spatele etamboului cârmei
Se face ipoteza cã forţele de presiune pe partea fixã a cârmei variazã dreptunghiular

(fig.17).
Fig.17
În acest caz rezultã relaţia:

b2
Pn ` =  Pn (40)
2  b1  b2
unde:
Pn ` – forţa normalã ce acţioneazã pe partea mobilã a cârmei;
Pn – forţã normalã ce acţioneazã asupra ansamblului si care se stabileşte în mod normal
pe baza coeficienţilor hidrodinamici.
Viteza curentului ce se scurge pe pana cârmei se determinã conform celor
prezentate în paragraful anterior. Admiţând, conform ipotezei fãcute, e = 0,33  b2, momentul
total pe axul cârmei se calculeazã cu relaţia:
150


Mrt = k  Pnn` (e – d) + Mf (41)
Calculul cârmei se va face tabelar, separat pentru partea compensatã a cârmei şi

partea necompensatã, pentru marş înainte şi marş înapoi, însumân-du-se în final
momentele obţinute la axul cârmei. Se va pune în evidenţã un-ghiul de bandã critic prin
trasarea graficã a Cy = f( 2) prin înregistrarea primu-lui maxim al lui Cy = f( 2) ce
corespunde la  cr .
Estimarea preliminarã a împingerii elicei
Ţinãndu-se cont de reglementãrile R.N.R. – partea A-II- 2.27 privind spaţiile

admisibile în dreptul elicei, se adoptã un diametru (De) funcţie de configuraţia zonei pupa.
Se recomandã pentru acest calcul iniţial numãrul palelor z= 4 şi raportul de disc  =
0,55.
Rt
Impingerea elicei Te =
(1  t )
unde:
Rt - rezistenţã la înaintare totalã;
t - coeficientul de secţiune extras din anexe;
Rt = Rr + Rf+ Raer + R vm
unde:
Rr - rezistenţa reziduã determinatã cu seria japonezã;
Rr =    2 / 3 v 2  C r ;
v - viteza [m/s];
 - densitatea apei 1,026 [t/m3].
Cr - coeficientul rezistenţei rezidual – din diagramele seriei;
Rf - rezistenţa de frecare Rf = 1/ 2    Cf  S  v2;
unde:
S - suprafaţa udatã si se determinã cu relaţiile lui Semeka;
S = L  [2  T + 1,37  (Cb – 0,247)  B] [m2];
Cf - coeficientul rezistenţei de frecare - se determinã grafic din relaţia lui Schoenher.
0,242
 lg (Re  C f )
Cf
unde:
v L
Re = numãrul Reynolds;

 - viscozitatea cinematicã a apei; se va considera 1,191  10-6 [m2/s];
Raer = (2  3)% din (Rr + Rf) - rezistenţa datoratã aerului;
151


Rvm - rezistenţa datoratã valurilor mãrii;
Rvm = 1 / 2    Cvm  S  v2
Cvm - coeficientul rezistenţei datorate valurilor mãrii; se considerã 0,15  10 – 3 ;
S - suprafaţa udatã; se calculeazã cu relaţia lui Semeka.
4.3 CALCULUL TRANSMISIEI DE FORŢÃ
Calculul elementelor constructive ale instalaţiei este reglementat de “Regulile pentru

clasificarea şi construcţia navelor maritime“ – ANR 1990 – partea a III – a 2.2 – 2.9
Se vor determina:
- sarcina de calcul conventionalã F, care acţioneazã asupra safranului la marş
înainte;
- sarcina F 3 – pentru marş înainte.
- momentul de torsiune convenional M3TC – la marş înapoi;
- sarcina de calcul F3C – pentru marş înapoi.
Diametrul D0 al axului determinat din condiţiile de rezistenţã la solici-tãrile
momentului de torsiune MT – conform RNR – 2.3.1.
MT = max (MT – RNR, MT – CH)
unde:
MT – RNR = momentul de torsiune calculat conform RNR;
MT – CH = momentul de torsiune abţinut în urma calculului hidraulic;
Reh = limita superioarã de curgere = 390 N /mm2 conform 2.1.5. RNR.
Tensiunile normale  şi tangenţiale  sunt determinate conform 2.3.2. ANR.
4.4. CALCULUL MAŞINII DE CÂRMÃ
Dimensionarea cât şi cerinţele pentru dispozitivele de acţionare a câr-mei sunt

impuse de Regulile RNR – 1990 partea a IX – a 6.2.
În funcţie de mãrimea momentului necesar la arborele cârmei, acţio-narea
instalaţiilor de guvernare poate fi manualã, electromecanicã sau elec-tricã.
Se poate utiliza o maşinã de cârma rotativã electrohidraulicã dimensio-natã pentru
Mt = max (Mt – RNR , Mt – CH) şi timpul maxim t = 28 s, de bandare a cârmei dintr-un
bord, de la 35, cu nava la pescajul maxim şi viteza maximã de serviciu.
Maşina de cârmã are rolul de a realiza momentul necesar de acţionare a cârmei
conform comenzilor primite de la timonã şi sã satisfacã urmãtoarele cerinţe: pornirea maşinii
de cârmã trebuie sã se realizeze cu ajutorul timonei, indiferent de poziţia cârmei; maşina de
cârmã trebuie sã fie reversibilã pentru a permite deplasarea cârmei în cele douã borduri;
cârma trebuie sã se roteascã în acelaşi sens cu timona; la oprirea timonei trebuie sã se
opreascã si maşina cârmei si în acelaşi timp trebuie sã înceteze deplasarea cârmei.
152


Momentul realizat de maşina de cârma are expresia:

Mt = z  pi    [D13 – D1  (k2  da)2]  m , (42)
8
provenitã din:
Mt = z  F  Rm   m
unde:
F = pi  B  H - forţa normalã pe paletul mobil determinatã de presiunea indicatã pi;
( D1  D2 )
Rm = - raza medie care determinã punctul de aplicare al forţei F;
4
z - numãrul de paleţi mobili = 4;
pi = p1 – p2 - presiunea indicatã = 20 bari;
p1 - presiunea în camera activã ;
p2 - presiunea în camera de evacuare;
 = H / D1 = 0,5 – 2 (se adoptã).
D1 - diametrul exterior al camerei de lucru;
(D1  D 2 )
B= ;
2
D2 = k2  da ;
da - diametrul axului cârmei;
k2 - coeficient = 1,6 1,9;
m - randamentul mecanic al maşinii de cârmã = 0,5.
Înlocuind toate datele cunoscute, se obţine o ecuaţie de gradul trei în D1, care se va
rezolva grafic.
Cu valoarea lui D1 obţinutã se determina şi celelalte elemente constructive ale
maşinii cârmei (fig.18).
Debitul de lucru necesar se obţine raportând volumul determinat de cei patru paleţi
mobili care se rotesc de la 35 într-un bord la 30 în celãlalt bord la timpul t de bandare
impus de 28 s
 D  D2  (35 0  30 0 )
Qmc   1 H  z  (43)
180  4  28
Debitul pompei va fi:

Q mc
Q  (44)
p
 vp   vi   vmc
vp - randamentul volumic al pompei = 0,98 – 0,99
vi - randamentul volumic al instalaţiei = 0,98 – 0,99
vmc - randamentul volumic al maşinii cârmei = 0,98 – 0,99
153


Presiunea care trebuie sã asigure pompa este pp =pi +  p tubulaturã
unde:
 p tubulaturã - pierderile de presiune pe tubulaturã.
1 – pana cârmei;
2 – stator;
3 – rotor;
4 – paleţii mobili;
5 – paleţii fixi;
6,7 – camere de lucru;
8 – tubulatură de distribuţie.
Fig. 18
..
Profil G O 539 =5 Tabelul 14.4
 [] CX CY Cm
– 5,8 – 0,0257 – 0,424 – 0,107
0 0,0129 0 + 0,002
2,9 0,0164 0,203 0,053
5,9 0,0271 0,415 0,109
8,8 0,0441 0,630 0,163
11,7 0,0677 0,832 0,217
14,6 0,0965 1,013 0,263
17,6 0,142 1,105 0,307
154


20,6 0,194 1,131 0,335
23,1 0,239 1,111 0,347
26,2 0,346 0,744 0,300
C x =f(, ) profil NEJ – 20

– marş înainte – Tabelul 14.5
C y =f(, ) profil NEJ – 20
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 0,0572 0,0799 0,100 0,114 0,168 0,173 0,218 0,253
8 0,113 0,164 0,208 0,250 0,330 0,355 0,452 0,521
12 0,187 0,253 0,327 0,385 0,488 0,540 0,667 0,775
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0,0384 0,0260 0,0185 0,0176 0,0150 0,0111 0,0128 0,0124

4 0,0434 0,0302 0,0267 0,0235 0,0227 0,0172 0,0273 0,0168
8 0,0502 0,0425 0,0394 0,0401 0,0418 0,0341 0,0407 0,0334
12 0,0639 0,0639 0,0666 0,0715 0,0732 0,0652 0,0715 0,0565
16 0,0901 0,0990 0,106 0,1075 0,120 0,111 0,112 0,0863
20 0,1275 0,1505 0,160 0,167 0,180 0,166 0,167 0,136
24 0,176 0,218 0,232 0,244 0,251 0,244 0,288 0,272
28 0,238 0,305 0,320 0,329 0,336 0,313 0,343 0,338
32 0,347 0,403 0,431 0,432 0,384 0,360 0,408 0,414
36 0,445 0,530 0,560 0,540 0,438 0,419 0,461 0,467
40 0,525 0,625 0,706 0,680 0,475 0,460 0,525 0,516
44 0,620 0,784 0,799 0,796 - - - -
48 0,715 0,880 0,928 0,928 - - - -
52 0,824 1,01 1,05 0,725 - - - -
16 0,265 0,362 0,457 0,527 0,656 0,718 0,915 0,981
20 0,339 0,484 0,599 0,680 0,829 0,898 1,032 0,695
155


24 0,424 0,615 0,739 0,830 0,984 1,035 1,040 0,685
28 0,510 0,745 0,882 0,984 1,05 0,900 0,561 0,749
32 0,617 0,862 1,032 1,113 0,730 0,625 0,609 0,664
36 0,684 0,969 1,151 1,283 0,695 0,530 0,602 0,655
40 0,740 1,069 1,289 1,381 0,675 0,540 - 0,659
44 0,776 1,140 1,381 1,352 0,660 0,550 - -
48 0,828 1,189 1,440 1,225 0,645 0,556 - -
52 0,863 1,217 1,348 0,595 0,627 0,565 - -
C n =f(, ) profil NEJ – 20
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 0,0601 0,0819 0,102 0,115 0,145 0,174 0,220 0,254
8 0,118 0,168 0,211 0,254 0,303 0,358 0,453 0,520
12 0,196 0,260 0,333 0,391 0,475 0,540 0,668 0,768
16 0,280 0,375 0,469 0,536 0,630 0,720 0,911 0,969
20 0,363 0,507 0,617 0,697 0,830 0,900 1,013 0,697
24 0,459 0,605 0,710 0,859 0,975 1,020 1,041 0,794
28 0,585 0,802 0,930 1,024 1,100 1,001 0,656 0,743
32 0,709 0,943 1,074 1,125 0,880 0,870 0,732 0,774
36 0,814 1,108 1,200 1,224 0,800 0,800 0,756 0,805
40 0,903 1,240 1,350 1,352 0,740 0,755 - -
156


44 0,990 1,365 1,520 1,526 0,665 0,685 - -
48 1,084 1,449 1,644 1,570 0,620 0,650 - -
52 1,175 1,544 1,656 0,874 0,585 0,620 - -
C m z =f(, ) profil NEJ - 20
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 0,0182 0,0198 0,020 0,0234 0,034 0,0371 0,0493 0,067
8 0,033 0,0373 0,045 0,0500 0,0650 0,0795 0,114 0,127
12 0,0574 0,0641 0,0765 0,0909 0,108 0,124 0,160 0,179
16 0,0877 0,0998 0,117 0,134 0,153 0,169 0,232 0,233
20 0,118 0,149 0,169 0,185 0,210 0,226 0,259 0,267
24 0,157 0,206 0,226 0,239 0,265 0,285 0,279 0,252
28 0,212 0,269 0,288 0,297 0,317 0,315 0,248 0,269
32 0,260 0,333 0,359 0,364 0,336 0,330 0,260 0,282
36 0,302 0,384 0,424 0,428 0,339 0,322 0,280 0,292
40 0,343 0,445 0,472 0,495 0,330 0,300 - 0,309
44 0,372 0,502 0,527 0,548 0,296 0,320 - -
48 0,418 0,535 0,587 0,595 0,290 0,312 - -
52 0,460 0,604 0,632 0,367 0,285 0,304 - -
157


C d =f(, ) profil NEJ – 20
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 - - - - - - - -
4 0,302 0,236 0,196 0,204 0,234 0,213 0,224 0,264
8 0,280 0,222 0,213 0,197 0,211 0,223 0,252 0,244
12 0,293 0,246 0,230 0,232 0,230 0,230 0,241 0,234
16 0,313 0,266 0,250 0,250 0,243 0,233 0,254 0,241
20 0,326 0,294 0,274 0,266 0,252 0,252 0,255 0,261
24 0,342 0,340 0,318 0,278 0,272 0,280 0,267 0,314
28 0,362 0,335 0,309 0,290 0,288 0,314 0,377 0,276
32 0,367 0,353 0,335 0,324 0,380 0,380 0,355 0,274
36 0,371 0,346 0,352 0,349 0,425 0,403 0,370 0,273
40 0,379 0,359 0,349 0,366 0,445 0,398 - -
44 0,376 0,368 0,347 0,358 0,447 0,468 - -
48 0,386 0,370 0,357 0,378 0,470 0,480 - -
52 0,392 0,390 0,382 0,420 0,480 0,490 - -
158


C X =f(, ) profil NEJ – 20
– marş înapoi – Tabelul 14.10
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0,053 0,041 0,035 0,035 0,035 0,031

4 0,063 0,052 0,049 0,046 0,041 0,037
8 0,070 0,067 0,076 0,067 0,067 0,066
12 0,104 0,101 0,116 0,124 0,114 0,110
16 0,144 0,143 0,174 0,164 0,176 0,176
20 0,183 0,205 0,236 0,237 0,256 0,255
24 0,224 0,272 0,326 0,324 0,338 0,309
28 0,282 0,365 0,420 0,423 0,348 0,350
32 0,344 0,481 0,546 0,535 0,406 -
36 0,475 0,608 0,672 0,540 0,451 -
40 0,680 0,766 0,828 0,611 - -
159


C Y =f(, ) profil NEJ – 20
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 0,0744 0,0678 0,0757 0,0795 0,088 0,100
8 0,140 0,141 0,178 0,207 0,259 0,280
12 0,204 0,230 0,293 0,338 0,399 0,437
16 0,263 0,337 0,393 0,461 0,516 0,536
20 0,325 0,422 0,501 0,578 0,615 0,570
24 0,385 0,509 0,641 0,687 0,645 0,482
28 0,450 0,620 0,754 0,799 0,467 0,453
32 0,521 0,784 0,867 0,839 0,465 0,450
36 0,658 0,864 0,951 0,620 0,490 0,450
40 0,776 0,906 0,999 0,649 0,470 0,450
C n =f(, ) profil NEJ – 20
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 0,0788 0,0714 0,081 0,0817 0,091 0,1028
8 0,150 0,149 0,180 0,214 0,265 0,286
160


12 0,221 0,246 0,340 0,356 0,399 0,450
16 0,293 0,394 0,461 0,489 0,544 0,564
20 0,369 0,490 0,591 0,625 0,588 0,622
24 0,443 0,576 0,718 0,760 0,604 0,576
28 0,530 0,820 0,864 0,904 0,480 0,534
32 0,623 0,901 1,000 0,994 0,416 0,480
36 0,812 1,000 1,015 0,843 0,399 0,420
40 0,881 1,020 1,025 0,868 0,370 0,400
C m z =f(, ) profil NEJ – 20

 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 - 0,0677 - 0,0815 - 0,0839 - 0,081 - 0,095 - 0,1122
8 - 0,101 - 0,145 - 0,174 - 0,184 - 0,241 - 0,254
12 - 0,150 - 0,197 - 0,263 - 0,291 - 0,347 - 0,381
16 - 0,201 - 0,270 - 0,348 - 0,385 - 0,433 - 0,451
20 - 0,254 - 0,351 - 0,429 - 0,470 - 0,450 - 0,460
24 - 0,310 - 0,428 - 0,516 - 0,549 - 0,425 - 0,408
28 - 0,372 - 0,509 - 0,596 - 0,628 - 0,310 - 0,308
32 - 0,417 - 0,637 - 0,689 - 0,692 - 0,280 - 0,230
36 - 0,538 - 0,707 - 0,768 - 0,550 - 0,242 - 0,190
40 - 0,633 - 0,774 - 0,830 - 0,563 - 0,220 - 0,170
C d =f(, ) profil NEJ – 20

 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 - 0,790 - 0,810 - 0,896 - 0,846 - 0,880 - 0,920
8 - 0,774 - 0,792 - 0,820 - 0,860 - 0,909 - 0,890
161


12 - 0,740 - 0,780 - 0,774 - 0,818 - 0,835 - 0,840
16 - 0,685 - 0,761 - 0,754 - 0,790 - 0,797 - 0,801
20 - 0,688 - 0,730 - 0,725 - 0,751 - 0,760 - 0,766
24 - 0,700 - 0,720 - 0,720 - 0,722 - 0,720 - 0,721
28 - 0,702 - 0,707 - 0,691 - 0,695 - 0,692 - 0,700
32 - 0,670 - 0,691 - 0,670 - 0,676 - 0,662 -
36 - 0,661 - 0,670 - 0,660 - 0,653 - 0,646 -
40 - 0,652 - 0,658 - 0,646 - 0,649 - -
Tabelul 14.15
ABSCISA PROFILUL
X % DIN B SEMIGROSIMILE Y IN % DIN GROSIMEA MAXIMA
TAGI NEJ NACA GO
0 0 0 0 0
1,25 22,70 16,55 15,80 16,48
2,5 31,00 22,60 21,80 22,41
5,0 40,95 31,10 29,60 31,03
7,5 46,20 36,90 34,99 36,42
10,0 48,25 40,95 39,00 40,52
15 49,80 46,00 44,55 45,91
17,5 50,00 47,50 46,30 -
20,0 49,80 49,00 47,78 48,92
25,0 48,10 50,00 49,50 -
30 46,10 49,50 50,00 50,00
40 38,70 47,00 48,35 45,47
50 29,40 40,85 44,00 39,01
60 21,80 33,35 38,03 30,50
70 15,10 24,00 30,50 21,55
80 9,18 15,00 21,85 12,48
90 4,48 7,50 12,06 4,50
95 2,52 3,00 6,70 2,00
100 1,018 0,0 1,05 0,00
C X =f(, ) profil NACA – 0015
162


 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0,0288 0,014 0,0189 0,0121 0,0149 0,0100 0,008 0,008

4 0,0488 0,0188 0,0201 0,0158 0,0206 0,0161 0,011 0,014
8 0,0468 0,0304 0,0315 0,0306 0,0363 0,0332 0,035 0,030
12 0,0662 0,0513 0,0595 0,0558 0,0644 0,0629 0,070 0,070
16 0,096 0,0859 0,0965 0,0940 0,107 0,1085 0,110 0,195
20 0,122 0,139 0,145 0,149 0,164 0,164 0,266 0,250
24 0,186 0,210 0,225 0,215 0,226 0,223 0,310 0,281
28 0,259 0,300 0,304 0,294 0,280 0,350 0,361 0,368
32 0,338 0,372 0,417 0,383 0,470 0,401 0,387 0,402
36 0,430 0,534 0,536 0,549 0,543 0,520 0,490 -
40 0,538 0,614 0,788 0,588 0,652 0,560 0,517 -
44 0,629 0,850 1,025 0,624 - - - -
48 0,722 0,955 0,974 0,676 - - - -
52 0,924 1,06 0,794 0,748 - - - -
C Y =f(, ) profil NACA – 0015
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 0,0429 0,0781 0,0861 0,103 0,140 0,160 0,226 0,250
8 0,0974 0,153 0,187 0,227 0,291 0,352 0,450 0,500
12 0,152 0,256 0,306 0,360 0,449 0,543 0,690 0,750
16 0,220 0,356 0,431 0,497 0,610 0,730 0,880 0,950
20 0,320 0,484 0,565 0,645 0,805 0,900 0,892 0,700
24 0,413 0,609 0,718 0,800 0,931 0,533 0,556 0,725
28 0,512 0,748 0,861 0,940 0,467 0,490 0,561 0,731
163


32 0,596 0,876 1,000 1,050 0,492 0,500 0,562 0,740
36 0,678 1,012 1,140 0,796 0,546 0,504 0,560 -
40 0,733 1,125 1,000 0,689 0,585 0,507 0,541 -
44 0,779 1,077 1,013 0,645 - - - -
48 0,829 1,024 0,960 0,627 - - - -
52 0,826 0,994 0,630 0,618 - - - -
C n =f(, ) profil NACA – 0015
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 0,0462 0,0742 0,0874 0,103 0,145 0,163 0,221 0,250
8 0,103 0,156 0,189 0,229 0,298 0,349 0,450 0,499
12 0,163 0,261 0,312 0,364 0,465 0,521 0,689 0,746
16 0,238 0,368 0,442 0,504 0,628 0,710 0,875 0,966
20 0,343 0,503 0,580 0,657 0,770 0,871 0,928 0,745
24 0,453 0,641 0,748 0,819 0,946 1,012 0,634 0,777
28 0,566 0,801 0,903 0,968 0,851 0,801 0,664 0,818
32 0,635 0,941 1,069 1,128 0,706 0,872 0,680 0,766
36 0,802 1,130 1,252 1,200 0,742 0,701 0,740 -
40 0,907 1,204 1,401 1,125 0,803 0,723 0,747 -
44 0,947 1,321 1,430 0,898 - - - -
48 1,093 1,391 0,644 0,923 - - - -
52 1,235 1,446 0,388 0,970 - - - -
C m z =f(, ) profil NACA – 0015
164


 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 0,0069 0,0108 0,0133 0,0156 0,0855 0,0303 0,0503 0,257
1
8 0,0184 0,0898 0,0338 0,040 0,0544 0,0748 0,107 0,119
12 0,0328 0,059 0,0649 0,0728 0,0934 0,1076 0,162 0,179
16 0,0574 0,080 0,103 0,112 0,138 0,1599 0,214 0,237
20 0,0991 0,128 0,148 0,161 0,194 0,201 0,289 0,265
24 0,146 0,184 0,218 0,217 0,235 0,248 0,238 0,280
28 0,196 0,250 0,270 0,275 0,279 0,272 0,254 0,298
32 0,246 0,310 0,335 0,329 0,240 0,352 0,258 0,284
36 0,299 0,397 0,411 0,360 0,250 0,360 0,289 -
40 0,314 0,435 0,480 0,400 0,260 0,366 0,295 -
44 0,3549 0,505 0,538 0,360 - - - -
48 0,4038 0,543 0,545 0,378 - - - -
52 0,4375 0,571 0,407 0,401 - - - -
C d =f(, ) profil NACA – 0015
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

0
- - - - - - - - -
4 0,149 0,145 0,152 0,152 0,176 0,186 0,227 0,230
8 0,179 0,191 0,178 0,175 0,182 0,212 0,238 0,240
12 0,200 0,226 0,208 0,198 0,200 0,206 0,235 0,240
16 0,241 0,217 0,234 0,223 0,219 0,225 0,245 0,245
20 0,288 0,254 0,257 0,244 0,252 0,231 0,301 0,355
24 0,328 0,287 0,284 0,265 0,248 0,245 0,375 0,361
28 0,346 0,312 0,299 0,234 0,328 0,340 0,381 0,364
32 0,387 0,329 0,314 0,292 0,340 0,380 0,380 0,370
36 0,374 0,351 0,378 0,300 0,334 0,380 0,390 -
40 0,346 0,360 0,342 0,355 - - - -
165


44 0,357 0,382 0,376 0,400 - - - -
48 0,370 0,390 0,399 0,409 - - - -
52 0,354 0,395 0,403 0,414 - - - -
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

0
0 0,039 0,025 0,026 0,020 0,026 0,022

4 0,043 0,034 0,043 0,0302 0,035 0,034
8 0,057 0,052 0,062 0,053 0,063 0,066
12 0,082 0,085 0,103 0,088 0,108 0,115
16 0,109 0,132 0,155 0,146 0,174 0,187
20 0,152 0,190 0,220 0,217 0,256 0,264
24 0,197 0,270 0,336 0,321 0,329 0,328
28 0,282 0,399 0,435 0,435 0,335 0,354
32 0,377 0,520 0,569 0,555 0,382 -
36 0,507 0,667 0,710 0,548 0,436 -
40 - 0,766 - 0,596 - -
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 0,0622 0,107 0,109 0,116 0,160 0,181
8 0,120 0,182 0,216 0,237 0,322 0,358
12 0,167 0,267 0,323 0,356 0,461 0,508
16 0,218 0,355 0,437 0,499 0,574 0,595
20 0,288 0,440 0,532 0,575 0,551 0,630
24 0,352 0,550 0,655 0,715 0,667 0,566
166


28 0,425 0,718 0,783 0,822 0,498 0,500
32 0,526 0,846 0,903 0,881 0,479 0,490
36 0,690 0,948 0,991 0,703 0,489 0,475
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 0,0652 0,109 0,112 0,140 0,162 0,183
8 0,126 0,187 0,223 0,272 0,328 0,363
12 0,180 0,279 0,337 0,386 0,473 0,520
16 0,240 0,368 0,454 0,490 0,600 0,623
20 0,301 0,479 0,575 0,614 0,699 0,682
24 0,402 0,612 0,730 0,784 0,744 0,651
28 0,507 0,823 0,894 0,921 0,598 0,608
32 0,696 0,992 1,066 1,043 0,618 0,615
36 0,856 1,157 1,219 0,891 0,652 0,635
40 - 1,253 - - - -
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 - 0,037 - 0,0702 - 0,086 - 0,095 - 0,126 - 0,140
8 - 0,084 - 0,137 - 0,170 - 0,194 - 0,259 - 0,281
12 - 0,122 - 0,208 - 0,250 - 0,292 - 0,371 - 0,405
16 - 0,166 - 0,273 - 0,343 - 0,383 - 0,430 - 0,463
20 - 0,198 - 0,347 - 0,423 - 0,457 - 0,498 - 0,478
24 - 0,261 - 0,432 - 0,515 - 0,550 - 0,445 - 0,446
28 - 0,323 - 0,555 - 0,605 - 0,645 - 0,412 - 0,422
32 - 0,392 - 0,657 - 0,705 - 0,686 - 0,427 - 0,425
167


36 - 0,519 - 0,762 - 0,790 - 0,624 - 0,449 - 0,430
40 - 0,633 - 0,820 - 0,740 - 0,553 - 0,465 - 0,460
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 - - - - - -
4 - 0,568 - 0,644 - 0,770 - 0,680 - 0,778 - 0,764
8 - 0,688 - 0,733 - 0,730 - 0,713 - 0,790 - 0,775
12 - 0,676 - 0,744 - 0,743 - 0,756 - 0,785 - 0,780
16 - 0,692 - 0,742 - 0,758 - 0,780 - 0,718 - 0,744
20 - 0,658 - 0,724 - 0,735 - 0,745 - 0,712 - 0,700
24 - 0,650 - 0,705 - 0,705 - 0,703 - 0,600 - 0,685
28 - 0,637 - 0,674 - 0,679 - 0,693 - 0,690 - 0,695
32 - 0,616 - 0,663 - 0,661 - 0,657 - 0,693 - 0,698
36 - 0,609 - 0,658 - 0,650 - 0,649 - 0,688 - 0,725
40 - 0,605 - 0,654 - 0,645 - 0,633 - 0,630 -
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0,0409 0,0272 0,0208 0,0209 0,0165 0,0148 0,013 0,0112

4 0,0528 0,0315 0,0246 0,0255 0,0239 0,0199 0,019 0,018
8 0,0602 0,0425 0,0378 0,0401 0,0380 0,0361 0,037 0,351
12 0,0795 0,0665 0,0582 0,0657 0,0607 0,626 0,070 0,0622
16 0,0996 0,101 0,0932 0,101 0,0985 0,1028 0,115 0,900
20 0,137 0,145 0,145 0,154 0,147 0,152 0,162 0,39
24 0,191 0,217 0,207 0,271 0,214 0,234 0,280 0,282
28 0,256 0,278 0,292 0,303 0,294 0,304 0,340 0,340
32 0,324 0,389 0,382 0,401 0,348 0,375 0,375 0,398
36 0,405 0,508 0,492 0,524 0,421 0,445 0,485 0,482
168


40 0,538 0,648 0,632 0,676 0,485 0,510 0,507 0,523
44 0,630 0,788 0,765 0,785 - - - -
48 0,710 0,885 0,873 0,858 - - - -
52 0,755 0,988 0,724 0,716 - - - -
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 0,0476 0,0686 0,0856 0,104 0,135 0,150 0,223 0,247
8 0,105 0,150 0,187 0,225 0,295 0,320 0,449 0,510
12 0,168 0,240 0,299 0,347 0,425 0,480 0,681 0,765
16 0,236 0,334 0,410 0,480 0,587 0,670 0,884 0,950
20 0,311 0,441 0,539 0,617 0,748 0,835 0,964 1,000
24 0,387 0,558 0,666 0,761 0,905 0,990 0,655 0,650
28 0,480 0,678 0,807 0,901 0,999 0,875 0,620 0,544
32 0,572 0,798 0,943 1,046 0,550 0,570 0,610 0,509
36 0,657 0,917 1,070 1,197 0,590 0,530 - -
40 0,728 1,039 1,200 1,170 0,581 0,550 - -
44 0,761 1,130 1,295 0,635 - - - -
48 0,781 1,176 1,337 0,597 - - - -
52 0,803 1,199 1,344 0,560 - - - -
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 0,0511 0,070 0,089 0,105 0,121 0,152 0,223 0,217
8 0,112 0,154 0,190 0,228 0,260 0,323 0,450 0,500
12 0,181 0,249 0,305 0,353 0,410 0,485 0,680 0,748
16 0,254 0,350 0,421 0,489 0,488 0,663 0,882 0,906
169


20 0,339 0,466 0,555 0,628 0,716 0,811 0,959 0,988
24 0,432 0,597 0,694 0,786 0,827 0,883 0,722 0,708
28 0,534 0,731 0,851 0,937 1,020 0,913 0,706 0,639
32 0,742 0,883 0,980 1,098 0,749 0,683 0,715 0,641
36 0,770 1,043 1,150 1,276 0,723 0,692 - -
40 0,903 1,211 1,326 1,332 0,745 0,749 - -
44 0,986 1,362 1,465 0,427 - - - -
48 1,052 1,446 1,544 0,868 - - - -
52 1,090 1,520 1,400 0,910 - - - -
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 0,0116 0,0144 0,0114 0,0126 0,0288 0,0300 0,049 0,0465
8 0,026 0,0323 0,033 0,0363 0,0480 0,0616 0,098 0,108
12 0,0473 0,0549 0,0582 0,0629 0,0770 0,0950 0,147 0,132
16 0,0698 0,0812 0,897 0,0979 0,116 0,136 0,192 0,194
20 0,106 0,126 0,131 0,1387 0,154 0,176 0,224 0,244
24 0,144 0,164 0,177 0,189 0,215 0,229 0,260 0,341
28 0,188 0,218 0,239 0,245 0,281 0,276 0,264 0,210
32 0,249 0,282 0,302 0,313 0,262 0,250 0,272 0,214
36 0,292 0,337 0,369 0,386 0,269 0,273 - -
40 0,328 0,411 0,436 0,446 0,250 0,246 - -
44 0,372 0,516 0,486 0,492 - - - -
48 0,406 0,539 0,522 0,331 - - - -
52 0,433 0,568 0,409 0,350 - - - -
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0 3,0 5,0

 0
170


0 - - - - - - - -
4 0,277 0,206 0,128 0,120 0,188 0,197 0,219 0,214
8 0,232 0,210 0,174 0,159 0,184 0,190 0,218 0,215
12 0,261 0,221 0,191 0,178 0,187 0,196 0,216 0,216
16 0,275 0,232 0,212 0,200 0,198 0,206 0,217 0,215
20 0,313 0,270 0,236 0,221 0,215 0,217 0,235 0,247
24 0,333 0,274 0,255 0,240 0,260 0,260 0,360 0,340
28 0,346 0,298 0,281 0,262 0,275 0,302 0,375 0,330
32 0,336 0,320 0,308 0,285 0,350 0,366 0,380 0,335
36 0,380 0,322 0,321 0,302 0,372 0,394 - -
40 0,364 0,339 0,329 0,335 0,336 0,329 - -
44 0,386 0,378 0,332 0,345 - - - -
48 0,387 0,373 0,336 0,381 - - - -
52 0,398 0,374 0,292 0,384 - - - -
C X =f(, ) profil NACA – 0,021
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0,048 0,034 0,037 0,035 0,040 0,033

4 0,061 0,038 0,042 0,038 0,046 0,038
8 0,078 0,052 0,056 0,054 0,069 0,058
12 0,106 0,083 0,096 0,085 0,125 0,105
16 0,134 0,126 0,144 0,134 0,191 0,168
20 0,169 0,176 0,202 0,191 0,280 0,248
24 0,213 0,236 0,279 0,286 0,374 0,302
28 0,278 0,312 0,373 0,373 0,385 0,343
32 0,316 0,415 0,503 0,412 0,455 0,388
36 0,477 0,545 0,634 0,480 0,517 -
40 0,493 0,694 0,754 0,600 - -
C Y =f(, ) profil NACA – 0,021
171


 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 0,0568 0,0446 0,0679 0,069 0,100 0,110
8 0,102 0,132 0,177 0,187 0,260 0,283
12 0,161 0,220 0,288 0,330 0,430 0,433
16 0,210 0,313 0,385 0,450 0,540 0,494
20 0,250 0,383 0,475 0,502 0,546 0,508
24 0,317 0,446 0,572 0,593 0,582 0,414
28 0,375 0,543 0,677 0,649 0,450 0,388
32 0,461 0,647 0,791 0,506 0,410 0,377
36 0,609 0,790 0,884 0,529 0,420 0,370
40 0,680 0,857 0,914 0,539 0,435 0,400
C n =f(, ) profil NACA – 0,021
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 0,0408 0,0472 0,0105 0,072 0,100 0,112
8 0,112 0,138 0,183 0,192 0,260 0,288
12 0,179 0,232 0,301 0,350 0,436 0,446
16 0,239 0,336 0,410 0,450 0,540 0,520
20 0,293 0,420 0,515 0,537 0,581 0,562
24 0,376 0,524 0,637 0,658 0,587 0,500
28 0,462 0,626 0,772 0,731 0,450 0,503
32 0,558 0,770 0,937 0,648 0,410 0,526
36 0,772 0,960 1,086 0,710 0,445 0,510
40 0,790 1,103 1,184 0,798 - -
172


C m z =f(, ) profil NACA – 0,021
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

 0
0 0 0 0 0 0 0
4 - 0,0461 - 0,0583 - 0,0716 - 0,0845 - 0,107 - 0,112
8 - 0,0868 - 0,126 - 0,158 - 0,183 - 0,247 - 0,251
12 - 0,134 - 0,193 - 0,245 - 0,266 - 0,311 - 0,380
16 - 0,180 - 0,268 - 0,330 - 0,366 - 0,392 - 0,430
20 - 0,217 - 0,328 - 0,403 - 0,435 - 0,450 - 0,438
24 - 0,275 - 0,385 - 0,486 - 0,507 - 0,458 - 0,386
28 - 0,335 - 0,466 - 0,562 - 0,549 - 0,337 - 0,386
32 - 0,388 - 0,532 - 0,651 - 0,451 - 0,300 - 0,398
36 - 0,515 - 0,660 - 0,715 - 0,494 - 0,453 - 0,470
40 - 0,590 - 0,737 - 0,762 - 0,538 - 0,460 - 0,500
C d =f(, ) profil NACA – 0,021
 0,25 0,5 0,75 1,0 1,5 2,0

0
0 - - - - - -
4 - 1,139 - 1,23 - 1,02 - 1,17 - 1,07 - 1,00
8 - 0,775 - 0,915 - 0,862 - 0,950 - 0,950 - 0,870
12 - 0,748 - 0,833 - 0,815 - 0,760 - 0,715 - 0,851
16 - 0,755 - 0,798 - 0,805 - 0,820 - 0,724 - 0,810
20 - 0,741 - 0,781 - 0,784 - 0,810 - 0,775 - 0,780
24 - 0,732 - 0,765 - 0,765 - 0,771 - 0,780 - 0,772
28 - 0,725 - 0,743 - 0,730 - 0,734 - 0,748 - 0,746
32 - 0,695 - 0,710 - 0,710 - 0,717 - 0,730 - 0,736
36 - 0,667 - 0,688 - 0,785 - 0,695 - 0,682 - 0,700
40 - 0,643 - 0,667 - 0,642 - 0,674 - 0,655 - 0,660
173


INSTALATIA DE ANCORARE
Instalatia de acostare
1.Destinatie: asigura fixarea navei fata de ancora, chei sau fata de nava de
propulsare, precum si legatura dintre nava si fundul apei pentru locuri ne-
amenajate.
2. Elemente componente:
ancora
lantul de ancora
nara de ancora
stopa de lant
ghidajele de lant
vinciul de ancora
nara de punte
tubul de ghidare
putul de lant
dispozitiv de fixare a lantului de ancora de corpul navei
Prevederi R.N.R. (1992) privind instalatia de ancorare la nave de navigatie interioara

Orice nava, cu mici exceptii (nave stationare, exploatate in permanenta la mal, nave
impinse) trebuie sa fie prevazuta cu o instalatie de ancorare usor de pus in functiune.
Dragile se echivaleaza, in ceea ce priveste instalatia de ancorare, cu navele de
marfa autopropulsate.
Barjele purtate, constructiile plutitoare cu destinatie speciala, navele nepropulsate
din flota de dragare, navele cu o constructie neobisnuita, precum si navele obisnuite
destinate exclusiv lucrarilor in conditii speciale, sunt dotate cu instalatii de ancorare
proiectate dupa reguli speciale ale R.N.R.
Navele fluviale au in structura instalatiei de ancorare, ancore de otel cu forta de
tinere normala (ancore Hall sau ancore cu 4 brate). Folosirea unor ancore de alt tip →
examinari speciale R.N.R.
Dotarea navelor cu ancore, lanturi si parame

Caracteristica de dotare
174


Instalatia de ancorare pentru nave fluviale se alege in functie de caracteristica de
dotare Na, calculata cu formula:
Na =L(B+D)+A [m2 ] , (1)
unde:
L- lungimea navei [m];
B- latimea navei [m];
D- pescajul [m];
A-corectia pentru suprastructuri si rufuri, determinata cu relatia:
A  kl h
[m2] , (2)
unde:
k=1,0 – pentru toate navele la care lungimea insumata a
suprastructurilor
depaseste1/2L;
k=0,5 –pentru nvele la care lungimea totala este cuprinsa intre 0,25L-
0,5L
l,h –lungimile si inaltimile medii ale diferitelor suprastructuri si rufuri [m]
Observatii:
In cazul barjelor purtate marimea A include in calcul ramele gurilor de magazii,
precum si constructiile situate deasupra puntii superioare, considerate suprastructuri sau
rufuri. Daca lungimea totala a suprastructurilor si rufurilor este mai mica de 0,25L atunci A
dispare di relatia (1).
Pentru navele-transport marfuri pe punte, 
hl
se calculeaza ca produsul dintre
lungimea conturului lateral al incarcaturii pe punte si a inaltimii sale medii, iar k=0,5 pentru
slepuri destinate numai marfurilor in vrac si k=1,0 daca transporta …..pe punte.
In cazul convoaielor de nave impinse se adopta valoarea maxima a caracteristicii de
dotare rezultata din calculele pentru toate variantele de convoi,considerand ca impingatorul
si navele impinse fac corp comun.
2. Ancorele
Sunt elemente care se aleg in functie de caracteristica de dotare si de zona de
navigatie.
2.1. Astfel, pentru navele destinate zonei 2 de navigatie , numarul si masa ancorelor
prova se determina in functie de Na, inmultind masa totala a ancorelor (tab1) cu un
coeficient k sau k1, dupa cum urmeaza:
k=0,9- pentru nave cu si fara propulsie proprie si pentru o viteza a curentului mai
mica de 6 Km/h;
k=1,0- pentru aceleasi tipuri de nave si de viteze ale curentului intre 6-9 Km/h;
k=1,2 – pentru aceleasi tipuri de nave si viteze >9 Km/h;
k=1,08- pentru remorchere si impingatoare.
175


Tab. 1 (conform R.N.R. ‘92- fluviu)
Caracteristica de Nr. Masa totala a ancorelor prova [Kg]

dotare Na [m2] de ancore
Pana la 35 35
1
36 – 65 50
66 – 85 1 75
86 - 107 100
1
1
108 – 131 2 150
132 – 156 2 200
157 – 185 2 250
186 - 236 2 300
237 – 294 2 350
295 – 356 2 400
357 – 417 2 450
418 - 525 2 500
526 – 669 2 600
670 – 840 2 700
841 – 1010 2 800
1011 – 1200 2 900
1201 - 1550 2 1000
1551 – 2080 2 1250
2081 – 2675 2 1500
2676 – 3310 2 1750
3311 - 3990 2 2000
3991 – 4200 2 2250
4201 – 5839 2 2500
5840 – 8051 2 3000
8051 - 11200 2 3500
In cazul navelor destinate zonei 3 de navigatie si cu Na<325, masa ancorei se
determina inmultind masa totala a ancorei (tab.1) cu coeficientul k(k1) si k2=0,8. Cand
viteza curentului este mai mica de 3,5 Km/h, conform RNR k2=0,6 (pt. toateNa)
Pentru alte nave nementionate anterior destinate zonei 3 de navigatie,ancorele vor
avea aceiasi masa ca ancorele navelor din zona 2 de navigatie.
In zona 3 de navigatie, pentru viteze ale curentului mai mici de 3,5 Km/h conform
R.N.R. , K2=0,6 pentru toate Na. La impingatoare pot lipsi ancorele prova.
176


2.2 Ancorele pupa
Impingatoarele si remorcherele- impingatoare, pentruzonele 2 si 3 de navigatie, sunt
dotate cu o instalatie de ancorare in pupa.
Masa ancorelor pupa si numarul lor se stabilesc conform tab.1 in functie de Na si
inmultind masa din tabel cu coeficientul K3=0,75K1, unde K1este cel determinat la
paragraful 2.1.
Masa totala a ancorelor este mai mare sau egala cu masa mentionata in tab.2.
Tab.2.(conform R.N.R.’92)
Puterea Masa totala a ancorelor pupa [Kg]

[Kw]
295 600
440 800
735 1000
1105 1250
1620 1500
2355 1750
3680 2000
Valorile intermediare se determina prin interpolare liniara rotunjind pana la cea

mai apropiata masa de ancora standard.
Pentru remorchere-impingatoare cu P≤295 Kw, masa ancorei pupa se poate
micsora,iar pentru cele cu P≤100Kw si L≤20m,instalatia de ancorare pupa poate lipsi.
Caracteristica generala a ancorelor este factorul de smulgere ks, definit ca:
Fs
ks 
m g , (3)
unde :
Fs-forta orizontala de smulgere a ancorei [N].
m-masa ancorei [Kg].
g-acceleratia gravitationala [m/s2].
177


Test de autoevaluare
1. Instalatia de guvernare: rol, clasificare, elemente componente
2. Schema bloc a instalatie de guvernare in circuit deschis
3. Schema bloc a instalatie de guvernare in circuit inchis
4. Instalatia de guvernare cu hidromotor liniar: schema, elemente
componente, functionarea
5. Instalatia de guvernare cu hidromotor oscilant: schema, elemente
componente, functionarea
6. Proiectarea instalatiei de guvernare
Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 9

Verificarea se va face avand ca bază subiectele enumerate la Test de
autoevaluare
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele

de autoevaluare
Recapitulare
178


Concluzii
Bibliografie
Fanel-Viorel PANAITESCU, Mariana PANAITESCU-
Maşini si instalaţii Navale, Editia 2 Revizuită, Ed. Ex
Ponto, Constanţa, 2009
179

Unitatea de Invatare 9

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Unitatea de Invatare 9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalaţia de guvernare

Unitatea de învăţare nr. 9

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 9 129

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

Toate elementele sunt cuprinse in STCW- (Standards

Instalaţia de guvernare realizeazã menţinerea direcţiei de navigaţie în timpul

Transmisia de comandã poate fi mecanicã, hidraulicã sau electricã. Prin axio-metru se

2. INSTALAŢII DE GUVERNARE CU ACŢIONARE ELECTROMECANICÃ

Aceste instalaţii folosesc electromotoare de curent continuu sau curent alternativ cu

3. INSTALAŢII DE GUVERNARE CU ACŢIONARE ELECTROHIDROSTATICÃ

Acţionarea hidrostaticã a instalaţiei de guvernare se realizeazã cu hidromotoare

Schema instalaţiei cu maşinã de cârmã cu hidromotor osciliant este datã în fig. 4

4.1. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE ALE NAVEI

Pentru determinarea dimensiunilor principale ale navei, necesare în proiectarea

Determinarea lungimii navei L [m]

Viteza de serviciu a navei

Viteza de serviciu a navei vn este data în temã în Nd.

Determinarea numãrului lui Froude

Numãrul Froude (Fr) se determinã cu relaţia:

unde: v = viteza de serviciu a navei [m/s];

g = acceleratia gravitationala = 9,81 [m/s2];

L = lungimea navei [m].

Determinarea coeficientului bloc Cb

Coeficientul bloc al navei Cb se va estima cu ajutorul unor relaţii deter-minate experimental

EYRE CB = 1,05 – 1,68  Fr pt. Fr = 0,15…..0,30

SILVERLEAF CB = 1,214 – 2,36  Fr pt. Fr = 0,15…..0,30 ( 1 elice )

PETROLIERE ŞI BULK - CARRIERE

LOGACEV CB = 1,105 – 1,68  Fr pt. Fr = 0,16…..0,24

BRONNIKOV CB = 0,77 – 0,78  Fr pt. Fr = 0,25…..0,35

NAVE RAPIDE Fr > 0,35

LINDBLAD CB = 0,632 – 0,252  Fr

Determinarea lãţimii navei B

Lãţimea navei se determinã cu o relaţie empiricã propusã de Watson, care estimeazã

unde: k = 1,006 – coeficient de corecţie pentru apendice;

Lãţimea navei devine:

Înãlţimea de construcţie a navei H

Deplasamentul volumetric al navei

 = Lpp  B  T Cb [m3], (7)

Lpp = lungimea între perpendiculare[m];

Cb = coeficientul de fineţe bloc.

4.2. CALCULUL HIDRODINAMIC AL CÂRMELOR

Guvernarea navelor cu ajutorul cârmelor, organ clasic de guvernare, este justificatã

a) Dupã poziţia axului cârmele se clasificã în :

b) După modul de menţinere pot fi:

- cârme susţinute de legare sus si jos (fig.5, 6, 10, 11, 12);

c) După forma suprafeţei safranului cârmele pot avea safranul cu:

- forma dreptunghiularã h/b > 1 (nave maritime);

d) După forma profilului cârmele pot fi:

Se folosesc la toate navele maritime moderne, astfel:

Fig. 9 Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12

Recomandãri privind amplasarea cârmelor

Determinarea ariei safranului penei cârmei

Mărimea suprafeţei safranului, pentru diferite tipuri de nave, se determinã cu relaţiile:

p = coeficient egal cu 1,2 pentru cârmele care nu lucrează în imediata apropiere a

Cargouri 50 – 40 0,020 – 0,025

Tancuri 70 – 52 0,014 – 0,019

Nave veliere 50 – 40 0,020 – 0,025

Nave fluviale 30 – 25 0,033 – 0,040

Determinarea dimensiunilor safranului cârmei

Se recomandã o cârmã dreptunghiularã, semisuspendatã, necompensatã în partea

Forţele care acţioneazã asupra cârmei

Se considerã cã o cârmã cu profil hidrodinamic izolatã de navã si complet

M = Pn  e - momentul faţã de muchia de atac. (16)

Forţele şi momentele se pot exprima prin intermediul unor coeficienţi hidrodinamici.