Instalatii de balast

Unitatea de învăţare nr. 2

Instalatii de balast

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 2

2.1 Destinaţie
2.2 Particularitãţi de calcul

Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 2

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 2

11
AHP– Curs şi aplicaţii
 Instalatii de balast

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 1 sunt:

Destinaţie
Particularitãţi de calcul

2.1 Destinatie
Corectarea caracteristicilor de navigaţie ale navei – stabilitate, asietã – prin ambarcarea, transferarea şi
evacuarea peste bord a balastului lichid.
Instalaţia de balast este compusã din tancuri de balast unite de tubulaturi prin care apa de mare este
deplasatã cu pompele de balast.
De multe ori circuitele hidraulice de balastare sunt conectate cu circuitele de drenare, putând avea
pompe comune, formându-se astfel instalaţia de balast-santinã. Se obţine astfel un numãr mai mic de
pompe, tubulaturi de lungime mai redusã, se reduce masa şi volumul instalaţiei.
Utilizarea pompelor de balast şi a unor pãrţi de tubulaturã pentru santinã şi invers, este de multe ori
neindicatã datoritã contaminãrii cu reziduuri petroliere. Utilizarea acestui sistem se face numai în caz
de necesitate.
Prin descãrcarea mãrfii înãlţimea metacentricã a nevei se reduce, înrãutãţind stabilitatea. Pentru a
ameliora stabilitatea se ambarcã apã de mare cu greutatea B (fig.1).

Fig. 1

12
AHP– Curs şi aplicaţii
 Instalatii de balast

La mineraliere, datoritã densitãţii mari a mãrfii, odatã cu încãrcarea, centrul

de greutate coboarã mult , stabilitatea devenind excesivã.
Prin excepţie, la aceste nave sunt utilizate tancuri de balast-aripã, plasate sub
puntea principalã, ce provoacã amelioarea stabilitãţii excesive.
Transferul balastului între tancuri se utilizeazã pentru corectarea poziţiei în
plan a centrului de greutate.

Instalaţia de balast este independentã de a altor instalaţii, dar pentru

mãrirea siguranţei în funcţionare se racordeazã cu instalaţia de santinã.
In fig.2 este prezentatã schema instalaţiei de balast pentru un cargou de 15
000 tdw.

13
AHP– Curs şi aplicaţii
 Instalatii de balast

Fig. 3.

Cantitãţile de apã din tancuri se controleazã cu nivelmetre ale cãror indicaţii sunt transmise la postul
de comandã.
Tubulatura instalaţiei de balast trebuie sã fie amplasatã astfel încât sã funcţioneze la înclinãri de
max. 5% şi sã nu fie expusã îngheţãrii ( la navele fluviale tancurile de balast se umplu evident cu apã
dulce).

2.2. Particularitãţi de calcul

Debitul pompelor de balast:

Diametrele ţevilor:

14
AHP– Curs şi aplicaţii
 Instalatii de balast

Conform R.N.R. diametrul ţevii care deserveşte un tanc de balast trebuie sã fie superioarã valorii dR
datã de relaţia:

Diametrul tubulaturii magistrale de balast trebuie sã fie mai mare sau egal cu diametrul tubulaturii
celui mai mare tanc de balast.
De asemenea, diametrul necesar al ţevilor trebuie sã fie stabilit pe baza calculãrii pierderilor de sarcinã
în tubulaturã, verificând posibilitatea de aspirare a
apei din cel mai îndepãrtat tanc, pentru înãlţimea de aspiraţie a pompei care nu depãşeşte, de obicei, 5
– 6 m.

De reţinut!
Instalaţia de balast este compusã din tancuri de balast unite de
tubulaturi prin care apa de mare este deplasatã cu pompele de balast.
De multe ori circuitele hidraulice de balastare sunt conectate cu
circuitele de drenare, putând avea pompe comune, formându-se astfel
instalaţia de balast-santinã. Se obţine astfel un numãr mai mic de
pompe, tubulaturi de lungime mai redusã, se reduce masa şi volumul
instalaţiei.
Utilizarea pompelor de balast şi a unor pãrţi de tubulaturã pentru
santinã şi invers, este de multe ori neindicatã datoritã contaminãrii cu
reziduuri petroliere. Utilizarea acestui sistem se face numai în caz de
necesitate.

15
AHP– Curs şi aplicaţii
 Instalatii de balast

Test de autoevaluare 1

Calculati diametrul tubulaturii de balast

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 2

Debitul pompelor de balast:

Raspuns :
Debitul este dat de relatia:

Recapitulare
Instalaţia de balast este compusã din tancuri de balast unite de tubulaturi prin
care apa de mare este deplasatã cu pompele de balast.
De multe ori circuitele hidraulice de balastare sunt conectate cu circuitele de
drenare, putând avea pompe comune, formându-se astfel instalaţia de balast-
santinã. Se obţine astfel un numãr mai mic de pompe, tubulaturi de lungime
mai redusã, se reduce masa şi volumul instalaţiei.
Utilizarea pompelor de balast şi a unor pãrţi de tubulaturã pentru santinã şi
invers, este de multe ori neindicatã datoritã contaminãrii cu reziduuri petroliere.
Utilizarea acestui sistem se face numai în caz de necesitate.

16
AHP– Curs şi aplicaţii
 Instalatii de balast

Particularitãţi de calcul

Debitul pompelor de balast:

Diametrele ţevilor:

Conform R.N.R. diametrul ţevii care deserveşte un tanc de balast trebuie sã fie
superioarã valorii dR datã de relaţia:

Diametrul tubulaturii magistrale de balast trebuie sã fie mai mare sau egal cu
diametrul tubulaturii celui mai mare tanc de balast.
De asemenea, diametrul necesar al ţevilor trebuie sã fie stabilit pe baza
calculãrii
pierderilor de sarcinã în tubulaturã, verificând posibilitatea de aspirare a
apei din cel mai îndepãrtat tanc, pentru înãlţimea de aspiraţie a pompei care nu
depãşeşte, de obicei, 5 – 6 m.

17
AHP– Curs şi aplicaţii
 Instalatii de balast

[1] Ion C. Ioniţă ş.a. Instalaţii navale de bord. Construcţie şi exploatare.

Bucureşti, Editura Tehnică, 1992;
[2] Viorel Maier. Note de curs. Constanţa, UOC, 1993.
[3] POPA IONEL – Instalaţii mecanice şi hidropneumatice navale, Editura
Muntenia 2005
[4] PRUIU A., UZUNOV GH., POPA T., Manualul ofiţerului mecanic maritim,
vol. 1,2,3 5.T20 Górski Z., Construction and operation of marine cleaning
machinery. Trademar. Gdynia 2009
6. T23 Górski Z., Construction and operation of marine steering gears,
controllable pitch propellers and stern tubes. Trademar. Gdynia 2009
7. T32 Huber M., Tanker operations, a handbook for the Person-in-Charge
(PIC), Cornell Maritime Press, Centreville, Maryland, 2001
8. T80 Shapiro H., Cranes and derricks. United States of America: McGraw-
Hill, 1980
9. Dinu D., Petre F., ² Masini hidraulice si pneumatice², I.M.C. - Constanta,
1993.
10.Documentatia tehnica de la bordul navelor

18
AHP– Curs şi aplicaţii