Instalatia de balast-santina

Unitatea de învăţare nr. 1

Instalaţii de balast-santina
OBIECTIVELE Unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

La sfarsitul acestei unitati, cursantul va fi capabil sa:
 Înţelegerea noţiunilor de balast si santina
 Înţelegerea cerintelor Anexei I MARPOL referitoare la
tancurile de balast CBT, SBT (Regula 18 la nave altele
decat petroliere; Regula 13, 13A la tancuri petrolierere,
regula 29-Tancul de reziduuri)
 Familiarizarea cu instalatiile
 Sublinierea aspectelor practice
 Recunoaşterea elementelor componente
 Managementul apei de balast
 Aplicarea unor elemente simple de calcul hidraulic al
pompei si tubulaturii

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 1 2

1.1 Instalatia de balast-santina 3
1.2 Instalatia de balast. Destinatie. Cerinţe impuse 3
1.3 Modificarea deplasamentului navei balastate 4
1.4 Schema, elementele componente si functionarea instalatiei de balast 5
1.5 Schema bloc, elementele componente si functionarea instalatiei de balast 6
(Inversarea functionarii la balastare-debalastare)
1.6 Priza de fund si de bordaj: schema, elementele componente si functionarea 7
1.7 Valvula Kingston: schema, elementele componente si functionarea 7
1.8 Calculul instalatiei de balast 8
1.9 Instalatia de santina. Generalitati. Elemente de constructie 8

1
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

1.10 Schema, elementele componente si functionarea instalatiei de santina 9

1.11 Calculul instalatiei de santina 9
1.12 Reguli ale societatilor de clasificare privind instalatiile de balast-santina 10
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 1 10
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 11
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1 11

Instructiuni si timp mediu necesar de studiu: studentul va citi si intelege materialul pus la
dispozitie. Va reprezenta schemele (nu se va limita la o simpla vizionare), va intelege functionarea
instalatiei si rolul fiecarui element component in cadrul schemei.Va face conexiuni cu cerintele
MARPOL privind instalatia. Studiul individual aferent unitatii este acoperit in 3-4 h.

De reţinut!

Toate elementele sunt cuprinse in STCW- (Standards

of Training, Certification and Watchkeeping) privind
calificarea minimala a ofiterului de cart, deci trebuie
retinute

INSTALAŢII DE BALAST- SANTINÃ

Aceste instalaţii realizeazã corectarea poziţiei centrului de masã al navei

prin ambarcarea, transferarea şi evacuarea peste bord a balastului lichid, precum
si evacuarea peste bord a apelor colectate în santinã în limitele admise de lege.

2
Instalaţii de Bord si Punte 2– Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

Instalaţiile de balast- santinã sunt compuse din tancuri de balast- santinã

unite prin tubulaturi, circuite de drenare independente, pompe comune, sorburi si
valvule de izolare, de direcţionare sau de evacuare peste bord. Având porţiuni
comune de conducte, în exploatarea acestor instalaţii se utilizeazã un numãr mai
mic de pompe si tubulaturi, ceea ce implicã reducerea gabaritului instalaţiei.
Utilizarea pompelor de balast şi a unor pãrţi de tubulaturã pentru santinã şi
invers, este de multe ori neindicatã datoritã contaminãrii cu reziduuri petroliere.
Utilizarea acestui sistem se face numai în caz de necesitate.
Cerinţele impuse instalaţiilor de balast santinã sunt:
- sã asigure corectarea poziţiei centrului de masã al navei;
- sã dreneze sau sã umple complet tancurile astfel încât sã asigure asieta
dreaptã a navei (înclinarea transversalã maximã de 15 0 şi longitudinalã maximã
de 5 0 );
- sã funcţioneze astfel încât sã se excludã posibilitatea inundãrii arbitrare a
navei şi degradarea mãrfurilor;
- sã nu polueze acvatoriile cu reziduuri petroliere;
- sã corespundã cerinţelor si regulilor internaţionale privind poluarea
(MARPOL 1973 şi PROTOCOLUL 1978);
- elementele instalaţiilor sã fie executate din materiale anticorozive.
La instalaţia de balast, prin descãrcarea mãrfii înãlţimea metacentricã a
navei se reduce, înrãutãţind stabilitatea. Pentru a ameliora stabilitatea se
ambarcã apã de mare cu greutatea B (fig.1.1), care se adaugã deplasa-mentului
navei goale :

1   g  B deplasamentul navei balastate (1.1)

T1  T  T
 g z G  Bz B
z G1  (1.2)
1
h1  r1  z C1  z G1

g - deplasamentul navei goale;

T - pescajul;
h - înãlţimea metacentricã;
r - raza metacentricã;
zC,zG- cotele centrelor de carenã şi de greutate.

3
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

Fig. 1.1

La mineraliere, datoritã densitãţii mari a mãrfii, odatã cu încãrcarea, centrul

de greutate coboarã mult , stabilitatea devenind excesivã.
Prin excepţie, la aceste nave sunt utilizate tancuri de balast-aripã, plasate
sub puntea principalã, ce provoacã amelioarea stabilitãţii excesive.
Transferul balastului între tancuri se utilizeazã pentru corectarea poziţiei în
plan a centrului de greutate:

B = (0,2 …0,3)  pentru navele de mãrfuri grele;

B = (0,3 …0,5)  pentru petroliere.

Instalaţia de balast este independentã de alte instalaţii, dar pentru mãrirea

siguranţei în funcţionare se racordeazã cu instalaţia de santinã.
În fig.1.2 este prezentatã schema instalaţiei de balast pentru un cargou de
15 000 tdw.

4
Instalaţii de Bord si Punte 2– Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

1- after pick; 2 - sorb; 3 - pompã de balast; 4 - armãturã de închidere; 5 - valvulã

Kingston; 6 - casetã de valvule; 7 – tanc lateral inferior de balast; 8 – tubulaturã
de balast ; 9 – tanc de combustibil; 10 – perete de coliziune; 11 – forpic; 12 –
armãturã de închidere a forpicului; 13 – armãturi de golire a tancurilor superioare
laterale; 14 – tancuri superioare laterale;
15 – punte principalã; 16 – filtru; 17 – armãturã de bordaj
Fig. 1.2

Armãturile de închidere nu sunt cu reţinere, pentru cã în tubulatura de

balast apa circulã în ambele sensuri.
Armãturile se amplaseazã în general în zona C.M. Fiecare tanc este
deservit de o conductã independentã, în sistem centralizat, iar toate conductele
ajung în C.M., de obicei, printr-un coridor special, sub puntea dublului fund.
In fig.1.3 este reprezentata schema bloc a instalatiei de balst in care se
observa inversarea balastare debalastare: pentru balastare aspiratia pompei se
pune in legatura cu magistrala Kingstone prin valvula 7 iar refularea cu tancurile
prin valvula 8; pentru debalastare pompa aspira din tancuri prin valvulele 6 si 7, si
refuleaza peste bord prin caseta de valvule 8.

5
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

Figura 1.3
1- priza de gurna, 2-valvula Kingstone, 3-filtru, 4- Magistrala Kingstone, 5-
pompa de balast, 6- caseta valvule babord-tribord, 7si 8- valvule de inversare, 9
valvula pe tanc

O construcţie deosebitã o are valvula Kingston (fig.1.4a, de fund; fig.1.4b,

de bordaj).

6
Instalaţii de Bord si Punte 2– Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

1 - armãturã de închidere; 2,3 – conducte de alimentare cu abur şi aer

comprimat; 4 – racord de aerisire; 5 – tub perforat pentru dezgheţare si suflare cu
abur sau aer comprimat; 6 - grãtar
Fig. 1.4
Construcţia valvulei Kingston este prezentatã în fig. 1.5:

1 – corp;
2 – capac;
3 – roatã de manevrã manualã;
4 – tijã de acţionare;
5 – flansã de cuplare cu tubulaturã de balast;
6 – ventil;
7 – flanşã de cuplare la filtru Kingston

Fig. 1.5

Cantitãţile de apã din tancuri se controleazã cu nivelmetre ale cãror

indicaţii sunt transmise la postul de comandã.
Tubulatura instalaţiei de balast trebuie sã fie amplasatã astfel încât
sã funcţioneze la înclinãri de maxim 50 şi sã nu fie expusã îngheţãrii (la
navele fluviale tancurile de balast se umplu evident cu apã dulce).

Particularitãţi de calcul
7
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

Debitul pompelor de balast:

B
Q m3/s (1.3)
 w g 3600

unde: B - greutatea apei de balast N;

 w - densitatea apei;
 = (8 – 10) ore pentru toatã instalaţia;
 = 2 ore pentru cel mai mare tanc;
Q = 100 … 400 m3/h valori uzuale.

Diametrele ţevilor:

v = 2 m/s viteza de circulaţie a apei

d c2 V
v  ,
4 3600

4V
dc  . (1.4)
3600 v

Conform A.N.R. valoarea diametrului ţevii care deserveşte un tanc de

balast trebuie sã fie superioarã valorii dR datã de relaţia:

d R  183 V mm (1.5)

în care:
V - volumul tancului m3.

Diametrul tubulaturii magistrale de balast trebuie sã fie mai mare sau

egal cu diametrul tubulaturii celui mai mare tanc de balast.
De asemenea, diametrul necesar al ţevilor trebuie sã fie stabilit pe
baza calculãrii pierderilor de sarcinã în tubulaturã, verificând posibilitatea de
aspirare a apei din cel mai îndepãrtat tanc, pentru înãlţimea de aspiraţie a
pompei care nu depãşeşte, de obicei, 5 – 6 m.

Instalaţia de santinã asigurã evacuarea apei peste bord, apa ce se

adunã în santinã în condiţii normale de exploatare si de asemenea, asigurã
evacuarea cantitãţilor de apã pãtrunse în caz de gaurã de apa. Ea
8
Instalaţii de Bord si Punte 2– Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

îndeplineşte deci o funcţie de drenaj si o funcţie de salvare.

În ceea ce priveşte elementele de construcţie, instalaţia dispune de
casete de santinã, racordul de aspiraţie, sorburi cu filtre de protecţie si
armãturi de reţinere, racorduri de drenaj, filtre de nãmol, grãtare,
colectoare, pompã de santinã atât pentru compartimentul maşini cât si
pentru magaziile de marfã, separator pentru reziduuri petroliere, armãturi
de bordaj, tancuri de reziduuri si tancuri de santinã.
Schema unei instalaţii de santinã este redatã în fig. 1.6:

1 – pompã santinã CM; 2 – filtru; 3 – pompã balast – santinã; 4 - pompã santinã magazii
de marfã; 5 – sorburi salvare; 6 – sorb drenare; 7 – casete valvule drenare; 8 – casetã
valvule santinã magazii de marfã; 9 – sistem de comandã si control al descãrcãrilor ; 10 –
pompã de apã de peste bord; 11 – separator reziduuri petroliere; 12 – armãturã de
bordaj; A – bordaj ; B – de la scurgeri separator combustibil; C – de la scurgeri separator
ulei; D – magistrale santinã magazii marfã; E – de la diesel generatoare;
F – de la caldarinã; G – scurgere în santinã; H – la tanc reziduuri petroliere.
Fig. 1. 6

Instalaţia de santinã dispune de douã pompe de santinã al cãror

debit total trebuie sã fie mai mare cu 20 – 30% faţã de debitul pompelor de
incendiu (excepţie petroliere). Cele mai utilizate pompe sunt cele duplex cu
piston.
Diametrul magistralei de santinã este dat de relaţia
4Q
d  . (1.6)
 v
Diametrele interioare ale racordurilor de aspiraţie sunt calculate cu
relaţia

9
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

d  k  l  B  H   25 mm (1.7)
unde
B – lãţimea navei;
H – înãlţimea de construcţie a navei;
k – 1,68;
l = L – lungimea navei.

Pentru tronsoanele de aspiraţie ale compartimentelor care nu sunt

racordate direct la pompã ci la pompe manuale, k -= 2,15 si l - lungimea
compartimentului drenat.
Pentru a evita înfundarea tubulaturii, diametrele racordurilor de
aspiraţie trebuie sã fie cuprinse între 32……50 mm.
În exploatarea curentã a instalaţiei de santinã se urmãresc: indicaţiile
manovacuummetrelor si manometrelor; armãturile sã nu funcţioneze decât
complet închise sau complet deschise pentru a reduce pierderile locale de
sarcinã; casetele de santinã se dreneazã în fiecare cart; se acordã o mare
atenţie prevenirii poluãrii apei de mare prin trecerea apei din santinã numai
prin separatorul de reziduuri petroliere.

Test de autoevaluare
-Instalatia de balast-santina: destinatie cerinte. Instalatia de balast:
schema de principiu, elemente componente, functionare.
-Instalatia de balast-santina: destinatie cerinte. Instalatia de
santina: schema de principiu, elemente componente, functionare.
-Chesonul de fund si de bordaj: rol, scheme, elemente
componente.
-Calculul conform R.N.R. al instalatiei de balast: volumul
tancurilor, debitul pompelor, diametrul conductelor
-Calculul conform R.N.R. al instalatiei de santina.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

Verificarea se va face avand ca bază subiectele enumerate la Test de
autoevaluare. Lucrarea de verificare se sustine in saptmana 8 a
semestrului.

10
Instalaţii de Bord si Punte 2– Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

Rezumate, concluzii, răspunsuri şi comentarii la

întrebările din testul de autoevaluare nr.1

1. Interpretarea variatiei pescajului cu balastul adaugat

2. Interpretarea celor doua scheme in spiritul MARPOL 73/78
3. Interpretarea primei scheme din punctul de vedere al
Managementului apei de balast- Rezolutie IMO
Conform obiectivelor.
Raspunsurile se puncteaza astfel:
-redarea corecta principial a schemei= 40%
-identificarea elementelor componente =30%
-Rolul elementelor componente si explicarea functionarii
instalatiei=30%

Recapitulare
Nu e cazul

Concluzii

 Se vor analiza impreuna cu studentii solutiile

paticulare-(pe nava pe care a lucrat studentul) a
schemelor generice
 Se va face intotdeauna conexiunea cu
prevederile MARPOL

11
Instalaţii de Bord si Punte 2 – Curs, laborator şi proiect
 Instalatia de balast-santina

Bibliografie
Fanel-Viorel PANAITESCU, Mariana PANAITESCU-
Masini si instalatii Navale Editia 2 Revizuita Ed. Ex
Ponto, Constanta, 2009

12
Instalaţii de Bord si Punte 2– Curs, laborator şi proiect