Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea de Arhitectură Navală

Proiect de licență

Student Îndrumător
Hîncu Cosmin-Cătălin Conf.Dr.Ing. Crudu Liviu

Tema generală
Navă tip pipe layer

Tema specială
Studiul influenței cazurilor de încărcare în val regulat

Galați
2017
 Cuprins

Capitolul 1 DESCRIEREA GENERALĂ A NAVEI 4

1.1. Tipul și destinația navei 4
1.2. Caracteristicile navei 7
1.3. Reguli și Regulamente utilizate 7
1.4. Clasa navei 7
1.5. Deadweight-ul navei 8
1.6. Corpul metalic 8
1.7. Obiectivul lucrării 8
Capitolul 2 CALCULE HIDROSTATICE PE PLUTIRI DREPTE 9
2.1. Calculul elementelor flotabilității pe carenă dreaptă 9
2.1.1. Noțiuni teoretice 10
2.2. Trasarea diagramei de carene drepte 15
Capitolul 3 ESTIMAREA REZISTENȚEI LA ÎNAINTARE 22
3.1. Noțiuni teoretice 22
3.2. Componentele rezistenței la înaintare 22
3.2.1. Rezistența de frecare 22
3.2.2. Rezistența de val 23
3.2.3. Rezistența aerodinamică 24
3.3. Caracteristicile remorcherului și ale parâmei de remorcare 25
3.3.1. Forța de tracțiune a remorcherului 25
3.3.2. Forța de rupere a parâmei 25
3.3.3. Capacitatea de încărcare a parâmei 25
3.3.4. Lungimea minimă a parâmei de remorcare 26
3.3.5. Alegerea remorcherului 26
Capitolul 4 EȘANTIONAJUL NAVEI ÎN ZONA CENTRALĂ 29
4.1. Informații generale 29
4.1.1. Materiale 29
4.1.2. Dimensiuni principale 29
4.2. Calculul eșantionajului navei 30

2
Capitolul 5 STUDIUL INFLUENȚEI CAZURILOR DE ÎNCĂRCARE ÎN VAL 41
REGULAT
5.1. Noțiuni introductive 41
5.2. Determinarea parametrilor locației 42
5.3. Cazurile de încărcare 46
5.3.1. Definirea cazului de încărcare 46
5.3.2. Determinarea amplitudinea mișcărilor 49
5.3.3. Determinarea forțelor și momentelor secționale 58
CONCLUZII 88
BIBLIOGRAFIE 89

3
 Capitolul 1

Descrierea generală a navei

1.1. Tipul și destinația navei

Fig. 1.1. Vedere generală asupra navei

Navele pentru instalare conducte și cabluri subacvatice sunt:

- Pipelay Vessel – Nave pentru instalare tubulaturi subacvatice
- Cablelay Vessel – Nave pentru instalare cabluri submarine

Operaţiunea de amplasare conducte/cabluri submarine presupune câteva etape principale:

- Investigarea traseului prin prospecţiuni submarine care au rolul de a stabili cel mai bun traseu de
amplasare. Se efectuează cu nave de cercetare submarină şi scafandri.

4
- Pregătirea traseului prin realizarea construcţiilor de capăt (construcţii submarine sau la ţărm),
nivelarea proeminenţelor de pe fundul mării şi, eventual săparea unui şanţ de îngropare a
conductei. Se realizează cu nave de tip OSCV.
- Pregătirea conductei (cablului), ceea ce presupune fabricaţia, izolarea, protecţia anticorozivă şi
asamblarea. Asamblarea segmentelor de conducte se face fie la uscat în cazul utilizării sistemelor
de tip “carusel”, fie pe nava Pipe Layer în timpul lansării în cazul sistemelor de tip “Fire line”.
- Lansarea propriu-zisă
- Încheierea operaţiei prin îngroparea conductei/cablului, ancorarea şi cuplarea la extremităţi.
Caracteristicile acestui tip de navă sunt sistemele de asamblare şi de lansare a conductei
(cablului) submarine. Din punct de vedere al modului de asamblare se disting două sisteme
principale:
- carusel – ţeava este pre-asamblată
- fire line – ţeava se asamblează la bord
Sistemul carusel constă într-o bobină de ţeavă (cablu) pre-asamblată la uscat şi depozitată
pe o roată (pipe reel). Această bobină este montată pe caruselul propriu-zis. Caruselul este un
sistem care asigură rotaţia controlată a bobinei pentru desfăşurarea conductei. Sistemul se aplică
la lansarea cablurilor şi la lansarea conductelor subţiri.
Sistemul fire line presupune ambarcarea la bord a segmentelor de ţeavă şi sudarea acestor
segmente pe măsura lansării.
În ceea ce priveşte sistemele de lansare se disting două metode principale:
- metoda S-lay
- metoda J-lay

Metoda „S-lay”

Metoda este aplicată pentru instalarea conductelor în largul mării în apă de adancime relativ
mică. Denumirea vine de la forma ţevii care are o deformată în formă de S alungit. Elementul
principal al sistemului îl constituie rampa de lansare numită stinger. Rampa are formă curbată şi
este prevăzută cu role.

Metoda „J-lay”

Metoda este aplicabilă la instalarea conductelor în ape adanci. Denumirea vine de la forma
ţevii care are o deformată în formă de J. Elementul principal al sistemului îl constituie turnul de

5
lansare. Acesta asigură preluarea ţevii de pe carusel sau de pe fire line şi lansarea ţevii asamblate
în direcţie verticală.
Turnul se poate amplasa la centrul navei (lansarea făcandu-se printr-un moonpool) sau la pupa.

Există şi posibilitatea ca sistemul de lansare de tip turn amplasat la pupa să fie basculant şi
să poată astfel regla unghiul de lansare în funcţie de adâncime. Sistemul de lansare va juca rol de
turn sau de stinger după caz. Prin acest reglaj de unghi se poate obţine o combinaţie între sistemele
S şi J.
Avantajul este reprezentat de eliminarea punctului de inflexiune de la sistemul S şi
reducerea unghiului de îndoire a ţevii la aşezarea pe fund de la sistemul J.

Fig. 1.2. Modalități de lansare a tubulaturii

6
1.2 Caracteristicile navei

Dimensiuni principale
Denumire Simbol Valoare Unitate de măsură
Lungimea între perpendiculare Lpp 135 [m]
Lățime B 42 [m]
Pescaj T 4.6 [m]
Înălțime de construcție D 8 [m]
Deplasament Δ 26979 [t]

1.3. Reguli și Regulamente utilizate

Nava este proiectată şi respectă următoarele Reguli şi Regulamente inclusiv protocoalele

şi amendamentele în vigoare:
• Regulile BV pentru construcția navelor;
• Regulile BV pentru navele pipe layer;
• Convenţia internaţională pentru liniile de încărcare, 1966;
• Convenţia internaţională pentru siguranţa pe mare, 1974 (IMO SOLAS);
• Convenția internațională pentru prevenirea coliziunilor pe mare, 1972 (IMO COLREG);
• Convenția internațională pentru prevenirea poluării, 1974/1978 (IMO MARPOL);
• Convenţia internaţională pentru măsurarea tonajelor, 1967/1969;
• Convenţia internaţională pentru radiotelecomunicaţii, 1974/1982;
• Comisia internațională electrică, IEC 60092;
• Convenţia internaţională asupra amenajărilor pentru echipaje;
• Rezoluția IMO A468 (XII) asupra nivelului de zgomote de la bordul navelor.

1.4. Clasa navei

Nava a fost construită şi proiectată în conformitate cu registrul Bureau Veritas pentru

următoarea clasă:
I HULL MACH
offshore service barge - special service
Caspian Sea/coastal area outside Caspian Sea
STRENGHTBOTTOM, ICE class 1C
7
Simboluri:
-nava este construită sub supravegherea Societăţii de Clasificare şi are materialele şi
componentele avizate în conformitate cu Regulile;
HULL- învelişul navei contribuie la rezistenţa generală în conformitate cu Regulile;
ICE class 1C- nava poate naviga în gheață subțire de maxim 0.4 [m].

1.5. Deadweight-ul navei

Se utilizează ecuaţia de flotabilitate:     

Barja are un deplasament de 26979 [t] și poate depozita 1000 [t] țevi pe punte.

1.6. Corpul metalic

2
Structura corpului navei este construită din oţel cu rezistenţă la tracţiune de 355 [ N / mm ].

1.7. Obiectivul lucrării

Tema generală conține:

 Capitolul 1: Descrierea generală a navei;
 Capitolul 2: Pe baza elementelor de teoria navei se fac calculele hidrostatice pe plutiri
drepte pentru realizarea diagramei de carene drepte;
 Capitolul 3: Se realizează determinarea rezistenței la înaintare pentru determinarea puterii
remorcherului care tractează barja;
 Capitolul 4: Eșantionajul navei în zona centrală și realizarea secțiunii maestre. Se realizează
prin intermediul programului Mars2000 pentru dimensionarea elementelor de structură.

Tema specială conține:

 Capitolul 5: Studiul influenței cazurilor de încărcare pe val regulat;
-definirea cazurilor de încărcare semnificative pe parcursul exploatării navei;
-determinarea amplitudinilor mișcărilor navei(RAO) pentru unghiuri de incidență de 0⁰, 300, 60⁰
și 90⁰;
-determinarea amplitudinilor forțelor și momentelor secționale pentru unghiuri de incidență de 0⁰,
300, 600 și 90⁰.
8
 Capitolul 2

Calcule hidrostatice pe plutiri drepte

2.1. Calculul elementelor flotabilității pe carenă dreaptă

Pentru proiectarea navelor şi pentru rezolvarea problemelor ce apar în exploatare este

necesar să se traseze curbele elementelor geometrice şi mecanice ale planului de forme.
Flotabilitatea reprezintă capacitatea navei de a pluti într-o poziţie bine determinată la suprafaţa
liberă a apei, nava aflându-se pe plutire liberă la viteză nulă.
De regulă, poziţia navei în plutire liberă se defineşte cu ajutorul a trei parametri principali:
T-pescajul navei,  -unghiul de înclinare longitudinală şi  - unghiul de înclinare transversală.

z=z1 z=z1

> 0
>0
0 0
x1 y1
T T
k x k y

Figura 2.1 Parametrii plutirii libere

Dacă planul Kxy este paralel cu suprafaţa apei atunci nava este considerată pe carenă dreaptă.
Realizarea calculului elementelor flotabilităţii carenei are la bază ipoteza că nava se află pe
carenă dreptă(     0 ), calcul util pentru determinarea curbelor de variaţie ale acestora în
funcţie de pescajul navei şi reprezentarea lor în documentul numit „Diagrama de carene drepte”.
Pentru a determina curbele de variaţie am utilizat planul de forme, softuri ca Microsoft Excel şi
AutoCAD, dar şi noțiuni teoretice din cursurile de teoria navei și hidrodinamica formelor navei.

9
2.1.1. Noțiuni teoretice

Calculul elementelor de flotabilitate pe carenă dreaptă se realizează pe baza urmatoarelor relaţii

teoretice:

Aria plutirii( AW L )

AW L  2   y  dx
LWL
(2.1)

unde:

LW L -lungimea navei la plutire;

y-semilăţime.

Abscisa centrului de plutire( X F )

Abscisa centrului de plutire( X F ) se determină pe baza momentului static M yL al ariei

suprafeţei plutirii în raport cu axa Oy:

M yL   (2 y  dx)  x  2   x  y  dx
LWL LWL

2   x  y  dx  x  y  dx
M yL (2.2)
XF   
LWL LWL

AW L 2   y  dx  y  dx
Lwl LWL

x dx

y
P.D. F 0 x
y
xF

yF y
LWL

Figura 2.2 Elementele calculului plutirii

10
 În punctul F este centrul de greutate al plutirii. Având în vedere faptul că plutirea este
simetrică în raport cu planul diametral, ordonata centrului plutirii este nulă ( y F  0 ).

Momentul de inerţie al ariei plutirii

Momentul de inerţie al ariei plutirii faţă de axa Ox:

 12 2 y 
1 2
Ix   dx    y 3 dx
3

LWL
3 LWL (2.3)

Momentul de inerţie al ariei plutirii faţă de axa Oy:

Iy   2 y  dx   x  Iy  2 x  y  dx
2 2

LWL LWL
(2.4)

Momentul de inerţie al ariei plutirii faţă de axa F y F care trece prin centrul plutirii(F) se

determină cu relaţia lui Steiner:

I yF  I y  AW L  x F
2
(2.5)

Volumul teoretic al carenei navei V

Se poate calcula prin intregrarea pe direcţie verticală a volumului elementar de arie

longitudinală AWL z  :

V  A
LWL
WL  dz (2.6)

11
Calculul deplasamentului volumetric  şi al deplasamentului navei 

Volumul real al carenei se determină prin relaţia :

  K0 V (2.7)

unde: K 0 =1,006 coeficient de volum care ia în considerare şi volumul tablelor învelişului şi al

apendicilor.
Deplasamentul navei se calculează cu ecuaţia flotabilităţii:

    (2.8)

 t 
unde:   1,025 este densitatea apei sărate.
 m 
3

Calculul abscisei centrului de carenă( x B )

Pentru determinarea abscisei centrului de carenă( x B ) se va calcula momentul static al

volumului V, în raport cu planul Ozy:

M yz    A dx  x   x  A
LWL
T
LWL
T  dx

(2.9)
sau
T T
M yz    AW L  dz   x F   x F  AW L  dz
0 0

Abscisa centrului de carenă se calculează cu relaţia:

T
M yz 1 1
xB     x  AT  dx    x F  AW L  dz
V V LWL V 0 (2.10)

12
 z
xB(z)

xF (z)

0
xF (z), xB(z)

Figura 2.3 Curbele xF şi x B

Calculul cotei centrului de carenă ( z B )

Pentru a determina cota centrului de carenă( z B ) se va calcula momentul static al volumului
V, în raport cu planul Oxy:

T T
M xy    AW L  dz   z   z  AW L  dz
0 0 (2.11)

Cota centrului de carenă se calculează cu relaţia:

M xy 1
T
(2.12)
V 0
zB    z  AW L  dz
V

z B(z)

0 zB

Figura 2.4 Curba centrelor de carenă

13
Calculul razelor metacentrice r(z) şi R(z)

Raza metacentrică transversală se calculează cu relaţia:

Ix
r (2.13)
V

Raza metacentrică longitudinală se calculează cu relaţia:

I yF
R (2.14)
V

14
2.2. Trasarea diagramei de carene drepte

Diagrama de carene drepte este o reprezentare grafică a curbelor elementelor flotabilităţii

pe plutiri drepte, la scări diferite, pe acelaşi grafic.
Acest document se utilizează atât în proiectare, cât şi în exploatare:
a) se utilizează în proiectare, pentru extragerea mărimilor necesare determinării stabilităţii iniţiale
a navei şi asietei;
b) se utilizează în exploatare, pentru determinarea cantităţii de marfă, precum şi pentru
determinarea dispunerii acesteia în vederea asigurării asietei drepte.
Pentru realizarea diagramei de carene drepte am utilizat plug-in-ul Orca 3D pentru softul
Rhinoceros.
Modelul 3D realizat este împărțit în cuple, longitudinale și plutiri, accesând meniul Hull
Design -> Sections (Fig. 2.5).

Fig. 2.5. Secțiuni

În continuare, în figurile 2.6, 2.7, 2.8 sunt prezentate definirile cuplelor, plutirilor și
longitudinalelor.

15
 Fig. 2.6. Definirea cuplelor

Fig. 2.7. Definirea longitudinalelor

16
 Fig. 2.8. Definirea plutirilor

Fig. 2.9. Forma corpului definită prin curbele prezentate anterior

În continuare, din meniul Stability -> Hydrostatics and Stability se definesc plutirile pentru
care se calculează valorile necesare diagramei de carene drepte. Acestea sunt prezentate în figura
2.10.

17
Fig. 2.10. Definirea pescajelor de calcul

Fig. 2.11. Condițiile diagramei de carene

18
 Fig. 2.12. Valorile extrase din Orca

F
Fig. 2.13. Diagrama suprafeței udate
19
 Fig. 2.14. Valorile suprafeței udate

Fig. 2.15. Calculul valorilor hidrostatice și concatenarea acestora

20
 Trasarea diagramei de carene drepte a fost realizată cu ajutorul programului AutoCAD.
Reprezentare diagramei a fost făcută pe format A3 (420x297mm).
Mărimile au fost reprezentate la scări identice, realizate într-un mod explicit pentru a putea fi
interpretate uşor (Tabelul 2.4).
Z [m] Awl [m2] Xb [m] xF [m] Zb [ m] V [m3] D [m] r [m] R [m]
0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01
Tabelul 2.16. Scări de reprezentare

Fig. 2.17. Diagrama de carene drepte

21
 CAPITOLUL 3

ESTIMAREA REZISTENŢEI LA
ÎNAINTARE

3.1. Noțiuni teoretice

Rezistenţa totală la înaintare a navei RT  reprezintă proiecţia rezultantei forţelor hidro-
aerodinamice ce acţioneză asupra navei, pe direcţia de deplasare şi care se opun mişcării de
avans.
Forţele hidro-aerodinamice ce apar datorită presiunilor şi tensiunilor tangenţiale care
acţionează pe suprafeţele imerse şi emerse ale corpului navei aflate în mişcare sunt influenţate
de o serie de factori: regimul de navigaţie, formele navei, direcţia curgerii faţă de planul
diametral, viteza navei, prezenţa vântului, valurilor sau a curenţilor marini etc.
Rezistența totală a barjei se calculează pentru determinarea forța de tracțiune a
remorcherului. Pentru aceasta am folosit regulile Registrului Coreean „Rules for the towing
survey of barges and tugboats”, 2010.

3.2. Componentele rezistenței la înaintare

Rezistenţa totală la înaintare are următoarele componente:

𝑅𝑇 = 𝑅𝐹 + 𝑅𝑊 + 𝑅𝐴 [𝑡] (3.1)

3.2.1. Rezistența de frecare

Rezistenţa de frecare se calculează cu relaţia:

𝑅𝐹 =0.000136 × 𝐹1 × 𝐴1 × 𝑉 2 [t]; (3.2)
𝑅𝐹 =0.000136 × 0.8 × 5678.111 × 52 [t];

22
 𝑅𝐹 =17.52082 [t];
𝑅𝐹 - rezistenţa de frecare;
𝐹1 - coeficientul corpului;
𝐴1 - aria suprafeței de sub linia de plutire [𝑚2 ];
V- viteza de remorcare [Nd].

3.2.2. Rezistența de val

Rezistenţa de val se calculează cu relaţia:

𝑅𝑊 =0.014 × 𝐶 × 𝐹2 × 𝐴2 × 𝑉 2 [t]; (3.3)
𝑅𝑊 =0.014 × 1.2 × 0.5 × 102.045 × 52 [t];
𝑅𝑊 =21.8484 [t];
𝑅𝑊 - rezistența de val;
𝐹2 - coeficientul formei prova;
C- coeficientul de rezistența în mare agitată;
𝐴2 - aria suprafeței transversale de sub linia de plutire [𝑚2 ];
V- viteza de remorcare [Nd].

Fig. 3.1. Coeficientul 𝐹2

23
3.2.3. Rezistența aerodinamică

Rezistenţa aerodinamică se calculează cu relaţia:

𝑅𝐴 =0.0000195 × 𝐶𝑆 × 𝐶ℎ × 𝐴3 × (𝑉𝑊 + 𝑉)2 [t]; (3.4)
𝑅𝐴 =0.0000195 × 1 × 1 × 358 × (19.438 + 5)2;
𝑅𝐴 =4.343849 [t];
𝑅𝐴 - rezistența aerului;
𝐶𝑆 - coeficientul de formă al corpului;
𝐶ℎ - coeficientul de înalțime al liniei de plutire până la centrul zonei care interacționează cu
vântul;
𝐴3 - aria secțiunii transversale deasupra liniei de plutire [𝑚2 ];
𝑉𝑊 - viteza vântului (5 Beaufort) [Nd];
V- viteza de remorcare [Nd];

Fig. 3.2. Coeficientul 𝐶𝑠

Fig. 3.3. Coeficientul 𝐶𝐻

24
Rezistenţa totală la înaintare a navei este:
𝑅𝑇 = 17.52082+21.8484+4.343849 =43.71307 [t];

În plus față de rezistența totală, se adaugă și rezistența valului semnificativ, Hs=3 [m], rezistența
adaugată fiind de 5.5 [t];
𝑅𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 43.71307 + 5.5 [t];
𝑅𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 =49.21307 [t] = 490.3598 [kN].

3.3. Caracteristicile remorcherului și ale parâmei de remorcare

3.3.1. Forța de tracțiune a remorcherului

Forța minimă de tracțiune a remorcherului este:

BP=𝑅𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 ; (3.5)
BP=46.54308 [t] ;
BHP=(BP × 2204)/30 ; (3.6)
BHP=3419.36461 [HP] => BHP=3500 [HP] ≅ 2468.34 [kW].

3.3.2. Forța de rupere a parâmei

MBL= (3.8-BP/50) × BP=133.5385293 [t]; (3.7)

Fig. 3.4. Forța de rupere în funcție de BP

3.3.3. Capacitatea de încărcare a parâmei

Capacitatea finală de încărcare a conexiunilor parâmei de remorcare este:

UCL=1.25 × MBL [ton];
UCL=166.9231616 [ton]. (3.8)

25
3.3.4. Lungimea minimă a parâmei de remorcare

Lungimea minimă a parâmei de remorcare este dată de formula:

S>K (L1+L2) [m]; (3.9)
S>2 (67.5+135)>288 [m];

S- lungimea minimă a parâmei [m];

K- coeficientul zonei costiere;
L1- lungimea remorcherului/ jumătate din lungimea barjei [m];
L2- lungimea barjei [m].

Fig. 3.5. Coeficientul K

3.3.5. Alegerea remorcherului

Pentru remorcarea barjei se folosește remorcherul BUGSIER 7 cu următoarele

caracteristici:
-lungimea între perpendiculare Lpp=32.5 [m];
-lățimea B=11.7 [m];
-pescajul T=4.3 [m];
-viteza maximă v= 11.5 [Nd];
-puterea totală BHP=3800 [HP] (2830 kW).

26
 Fig. 3.6. BUGSIER 7

Calculul a fost realizat pentru o viteză de remorcare de 5 [Nd]. Analog se realizează calculul
pentru viteze între 3.5 [Nd] și 6 [Nd], cu pas de 0.5.
 v=3.5 [Nd] : Rt=28.75068 [ton];
Rt=286.472 [kN];

 v=4 [Nd] : Rt=34.86538 [ton];

Rt=347.395 [kN];

 v=4.5 [Nd] : Rt=41.77651 [ton];

Rt=416.256 [kN];

 v=5 [Nd] : Rt=49.21307 [ton];

Rt=490.3598 [kN];

 v=5.5 [Nd] : Rt=57.9881 [ton];

Rt=577.793 [kN];

 v=6 [Nd] : Rt=67.28857 [ton];

Rt=670.458 [kN];

27
 800

700

600

500
Rt [kN]

400

300

200

100

0
3.5 4 4.5 5 5.5 6
Viteza [Nd]

Fig. 3.7. Curba rezistenței în funcție de viteză

28
 Capitolul 4

Eșantionajul navei în zona centrală

4.1. Informații generale

Corpul este construit în concordanţă cu planurile beneficiarului respectând regulile

societăţii de clasificare Bureau Veritas.

4.1.1. Materiale

Elementele structurii corpului vor fi fabricate din oţel normal cu limita de curgere de


REH  355 N / mm2 . 
4.1.2. Dimensiuni principale

 Lungimea LOA =135 m - lungimea maximă a navei ;

 Lăţimea B=42 m- măsurată la exteriorul osaturii;

 Înălţimea de construcţie H=4 m - distanţă măsurată la mijlocul lungimii navei între
linia de bază şi marginea superioară a osaturii continue;
 Pescajul de eșantionaj T=4.6 m - distanţa măsurată pe verticală la mijlocul navei între
linia de bază şi plutirea de vară;
 Distanţa regulamentară a=2.4 m.

29
4.2. Calculul eșantionajului navei

Eşantionajul navei a fost realizat conform regulilor societăţii de clasificare Bureau

Veritas cu ajutorul programului Mars2000. Acest program calculează elementele structurale
longitudinale ale corpului conform încărcărilor locale și generale care acționează asupra
corpului.
Eşantionajul se realizează la FR20 iar barja se consideră o navă de tip pipe layer. Acest
aspect duce la reducerea greutății pereților transversali. Datele de intrare și rezultatele
calculelor sunt prezentate mai jos.

Pentru început, am introdus în program date despre proiect și despre tipul navei.

Fig. 4.1. Descrierea navei

În continuare, am introdus dimensiunile principale ale navei și distanța de la picul pupa până la
extremitatea pupa (0.850 m) și distanța de la peretele de coliziune până la extremitatea pupa
(125 m).
30
 Fig. 4.2. Dimensiuni principale

Dimensiuni principale

Lungimea între perpendiculare – 135 m

Lățimea navei - 42 m
Coeficientul bloc – 0.928
Viteza maximă – 5 Nd
Puntea de bord liber – 8 m

Mai departe am introdus materialul folosit pentru elementele structurale ale navei.

Fig. 4.3. Material

31
 Secție Material Limita de curgere Modulul lui Young
[N/mm²] [N/mm²]
Fund Oțel 315 206000
Punte Oțel 315 206000
Restul navei Oțel 235 206000
Tabelul 4.1. Materialul ales

În etapa următoare am realizat compartimentarea navei.

Fig. 4.4. Compartimentare navă

Coasta 0 se află pe perpendiculara pupa, aleasă în axul cărmei iar coasta 180 se află pe
perpendiculara prova.
De la coasta 0 pana la coasta 13 cu distanța intercostala de 750 se află picul pupa, iar de
la coasta 168 până la coasta 180 cu distanța intercostală de 750 se află picul prova.
De la coasta 13 până la coasta 34 și de la coasta 146 la coasta 168 cu distanța intercostală
de 750 se află compartimentele de mașini.
De la coasta 34 la coasta 71 cu distanța intercostală de 750 se află o magazie a navei.
De la coasta 71 la coasta 109 cu distanța intercostală de 750 se află zona centrală a navei.
De la coasta 109 la coasta 146 cu distanța intercostală de 750 se află o altă magazie a
navei.

32
În continuare am realizat dimensionarea secțiunii.

Fig. 4.5. Dimensionarea secțiunii

Înălțimea dublului fund: h=1500 mm, fiind calculată conform regulilor de clasificare
prevăzute de SOLAS, cu următoarea formulă: h = B/20.
Raza gurnei: R=1000 mm.
Peretele longitudinal este amplasat la 10000 mm față de PD.
Nava nu dispune de dublu bord.
Grosimile fundului, dublului fund, bordului, peretelui longitudinal, suporții laterali și
cel central, cât și longitudinalele au fost calculate conform regulilor BV (Parții B, Cap.7).

Învelișul fundului
Grosimea minimă a chilei se calculează cu următoarea formulă:

tmin =3.8+0.040  L  k1/2 +4.5  s , (4.1)

unde s este lățimea panoului, iar k este factorul de material.
Grosimea minimă a învelișului fundului se calculează astfel:

tmin =1.9+0.032  L  k 1/2  4.5  s , (4.2)

unde s este lățimea panoului, iar k este factorul de material.
 Tabla chilei: t = 20 mm
 Tablele fundului = 18 mm
 Tabla gurnei = 18 mm

33
 Învelișul dublului fund
Grosimea minimă a învelișului dublului fund se calculează astfel:

tmin =1.9+0.024  L  k 1/2  4.5  s , (4.3)

unde s este lățimea panoului, iar k este factorul de material.
 Tablele dublului fund: t = 18 mm

Învelișul bordului
Grosimea minimă a învelișului bordului, sub bordul liber, se calculează astfel :

tmin =2.1+0.031 L  k 1/2  4.5  s , (4.4)

unde s este lățimea panoului, iar k este factorul de material.
 Tablele bordului: t = 16 mm
 Centura punții: t = 18 mm

Învelișul punții
Grosimea minimă a învelișului punții se calculează astfel :

tmin =8  s  k 1/2
(4.5)
unde s este lățimea panoului, iar k este factorul de material.
 Tablele punții: t = 22 mm

Peretele longitudinal
Grosimea minimă a învelișului peretelui longitudinal se calculează astfel:

tmin =3.6+2.20  k 1/2  s

(4.6)
 Tablele peretelui longitudinal: t = 16 mm

Fig. 4.6. Grosimi de tablă

34
Longitudinale
 Longitudinale de fund: HP 340x12
 Longitudinale de dublu fund: HP340x12
 Longitudinale de bord: HP 370x16
 Longitudinale de punte: HP 370x16
 Longitudinalele peretelui transversal: HP 370x16

Suporți
 Suporți centrali: t=18 mm
 Suporți laterali: t=18 mm

Fig. 4.7. Profile cu bulb

Calculul modulului de rezistență

Fig. 4.8. Modulul de rezistență calculat la fundul navei și la puntea principală

35
Momentul de încovoiere vertical sagging, calculat după regulile BV.
3
 250-0.7L 
H= 8.13-   [kNm] (4.7)
 125 
unde,

n1 = 1, coeficient de navigație
C - parametru din val și se calculează astfel :
1.5
 300-L 
C=10.75-   pentru 90 m ≤ L< 300m (4.8)
 100 
B[m] - lățimea navei
L[m] - lungimea navei

C B - coeficientul bloc
M wVSH - momentul vertical din val și se calculează astfel :

MwV,H =190FM nCL2BCB10-3 [kNm] (4.9)

unde,

FM - un factor de distribuție

Fig. 4.9. Distribuția factorului FM [1]

Momentul de încovoiere vertical hogging, calculat după regulile BV.

MswM,S =175n1CL2 B  CB +0.7 10-3 -MwV,S [kNm] (4.10)

unde,

n1 = 1, coeficient de navigație
C - parametru din val și se calculează astfel :
1.5
 300-L 
C=10.75-   pentru 90 m ≤ L< 300m (4.11)
 100 
36
B[m] - lățimea navei
L[m] - lungimea navei

C B - coeficientul bloc
M wV,S - momentul vertical din val și se calculează astfel

MwV,S =-110FMCL2B  CB +0.7 10-3 [kNm] (4.12)

Fig. 4.10. Diagrama momentelor de încovoiere din val

37
 Fig. 4.11. Forțe tăietoare din val
Forțele tăietoare din val se calculează astfel :
Qwv = 30FQ nCLB  CB +0.7 10-2 [kN] (4.13)

unde,
FQ - factor de distribuție și se obține astfel :

Fig. 4.12. Distribuția factorului FQ

38
 Fig. 4.13. Momentul de înconvoiere în planul orizontal

Momentul de înconvoiere în plan orizontal se calculează astfel :

M wH = 30FM nHL2TCB [kNm] (4.14)

unde,
H - parametrul din val și se calculează astfel :
3
 250-0.7L 
H= 8.13-  
 125  (4.15)
n = 1, factor de navigație;
L[m] - lungimea navei;
T[m] - pescajul navei;

C B - coeficientul bloc

39
Fig. 4.14. Secțiunea maestră modelată în AutoCAD

40
 Capitolul 5

Studiul influenței cazurilor de încărcare

în val regulat

5.1. Noțiuni introductive

Scopul acestei lucrări constă în evaluarea influenței cazurilor de încărcare (distribuţiei

maselor) asupra forțelor și momentelor dinamice induse în corpul navei de acțiunea valurilor.
De multe ori aceste forțe și momente sunt confundate cu forțele și momentele date de acțiunea
valului (problema difracției).
De fapt, este vorba de evaluarea forțelor și momentelor dinamice induse în corpul navei datorate
accelerațiilor induse de mișcările navei în ipoteza acțiunii forțelor externe asupra solidului rigid.
Pentru a determina aceste forțe și momente se parcurg următoarele etape:
- stabilirea caracteristicilor valurilor pentru locația în care urmează să fie amplasată structura;
- definirea cazurilor de încărcare și a caracteristicilor inerțiale corespunzătoare ale structurii
plutitoare;
- evaluarea distribuției de mase la bordul structurii plutitoare pentru fiecare caz de încărcare;
- determinarea fazelor mișcărilor și a mișcărilor navei (RAO’s -Response Amplitude Operators)
prin rezolvarea problemei radiației și respectiv problema difracției (forțe și momente de
excitație);
- determinarea forțelor și momentelor secționale.

41
5.2. Descrierea cazurilor de încărcare

Studiul se realizează pentru cinci cazuri de încărcare semnificative pe parcursul

exploatării navei, la viteză nulă și pentru unghiuri de incidență de la 0⁰ la 90⁰, cu pas de 30⁰
(0⁰, 30⁰, 60⁰ și 90⁰).
Centrul Înălţimea
de Raza de Raza de Raza de metacentrică
Pescajul
Cazul de Deplasamentul greutate inerţie inerţie inerţie GMT
mediu
încărcare Δ [t] faţă de la roll, la pitch, la yaw, [m]
T [m]
LB, ZG Kxx [m] Kyy [m] Kzz [m]
[m]
A 4.475 23805.3 10.02 12.730 37.800 38.354 27.280
B 4.289 22782.6 9.27 13.716 38.216 38.931 29.373
C 3.953 20834.8 10.38 16.367 37.136 36.690 31.189
D 4.409 23427.0 10.13 16.269 38.455 38.270 27.931
E 3.967 20912.0 8.98 13.521 35.697 36.408 32.490
Fig. 5.1. Caracteristicile cazurilor de încărcare
În continuare, vor fi prezentate curbele de stabilitate(brațul stabilității) pentru fiecare caz de
încărcare în parte.
Cazul A. Pipelaying + 80% rezerve + reacțiile din stinger
0.000 0.00
7
5.000 2.38
10.000 4.74 6

15.000 5.98
Brațul de redresare [m]

5
20.000 5.94
4
25.000 5.45
30.000 4.76 3

35.000 3.95
2
40.000 3.07
45.000 2.14 1

50.000 1.18 0
0 10 20 30 40 50 60
55.000 0.21
Unghiuri de incidență

Fig. 5.2. Cazul A. Pipelaying + 80% rezerve + reacțiile din stinger

42
Cazul B. Pipelaying + 20% rezerve + reactiile din stinger
0.00 0.00
8
5.00 2.57
7
10.00 5.13
6

Brațul de redresare [m]

15.00 6.56
5
20.00 6.60
4
25.00 6.16
3
30.00 5.51
35.00 4.74 2

40.00 3.89 1

45.00 2.98 0
0 10 20 30 40 50 60
50.00 2.03 Unghiuri de incidență
55.00 1.06
Fig. 5.3. Cazul B. Pipelaying + 20% rezerve + reactiile din stinger

Cazul C. Lifting 400t la 10.3 m, braţ macara prova

0.00 0.00
8
5.00 2.74
7
10.00 5.47
6
Brațul de redresare [m]

15.00 7.02
5
20.00 7.03
25.00 6.53 4

30.00 5.78 3

35.00 4.91 2

40.00 3.95 1

45.00 2.94 0
0 10 20 30 40 50 60
50.00 1.88
Unghiuri de incidență
55.00 0.80
Fig. 5.4. Cazul C. Lifting 400t la 10.3 m, braţ macara prova

43
Cazul D. Stinger transit position + Case 4.4
0.00 0.09
5.00 2.35 7

10.00 4.77 6

Brațul de redresare [m]

15.00 6.06 5
20.00 6.04 4
25.00 5.55
3
30.00 4.86
2
35.00 4.06
1
40.00 3.18
45.00 2.25 0
0 10 20 30 40 50 60
50.00 1.29 Unghiuri de incidență
55.00 0.31
Fig. 5.5. Cazul D. Stinger transit position + Case 4.4

Cazul E. Lifting 17.5 t la 44.6 m braţ macara pupa

0.00 0.00 8
5.00 2.85
7
10.00 5.68
6
Brațul de redresare [m]

15.00 7.35
5
20.00 7.48
4
25.00 7.09
30.00 6.46 3

35.00 5.69 2

40.00 4.83 1
45.00 3.91 0
50.00 2.94 0 10 20 30 40 50 60
Unghiuri de incidență
55.00 1.93
Fig. 5.6. Cazul E. Lifting 17.5 t la 44.6 m braţ macara pupa

44
 8

Brațul de redresare
5

0
0 10 20 30 40 50 60
Unghiul de incidență

Fig. 5.7. Diagrama comparativă

45
5.3. STUDIUL INFLUENȚEI CAZURILOR DE ÎNCĂRCARE ÎN
VAL REGULAT

5.3.1. Definirea cazurilor de încărcare

Pentru a evalua influența cazurilor de încărcare asupra forțelor și momentelor dinamice

induse în corpul navei de acțiunea valurilor, trebuie analizată distribuția de mase de la bordul
structurii. Aceasta este, de fapt, diagrama crenelată care poate fi aproximată pe baza volumului
semnificativ de date existente, dar în cazul structurilor offshore este mai dificil de evaluat și
necesită o supraveghere continuă a maselor ambarcate la bord.

Fig.5.1 Reprezentarea schematică LC1

46
 Cu ajutorul greutăților prezentate în tabelul anterior am reprezentat distribuția de mase
pe lungimea barjei.

Tabel 5.1. Evaluarea caracteristicilor de inerție pentru cazul A

Tabel 5.2. Evaluarea caracteristicilor de inerție pentru cazul B

47
Tabel 5.3. Evaluarea caracteristicilor de inerție pentru cazul C

Tabel 5.4. Evaluarea caracteristicilor de inerție pentru cazul D

48
 Tabel 5.5. Evaluarea caracteristicilor de inerție pentru cazul E

5.3.2. Determinarea amplitudinilor mișcărilor

Operatorii amplitudinilor de răspuns(Response Amplitude Operators) sunt mărimile

care caracterizează mişcările navei după toate cele 6 grade de libertate în valuri regulate.
Trebuie menţionat că aceşti operatori pot fi determinaţi atât prin metode analitice cât şi prin
teste pe model.
Modul acesta de reprezentare se referă la aşa numitele funcţii de transfer cunoscute şi
sub denumirea de funcţii de răspuns în frecvenţă.
În continuare, pentru simplificare, au fost utilizate denumirile în limba engleză ale
mişcărilor: surge(oscilaţia de translaţie longitudinală), sway(oscilația de translație laterală),
heave(oscilaţia de translaţie verticală), roll(oscilația de ruliu), pitch(oscilaţia de tangaj) și yaw
(mișcarea de rotație în plan orizontal).
Determinarea amplitudinilor maxime ale mișcărilor navei se face pe baza operatorilor
de răspuns ai mișcărilor. RAO se definește cu relaţia:
2
 A 
RAO k  e    k 

 a  (5.1)
49
în care  kA (k=1…6) sunt amplitudinile mişcărilor navei pe valuri regulate şi ζa este
amplitudinea valurilor regulate.
Pentru a determina operatorii de răspuns ai mișcărilor am utilizat un program dezvoltat
pe baza teoriei lui Salvesen, Tuck și Faltinsen. Acest program folosește teoria surselor („close
fit source distribution technique”) dezvoltată de Frank. Pe baza calculului potențialului vitezei,
distribuția presiunii pe corpul navei este obținută cu ajutorul ecuației lui Bernoulli. Integrând
presiunea pe suprafața udată a corpului se obțin forțele și momentele induse de valuri regulate
(problema difracției). Acestea împreună cu forțele și momentele datorate radiației (mase
adiționale și coeficienți de amortizare) duc la determinarea amplitudinilor pentru toate cele șase
grade de libertate (surge, sway, heave, pitch, roll, yaw) (figura 5.6).

Fig 5.6. Mișcări. Sistemul de coordonate.

Calculele au fost realizate pentru o gamă de frecvențe ω=0.200 ÷ 1.700 [rad/s],

respectiv perioada valului Tp=3 ÷ 32 [sec].
Rezultatele sunt prezentate ca raporturi între amplitudinile mișcărilor navei pe valuri
regulate și amplitudinea valului regulat, în tabelele 5.7 ÷ 5.10.

50
 Unghi de incidență=0
Frecvența Perioada Surge Heave Pitch
[rad/s] [s] RAO[-] RAO[-] RAO[-]
0.200 31.416 1.124 0.985 0.263
0.233 26.966 1 .045 0.976 0.333
0.267 23.533 0.998 0.962 0.416
0.300 20.944 0.966 0.941 0.512
0.333 18.868 0.936 0.911 0.618
0.367 17.120 0.902 0.870 0.728
0.400 15.708 0.859 0.816 0.839
0.433 14.511 0.806 0.747 0.943
0.467 13.454 0.743 0.664 1.035
0.500 12.566 0.669 0.568 1.107
0.533 11.788 0.584 0.464 1.149
0.567 11.081 0.491 0.358 1.152
0.600 10.472 0.392 0.260 1.109
0.633 9.926 0.293 0.182 1.017
0.667 9.420 0.200 0.143 0.885
0.700 8.976 0.122 0.145 0.731
0.733 8.572 0.068 0.164 0.581
0.767 8.192 0.054 0.177 0.470
0.800 7.854 0.064 0.177 0.419
0.833 7.543 0.071 0.162 0.418
0.867 7.247 0.067 0.140 0.429
0.900 6.981 0.054 0.117 0.423
0.933 6.734 0.038 0.102 0.394
0.967 6.498 0.020 0.094 0.347
1.000 6.283 0.007 0.089 0.296
1.033 6.082 0.007 0.085 0.256
1.067 5.889 0.011 0.077 0.231
1.100 5.712 0.010 0.068 0.216
1.133 5.546 0.007 0.059 0.202
1.167 5.384 0.005 0.053 0.184
1.200 5.236 0.008 0.049 0.162
1.233 5.096 0.011 0.046 0.142
1.267 4.959 0.012 0.042 0.130
1.300 4.833 0.011 0.037 0.121
1.333 4.714 0.010 0.033 0.111
1.367 4.596 0.009 0.031 0.100
1.400 4.488 0.010 0.029 0.090
1.433 4.385 0.011 0.026 0.083
1.467 4.283 0.010 0.024 0.077
1.500 4.189 0.009 0.022 0.071
1.533 4.099 0.009 0.021 0.065
1.567 4.010 0.009 0.020 0.059
1.600 3.927 0.009 0.018 0.058
1.633 3.848 0.008 0.016 0.053
1.667 3.769 0.008 0.015 0.049
1.700 3.696 0.007 0.015 0.046

Tabelul 5.6. Determinarea amplitudinilor la unghi de incidență 0

51
Unghi de incidență=30
Frecvența Perioada Surge Sway Heave Roll Pitch Yaw
[rad/s] [s] RAO[-] RAO[-] RAO[-] RAO[-] RAO[-] RAO[-]
0.200 31.416 0.977 0.562 0.989 0.131 0.228 0.100
0.233 26.966 0.910 0.523 0.982 0.165 0.289 0.118
0.267 23.533 0.871 0.500 0.971 0.206 0.362 0.141
0.300 20.944 0.847 0.485 0.955 0.252 0.447 0.170
0.333 18.868 0.827 0.472 0.932 0.302 0.542 0.202
0.367 17.120 0.804 0.457 0.900 0.352 0.642 0.237
0.400 15.708 0.776 0.439 0.859 0.400 0.745 0.271
0.433 14.511 0.741 0.416 0.805 0.441 0.847 0.303
0.467 13.454 0.698 0.387 0.740 0.472 0.943 0.331
0.500 12.566 0.648 0.354 0.664 0.487 1.027 0.353
0.533 11.788 0.590 0.314 0.578 0.482 1.094 0.368
0.567 11.081 0.524 0.270 0.488 0.452 1.135 0.374
0.600 10.472 0.453 0.220 0.397 0.393 1.144 0.370
0.633 9.926 0.378 0.168 0.310 0.303 1.116 0.358
0.667 9.420 0.303 0.113 0.233 0.182 1.052 0.337
0.700 8.976 0.233 0.060 0.172 0.051 0.958 0.307
0.733 8.572 0.169 0.019 0.134 0.155 0.842 0.270
0.767 8.192 0.114 0.042 0.126 0.332 0.715 0.227
0.800 7.854 0.069 0.075 0.135 0.497 0.587 0.178
0.833 7.543 0.034 0.095 0.146 0.619 0.471 0.126
0.867 7.247 0.017 0.101 0.148 0.657 0.380 0.072
0.900 6.981 0.022 0.092 0.140 0.587 0.327 0.022
0.933 6.734 0.029 0.080 0.124 0.447 0.307 0.022
0.967 6.498 0.030 0.070 0.104 0.341 0.301 0.058
1.000 6.283 0.026 0.060 0.083 0.322 0.293 0.081
1.033 6.082 0.019 0.046 0.066 0.332 0.272 0.092
1.067 5.889 0.012 0.029 0.055 0.323 0.238 0.088
1.100 5.712 0.008 0.013 0.051 0.293 0.196 0.074
1.133 5.546 0.009 0.014 0.050 0.257 0.155 0.051
1.167 5.384 0.011 0.023 0.047 0.229 0.125 0.024
1.200 5.236 0.011 0.029 0.041 0.212 0.110 0.005
1.233 5.096 0.009 0.028 0.033 0.198 0.105 0.024
1.267 4.959 0.005 0.023 0.027 0.184 0.097 0.037
1.300 4.833 0.003 0.014 0.023 0.170 0.085 0.040
1.333 4.714 0.005 0.004 0.021 0.157 0.069 0.034
1.367 4.596 0.007 0.006 0.019 0.145 0.055 0.022
1.400 4.488 0.008 0.011 0.016 0.135 0.046 0.009
1.433 4.385 0.007 0.013 0.013 0.126 0.042 0.011
1.467 4.283 0.005 0.012 0.011 0.118 0.037 0.018
1.500 4.189 0.003 0.007 0.009 0.109 0.031 0.019
1.533 4.099 0.003 0.002 0.008 0.097 0.025 0.015
1.567 4.010 0.004 0.003 0.007 0.085 0.019 0.007
1.600 3.927 0.004 0.006 0.006 0.077 0.016 0.007
1.633 3.848 0.003 0.005 0.004 0.072 0.014 0.012
1.667 3.769 0.002 0.003 0.003 0.069 0.011 0.012
1.700 3.696 0.001 0.002 0.003 0.059 0.008 0.008

Tabelul 5.7. Determinarea amplitudinilor la unghi de incidență 30

52
Unghi de incidență=60
Frecvența Perioada Surge Sway Heave Roll Pitch Yaw
[rad/s] [s] RAO[-] RAO[-] RAO[-] RAO[-] RAO[-] RAO[-]
0.200 31.416 0.568 0.979 0.996 0.228 0.132 0.100
0.233 26.966 0.531 0.914 0.993 0.290 0.168 0.118
0.267 23.533 0.512 0.879 O 989 0.364 0.211 0.142
0.300 20.944 0.502 0.861 0.983 0.450 0.262 0.172
0.333 18.868 0.497 0.848 0.975 0.548 0.320 0.206
0.367 17.120 0.492 0.836 0.963 0.654 0.384 0.243
0.400 15.708 0.486 0.822 0.948 0.766 0.453 0.281
0.433 14.511 0.479 0.804 0.928 0.881 0.525 0.318
0.467 13.454 0.470 0.781 0.904 0.996 0.600 0.354
0.500 12.566 0.460 0.753 0.874 1.106 0.677 0.386
0.533 11.788 0.447 0.720 0.839 1.210 0.754 0.413
0.567 11.081 0.432 0.682 0.800 1.301 0.830 0.434
0.600 10.472 0.415 0.638 0.756 1.375 0.901 0.447
0.633 9.926 0.396 0.590 0.708 1.428 0.965 0.454
0.667 9.420 0.374 0.536 0.654 1.454 1.019 0.454
0.700 8.976 0.349 0.479 0.592 1.447 1.060 0.449
0.733 8.572 0.322 0.419 0 523 1.403 1.083 0.440
0.767 8.192 0.293 0.356 0.446 1.315 1.085 0.428
0.800 7.854 0.260 0.291 0.365 1.173 1.059 0.412
0.833 7.543 0.225 0.227 0.284 0.967 1.000 0.391
0.867 7.247 0.188 0.168 0.210 0.708 0.910 0.366
0.900 6.981 0.151 0.122 0.148 0.480 0.797 0.337
0.933 6.734 0.118 0.094 0.100 0.443 0.674 0.303
0.967 6.498 0.090 0.075 0.067 0.531 0.551 0.267
1.000 6.283 0.068 0.055 O. 048 0.582 0.438 0.228
1.033 6.082 0.050 0.034 0.040 0.573 0.339 0.188
1.067 5.889 0.037 0.015 0.040 0.527 0.254 0.148
1.100 5.712 0.027 0.002 0.041 0.462 0.182 0.109
1.133 5.546 0.020 0.016 0.041 0.392 0.124 0.072
1.167 5.384 0.014 0.025 0.038 0.327 0.079 0.039
1.200 5.236 0.010 0.030 0.034 0.272 0.049 0.014
1.233 5.096 0.007 0.031 0.028 0.225 0.037 0.025
1.267 4.959 0.005 0.028 0.022 0.186 0.037 0.044
1.300 4.833 0.003 0.023 0.016 0.152 0.039 0.055
1.333 4.714 0.003 0.017 0.010 0.123 0.038 0.061
1.367 4.596 0.003 0.011 0.005 0.099 0.034 0.061
1.400 4.488 0.003 0.006 0.003 0.081 0.027 0.056
1.433 4.385 0.004 0.005 0.003 0.069 0.020 0.048
1.467 4.283 0.004 0.009 0.004 0.059 0.013 0.037
1.500 4.189 0.004 0.012 0.004 0.049 0.008 0.025
1.533 4.099 0.004 0.014 0.004 0.037 0.007 0.012
1.567 4.010 0.003 0.015 0.004 0.026 0.008 0.001
1.600 3.927 0.002 0.014 0.003 0.018 0.011 0.011
1.633 3.848 0.001 0.012 0.003 0.015 0.012 0.018
1.667 3.769 0.001 0.008 0.002 0.012 0.013 0.023
1.700 3.696 0.000 0.005 0.002 0.014 0.010 0.025

Tabelul 5.8. Determinarea amplitudinilor la unghi de incidență 60

53
 Unghi de incidență=90
Frecvența Perioada Sway Heave Roll Yaw
[rad/s] [s] RAO[-] RAO[-] RAO[-] RAO[-]
0.200 31.416 1.134 0.999 0.264 0.000
0.233 26.966 1.061 0.999 0.336 0.000
0.267 23.533 1.023 0.998 0.424 0.001
0.300 20.944 1.006 0.998 0.528 0.001
0.333 18.868 0.998 0.997 0.648 0.001
0.367 17.120 0.992 0.995 0.782 0.001
0.400 15.708 0.986 0.994 0.929 0.002
0.433 14.511 0.978 0.993 1.089 0.002
0.467 13.454 0.968 0.991 1.261 0.002
0.500 12.566 0.957 0.989 1.446 0.003
0.533 11.788 0.943 0.987 1.645 0.003
0.567 11.081 0.927 0.984 1.858 0.004
0.600 10.472 0.909 0.979 2.090 0.005
0.633 9.926 0.890 0.972 2.343 0.005
0.667 9.420 0.869 0.960 2.624 0.006
0.700 8.976 0.847 0.940 2.939 0.007
0.733 8.572 0.823 0.909 3.295 0.008
0.767 8.192 0.793 0.864 3.697 0.009
0.800 7.854 0.755 0.806 4.140 0.010
0.833 7.543 0.698 0.736 4.583 0.011
0.867 7.247 0.612 0.659 4.923 0.012
0.900 6.981 0.487 0.579 4.990 0.012
0.933 6.734 0.337 0.502 4.672 0.011
0.967 6.498 0.195 0.431 4.060 0.009
1.000 6.283 0.090 0.368 3.366 0.007
1.033 6.082 0.053 0.314 2.737 0.006
1.067 5.889 0.078 0.268 2.218 0.006
1.100 5.712 0.106 0.229 1.804 0.006
1.133 5.546 0.126 0.197 1.474 0.007
1.167 5.384 0.138 0.170 1.209 0.007
1.200 5.236 0.143 0.147 0.996 0.007
1.233 5.096 0.145 0.129 0.825 0.008
1.267 4.959 0.144 0.112 0.686 0.008
1.300 4.833 0.141 0.099 0.574 0.008
1.333 4.714 0.138 0.087 0.482 0.008
1.367 4.596 0.133 0.077 0.407 0.008
1.400 4.488 0.128 0.068 0.347 0.007
1.433 4.385 0.122 0.060 0.298 0.007
1.467 4.283 0.116 0.053 0.258 0.007
1.500 4.189 0.111 0.046 0.225 0.006
1.533 4.099 0.105 0.041 0.197 0.006
1.567 4.010 0.100 0.036 0.172 0.005
1.600 3.927 0.095 0.032 0.151 0.005
1.633 3.848 0.091 0.028 0.134 0.005
1.667 3.769 0.085 0.025 0.120 0.005
1.700 3.696 0.082 0.022 0.096 0.004

Tabelul 5.9. Determinarea amplitudinilor la unghi de incidență 90

54
 1.200

1.000

0.800
RAO [-]

0.600 0
30
0.400 60

0.200

0.000
0.000 0.200 0.400 0.600 0.800 1.000 1.200 1.400 1.600 1.800
Frecvența [rad/s]

Fig. 5.10. Mișcarea de tip Surge

1.200

1.000

0.800
RAO [-]

0.600 30
60
0.400 90

0.200

0.000
0.000 0.200 0.400 0.600 0.800 1.000 1.200 1.400 1.600 1.800
Frecvența [rad/s]

Fig. 5.11. Mișcarea de tip Sway

55
 1.200

1.000

0.800
RAO [-]

0
0.600
30
60
0.400
90

0.200

0.000
0.000 0.200 0.400 0.600 0.800 1.000 1.200 1.400 1.600 1.800
Frecvența [rad/s]

Fig. 5.12. Mișcarea de tip Heave

6.000

5.000

4.000
RAO [-]

3.000 30
60
2.000 90

1.000

0.000
0.000 0.200 0.400 0.600 0.800 1.000 1.200 1.400 1.600 1.800
Frecvența [rad/s]

Fig. 5.13. Mișcarea de tip Roll

56
 1.400

1.200

1.000

0.800
RAO [-]

0
0.600 30
60
0.400

0.200

0.000
0.000 0.200 0.400 0.600 0.800 1.000 1.200 1.400 1.600 1.800
Frecvența [rad/s]

Fig. 5.14. Mișcarea de tip Pitch

0.500

0.400

0.300
RAO [-]

30
0.200
60
90
0.100

0.000
0.000 0.200 0.400 0.600 0.800 1.000 1.200 1.400 1.600 1.800

-0.100
Frecvența [rad/s]

Fig. 5.15. Mișcarea de tip Yaw

Studiul a fost realizat pentru unghiuri de incidență de la 0⁰ la 90⁰, cu pas de 30⁰ (0⁰, 30⁰, 60⁰ și
90⁰), am atașat acestei lucrări tabelele cu valorile RAO, cu observația că, în urma calculelor, la
00 și la 900, avem 3, respectiv 4 mișcări ale navei cu rezultate diferite de 0, în timp ce la 300 și
la 600 avem toate cele 6 mișcări ale navei.

57
5.3.3. Determinarea forțelor și momentelor secționale

Forțele și momentele secționale sunt reprezentate de forța tăietoare orizontală (𝐹𝑌 ), forța
tăietoare verticală (𝐹𝑍 ), momentul de torsiune (𝑀𝑋 ), momentul de încovoiere vertical (𝑀𝑌 ) și
de momentul de încovoiere orizontal (𝑀𝑍 ) (figura 5.16).

Fig.5.16. Forțe și momente. Sistemul de coordonate.

WE 0 A
RPS Surge
0.288 0.381 0.617
0.302 0.365 0.604
0.318 0.349 0.591
0.338 0.333 0.577
0.361 0.315 0.561
0.372 0.308 0.555
0.390 0.296 0.544
0.404 0.287 0.535
0.411 0.281 0.530
0.419 0.275 0.525
0.427 0.269 0.519
0.436 0.262 0.512
0.445 0.254 0.504
0.455 0.246 0.496
0.478 0.226 0.475
0.466 0.237 0.486
0.504 0.200 0.447
0.534 0.167 0.408
0.571 0.125 0.353
0.617 0.075 0.273
0.676 0.028 0.166
0.755 0.012 0.110
0.838 0.019 0.137
0.903 0.017 0.129
0.946 0.013 0.112
1.007 0.005 0.074
1.036 0.003 0.054
1.142 0.002 0.049
1.223 0.004 0.066
1.492 0.008 0.089

Fig. 5.17. Mișcarea Surge, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare A

58
 WE 0 B
RPS Surge
0.288 0.396 0.629
0.302 0.375 0.613
0.318 0.355 0.596
0.338 0.335 0.579
0.361 0.313 0.560
0.372 0.304 0.551
0.390 0.289 0.537
0.404 0.278 0.527
0.411 0.271 0.521
0.419 0.265 0.514
0.427 0.258 0.508
0.436 0.252 0.502
0.445 0.244 0.494
0.455 0.236 0.486
0.478 0.217 0.465
0.466 0.227 0.476
0.504 0.192 0.438
0.534 0.160 0.399
0.571 0.119 0.346
0.617 0.073 0.269
0.676 0.029 0.170
0.755 0.015 0.122
0.838 0.021 0.144
0.903 0.018 0.133
0.946 0.014 0.117
1.007 0.006 0.076
1.036 0.003 0.056
1.142 0.003 0.058
1.223 0.003 0.058
1.492 0.012 0.111
Fig. 5.18. Mișcarea Surge, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare B

59
 WE 0 C
RPS Surge
0.288 0.290 0.539
0.302 0.273 0.522
0.318 0.256 0.506
0.338 0.241 0.491
0.361 0.226 0.475
0.372 0.220 0.469
0.390 0.210 0.458
0.404 0.202 0.450
0.411 0.198 0.445
0.419 0.194 0.441
0.427 0.190 0.436
0.436 0.186 0.431
0.445 0.181 0.426
0.455 0.176 0.420
0.478 0.163 0.404
0.466 0.170 0.413
0.504 0.146 0.383
0.534 0.124 0.352
0.571 0.094 0.307
0.617 0.058 0.240
0.676 0.022 0.147
0.755 0.009 0.092
0.838 0.015 0.123
0.903 0.013 0.115
0.946 0.010 0.099
1.007 0.003 0.057
1.036 0.001 0.037
1.142 0.002 0.044
1.223 0.002 0.043
1.492 0.013 0.113
Fig. 5.19. Mișcarea Surge, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare C

60
 WE 0 D
RPS Surge
0.288 0.389 0.623
0.302 0.371 0.609
0.318 0.354 0.595
0.338 0.337 0.580
0.361 0.318 0.564
0.372 0.311 0.557
0.390 0.299 0.546
0.404 0.289 0.538
0.411 0.284 0.533
0.419 0.278 0.527
0.427 0.271 0.521
0.436 0.264 0.514
0.445 0.257 0.507
0.455 0.249 0.499
0.478 0.229 0.478
0.466 0.239 0.489
0.504 0.203 0.450
0.534 0.169 0.412
0.571 0.127 0.356
0.617 0.076 0.276
0.676 0.028 0.169
0.755 0.013 0.113
0.838 0.020 0.140
0.903 0.017 0.131
0.946 0.013 0.113
1.007 0.006 0.075
1.036 0.003 0.055
1.142 0.003 0.051
1.223 0.000 0.012
1.492 0.005 0.074
Fig. 5.20. Mișcarea Surge, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare D

61
 WE 0 E
RPS Surge
0.288 0.278 0.527
0.302 0.260 0.510
0.318 0.243 0.493
0.338 0.226 0.476
0.361 0.210 0.458
0.372 0.203 0.451
0.390 0.192 0.439
0.404 0.185 0.430
0.411 0.180 0.425
0.419 0.176 0.420
0.427 0.172 0.414
0.436 0.167 0.409
0.445 0.163 0.403
0.455 0.157 0.397
0.478 0.145 0.380
0.466 0.151 0.389
0.504 0.128 0.358
0.534 0.107 0.328
0.571 0.081 0.284
0.617 0.049 0.222
0.676 0.019 0.139
0.755 0.009 0.094
0.838 0.014 0.119
0.903 0.012 0.111
0.946 0.009 0.096
1.007 0.003 0.057
1.036 0.002 0.039
1.142 0.002 0.047
1.223 0.002 0.046
1.492 0.010 0.099

Fig. 5.21. Mișcarea Surge, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare E

RAO - mişcarea tip surge, µ = 0°

0.7 A B C D E

0.6

0.5

0.4
Surge , [-]

0.3

0.2

0.1

0.0
0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
Pulsaţia valului, ω [rad/s]

Fig. 5.22. Diagrama comparativă pentru mișcarea de tip Surge

62
 WE 90 A
RPS sway
0.288 0.945 0.972
0.302 0.942 0.971
0.318 0.931 0.965
0.338 0.911 0.954
0.361 0.880 0.938
0.372 0.870 0.933
0.390 0.852 0.923
0.404 0.835 0.914
0.411 0.825 0.909
0.419 0.815 0.903
0.427 0.802 0.896
0.436 0.789 0.888
0.445 0.777 0.882
0.455 0.764 0.874
0.478 0.734 0.857
0.466 0.750 0.866
0.504 0.695 0.834
0.534 0.650 0.806
0.571 0.597 0.773
0.617 0.534 0.731
0.676 0.463 0.680
0.755 0.395 0.629
0.838 0.369 0.607
0.903 0.368 0.607
0.946 0.315 0.561
1.007 0.137 0.370
1.036 0.123 0.350
1.142 0.176 0.419
1.223 0.191 0.438
1.492 0.048 0.218
Fig. 5.23. Mișcarea Sway, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare A

63
 WE 90 B
RPS sway
0.288 0.944 0.972
0.302 0.947 0.973
0.318 0.942 0.971
0.338 0.928 0.963
0.361 0.900 0.949
0.372 0.886 0.941
0.390 0.858 0.926
0.404 0.836 0.914
0.411 0.823 0.907
0.419 0.810 0.900
0.427 0.799 0.894
0.436 0.789 0.888
0.445 0.778 0.882
0.455 0.766 0.875
0.478 0.736 0.858
0.466 0.751 0.867
0.504 0.698 0.835
0.534 0.651 0.807
0.571 0.595 0.771
0.617 0.535 0.731
0.676 0.465 0.682
0.755 0.401 0.633
0.838 0.375 0.612
0.903 0.346 0.588
0.946 0.195 0.441
1.007 0.088 0.297
1.036 0.103 0.321
1.142 0.161 0.401
1.223 0.175 0.418
1.492 0.090 0.300
Fig. 5.24. Mișcarea Sway, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare B

64
 WE 90 C
RPS sway
0.288 0.960 0.980
0.302 0.964 0.982
0.318 0.960 0.980
0.338 0.947 0.973
0.361 0.922 0.960
0.372 0.909 0.953
0.390 0.884 0.940
0.404 0.864 0.929
0.411 0.853 0.923
0.419 0.841 0.917
0.427 0.832 0.912
0.436 0.823 0.907
0.445 0.814 0.902
0.455 0.803 0.896
0.478 0.777 0.882
0.466 0.791 0.889
0.504 0.745 0.863
0.534 0.706 0.840
0.571 0.663 0.814
0.617 0.623 0.790
0.676 0.591 0.769
0.755 0.637 0.798
0.838 0.765 0.875
0.903 0.227 0.477
0.946 0.107 0.327
1.007 0.122 0.350
1.036 0.140 0.374
1.142 0.190 0.435
1.223 0.201 0.448
1.492 0.091 0.302
Fig. 5.25. Mișcarea Sway, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare C

65
 WE 90 D
RPS sway
0.288 0.950 0.975
0.302 0.947 0.973
0.318 0.937 0.968
0.338 0.918 0.958
0.361 0.889 0.943
0.372 0.880 0.938
0.390 0.864 0.929
0.404 0.849 0.921
0.411 0.840 0.916
0.419 0.830 0.911
0.427 0.819 0.905
0.436 0.807 0.898
0.445 0.796 0.892
0.455 0.785 0.886
0.478 0.759 0.871
0.466 0.773 0.879
0.504 0.727 0.852
0.534 0.691 0.831
0.571 0.651 0.807
0.617 0.612 0.782
0.676 0.593 0.770
0.755 0.682 0.826
0.838 0.371 0.609
0.903 0.039 0.197
0.946 0.053 0.230
1.007 0.090 0.300
1.036 0.106 0.326
1.142 0.147 0.384
1.223 0.157 0.396
1.492 0.048 0.220
Fig. 5.26. Mișcarea Sway, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare D

66
 WE 90 E
RPS sway
0.288 0.949 0.974
0.302 0.951 0.975
0.318 0.945 0.972
0.338 0.930 0.964
0.361 0.903 0.950
0.372 0.888 0.942
0.390 0.861 0.928
0.404 0.839 0.916
0.411 0.827 0.909
0.419 0.813 0.902
0.427 0.803 0.896
0.436 0.793 0.890
0.445 0.781 0.884
0.455 0.769 0.877
0.478 0.738 0.859
0.466 0.754 0.868
0.504 0.700 0.836
0.534 0.651 0.807
0.571 0.594 0.771
0.617 0.532 0.729
0.676 0.456 0.675
0.755 0.380 0.617
0.838 0.332 0.576
0.903 0.311 0.557
0.946 0.261 0.511
1.007 0.133 0.364
1.036 0.124 0.353
1.142 0.189 0.435
1.223 0.203 0.450
1.492 0.095 0.308

Fig. 5.27. Mișcarea Sway, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare E

RAO - mişcarea tip heave, µ = 90°

1.1 A B C D E
1.0
0.9
0.8
0.7
Heave, [-]

0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0.0
0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
Pulsaţia valului, ω [rad/s]

Fig. 5.28. Diagrama comparativă pentru mișcarea de tip Sway

67
 WE 90 A
RPS heave
0.288 0.979 0.989
0.302 0.982 0.991
0.318 0.984 0.992
0.338 0.985 0.992
0.361 0.982 0.991
0.372 0.984 0.992
0.390 0.988 0.994
0.404 0.990 0.995
0.411 0.991 0.995
0.419 0.992 0.996
0.427 0.992 0.996
0.436 0.992 0.996
0.445 0.995 0.997
0.455 0.998 0.999
0.478 1.006 1.003
0.466 1.002 1.001
0.504 1.015 1.007
0.534 1.029 1.014
0.571 1.051 1.025
0.617 1.076 1.037
0.676 1.082 1.040
0.755 0.873 0.934
0.838 0.444 0.666
0.903 0.221 0.470
0.946 0.133 0.364
1.007 0.060 0.245
1.036 0.040 0.201
1.142 0.007 0.084
1.223 0.001 0.025
1.492 0.147 0.384
Fig. 5.29. Mișcarea Heave, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare A

68
 WE 90 B
RPS heave
0.288 0.978 0.989
0.302 0.983 0.991
0.318 0.988 0.994
0.338 0.993 0.996
0.361 0.996 0.998
0.372 0.997 0.998
0.390 0.996 0.998
0.404 0.993 0.997
0.411 0.991 0.995
0.419 0.988 0.994
0.427 0.988 0.994
0.436 0.991 0.995
0.445 0.994 0.997
0.455 0.997 0.999
0.478 1.005 1.003
0.466 1.001 1.000
0.504 1.015 1.007
0.534 1.025 1.013
0.571 1.037 1.018
0.617 1.057 1.028
0.676 1.064 1.032
0.755 0.851 0.923
0.838 0.456 0.675
0.903 0.227 0.476
0.946 0.140 0.374
1.007 0.064 0.253
1.036 0.044 0.209
1.142 0.010 0.099
1.223 0.000 0.005
1.492 0.053 0.231
Fig. 5.30. Mișcarea Heave, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare B

69
 WE 90 C
RPS heave
0.288 0.978 0.989
0.302 0.982 0.991
0.318 0.987 0.993
0.338 0.991 0.995
0.361 0.994 0.997
0.372 0.994 0.997
0.390 0.993 0.996
0.404 0.989 0.995
0.411 0.987 0.993
0.419 0.983 0.992
0.427 0.983 0.992
0.436 0.986 0.993
0.445 0.988 0.994
0.455 0.991 0.995
0.478 0.997 0.999
0.466 0.994 0.997
0.504 1.004 1.002
0.534 1.011 1.005
0.571 1.017 1.009
0.617 1.031 1.015
0.676 1.032 1.016
0.755 0.846 0.920
0.838 0.477 0.691
0.903 0.244 0.494
0.946 0.153 0.391
1.007 0.073 0.269
1.036 0.050 0.223
1.142 0.011 0.105
1.223 0.000 0.006
1.492 0.045 0.212
Fig. 5.31. Mișcarea Heave, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare C

70
 WE 90 D
RPS heave
0.288 0.979 0.989
0.302 0.982 0.991
0.318 0.984 0.992
0.338 0.985 0.992
0.361 0.982 0.991
0.372 0.983 0.992
0.390 0.987 0.994
0.404 0.989 0.995
0.411 0.990 0.995
0.419 0.991 0.995
0.427 0.991 0.996
0.436 0.991 0.996
0.445 0.994 0.997
0.455 0.997 0.998
0.478 1.004 1.002
0.466 1.001 1.000
0.504 1.013 1.006
0.534 1.026 1.013
0.571 1.047 1.023
0.617 1.071 1.035
0.676 1.075 1.037
0.755 0.872 0.934
0.838 0.450 0.671
0.903 0.225 0.474
0.946 0.135 0.368
1.007 0.062 0.248
1.036 0.041 0.203
1.142 0.008 0.089
1.223 0.000 0.005
1.492 0.033 0.181
Fig. 5.32. Mișcarea Heave, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare D

71
 WE 90 E
RPS heave
0.288 0.978 0.989
0.302 0.982 0.991
0.318 0.986 0.993
0.338 0.991 0.995
0.361 0.994 0.997
0.372 0.994 0.997
0.390 0.993 0.996
0.404 0.989 0.995
0.411 0.987 0.993
0.419 0.983 0.992
0.427 0.983 0.992
0.436 0.985 0.993
0.445 0.988 0.994
0.455 0.991 0.995
0.478 0.997 0.999
0.466 0.994 0.997
0.504 1.004 1.002
0.534 1.011 1.006
0.571 1.018 1.009
0.617 1.031 1.015
0.676 1.032 1.016
0.755 0.847 0.921
0.838 0.476 0.690
0.903 0.243 0.493
0.946 0.152 0.390
1.007 0.072 0.269
1.036 0.050 0.223
1.142 0.011 0.105
1.223 0.000 0.006
1.492 0.040 0.200

Fig. 5.33. Mișcarea Heave, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare E

RAO - mişcarea tip heave, µ = 90°

1.1 A B C D E
1.0
0.9
0.8
0.7
Heave, [-]

0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0.0
0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
Pulsaţia valului, ω [rad/s]

Fig. 5.34. Diagrama comparativă pentru mișcarea de tip Heave

72
 WE 90 A
RPS roll
0.288 0.108 0.328
0.302 0.130 0.361
0.318 0.160 0.400
0.338 0.201 0.449
0.361 0.262 0.512
0.372 0.294 0.542
0.390 0.353 0.594
0.404 0.404 0.636
0.411 0.434 0.659
0.419 0.468 0.684
0.427 0.506 0.711
0.436 0.548 0.741
0.445 0.596 0.772
0.455 0.649 0.806
0.478 0.783 0.885
0.466 0.711 0.843
0.504 0.968 0.984
0.534 1.227 1.108
0.571 1.621 1.273
0.617 2.269 1.506
0.676 3.531 1.879
0.755 6.854 2.618
0.838 16.381 4.047
0.903 40.075 6.330
0.946 70.980 8.425
1.007 60.797 7.797
1.036 39.852 6.313
1.142 10.021 3.166
1.223 4.738 2.177
1.492 0.007 0.085
Fig. 5.35. Mișcarea Roll, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare A

73
 WE 90 B
RPS roll
0.288 0.113 0.336
0.302 0.137 0.370
0.318 0.168 0.410
0.338 0.212 0.461
0.361 0.276 0.526
0.372 0.311 0.557
0.390 0.376 0.613
0.404 0.432 0.658
0.411 0.466 0.682
0.419 0.503 0.709
0.427 0.543 0.737
0.436 0.588 0.767
0.445 0.640 0.800
0.455 0.699 0.836
0.478 0.847 0.920
0.466 0.767 0.876
0.504 1.054 1.026
0.534 1.357 1.165
0.571 1.818 1.348
0.617 2.587 1.608
0.676 4.170 2.042
0.755 8.624 2.937
0.838 22.995 4.795
0.903 60.982 7.809
0.946 83.220 9.122
1.007 40.014 6.326
1.036 24.975 4.997
1.142 6.597 2.568
1.223 3.127 1.768
1.492 0.977 0.988
Fig. 5.36. Mișcarea Roll, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare B

74
 WE 90 C
RPS roll
0.288 0.115 0.339
0.302 0.140 0.374
0.318 0.173 0.416
0.338 0.220 0.469
0.361 0.289 0.538
0.372 0.327 0.572
0.390 0.399 0.632
0.404 0.463 0.680
0.411 0.501 0.708
0.419 0.544 0.737
0.427 0.591 0.769
0.436 0.643 0.802
0.445 0.704 0.839
0.455 0.775 0.880
0.478 0.957 0.978
0.466 0.858 0.926
0.504 1.219 1.104
0.534 1.624 1.274
0.571 2.285 1.512
0.617 3.513 1.874
0.676 6.496 2.549
0.755 18.367 4.286
0.838 74.232 8.616
0.903 61.413 7.837
0.946 28.906 5.376
1.007 11.716 3.423
1.036 8.269 2.876
1.142 3.108 1.763
1.223 1.720 1.311
1.492 0.452 0.672
Fig. 5.37. Mișcarea Roll, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare C

75
 WE 90 D
RPS roll
0.288 0.115 0.340
0.302 0.140 0.374
0.318 0.174 0.417
0.338 0.222 0.471
0.361 0.294 0.542
0.372 0.332 0.576
0.390 0.406 0.637
0.404 0.471 0.686
0.411 0.509 0.714
0.419 0.553 0.744
0.427 0.604 0.777
0.436 0.662 0.813
0.445 0.727 0.852
0.455 0.802 0.896
0.478 0.998 0.999
0.466 0.892 0.944
0.504 1.287 1.134
0.534 1.728 1.315
0.571 2.486 1.577
0.617 4.000 2.000
0.676 8.070 2.841
0.755 29.144 5.399
0.838 83.419 9.133
0.903 26.078 5.107
0.946 12.859 3.586
1.007 6.018 2.453
1.036 4.487 2.118
1.142 1.919 1.385
1.223 1.141 1.068
1.492 0.003 0.059
Fig. 5.38. Mișcarea Roll, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare D

76
 WE 90 E
RPS roll
0.288 0.114 0.338
0.302 0.138 0.372
0.318 0.170 0.412
0.338 0.214 0.463
0.361 0.279 0.528
0.372 0.313 0.559
0.390 0.378 0.615
0.404 0.434 0.659
0.411 0.467 0.683
0.419 0.504 0.710
0.427 0.544 0.737
0.436 0.588 0.767
0.445 0.639 0.799
0.455 0.697 0.835
0.478 0.842 0.917
0.466 0.764 0.874
0.504 1.041 1.020
0.534 1.330 1.153
0.571 1.761 1.327
0.617 2.458 1.568
0.676 3.812 1.952
0.755 7.212 2.685
0.838 16.126 4.016
0.903 36.531 6.044
0.946 64.857 8.053
1.007 74.980 8.659
1.036 52.201 7.225
1.142 11.492 3.390
1.223 4.674 2.162
1.492 0.875 0.936

Fig. 5.39. Mișcarea Roll, la unghi de 90 grade, în cazul de încărcare E

RAO - mişcarea tip roll, µ = 90°

10.0 A B C D E
9.0
8.0
7.0
Roll, [°/m]

6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
Pulsaţia valului, ω [rad/s]

Fig. 5.40. Diagrama comparativă pentru mișcarea de tip Roll

77
 WE 0 A
RPS pitch
0.288 0.210 0.458
0.302 0.252 0.502
0.318 0.308 0.555
0.338 0.381 0.618
0.361 0.481 0.693
0.372 0.532 0.730
0.390 0.625 0.791
0.404 0.698 0.836
0.411 0.738 0.859
0.419 0.781 0.884
0.427 0.826 0.909
0.436 0.873 0.934
0.445 0.925 0.962
0.455 0.980 0.990
0.478 1.094 1.046
0.466 1.036 1.018
0.504 1.203 1.097
0.534 1.288 1.135
0.571 1.297 1.139
0.617 1.125 1.060
0.676 0.648 0.805
0.755 0.101 0.319
0.838 0.195 0.442
0.903 0.306 0.553
0.946 0.320 0.566
1.007 0.248 0.498
1.036 0.183 0.428
1.142 0.037 0.193
1.223 0.037 0.193
1.492 0.080 0.283
Fig. 5.41. Mișcarea Pitch, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare A

78
 WE 0 B
RPS pitch
0.288 0.211 0.459
0.302 0.254 0.504
0.318 0.311 0.557
0.338 0.387 0.622
0.361 0.491 0.701
0.372 0.543 0.737
0.390 0.634 0.797
0.404 0.705 0.840
0.411 0.743 0.862
0.419 0.783 0.885
0.427 0.828 0.910
0.436 0.879 0.937
0.445 0.932 0.965
0.455 0.988 0.994
0.478 1.105 1.051
0.466 1.046 1.023
0.504 1.218 1.103
0.534 1.300 1.140
0.571 1.301 1.141
0.617 1.129 1.063
0.676 0.659 0.812
0.755 0.108 0.328
0.838 0.188 0.434
0.903 0.301 0.549
0.946 0.323 0.568
1.007 0.246 0.496
1.036 0.178 0.422
1.142 0.010 0.101
1.223 0.021 0.144
1.492 0.575 0.758
Fig. 5.42. Mișcarea Pitch, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare B

79
 WE 0 C
RPS pitch
0.288 0.210 0.458
0.302 0.252 0.502
0.318 0.308 0.555
0.338 0.384 0.620
0.361 0.486 0.697
0.372 0.537 0.733
0.390 0.627 0.792
0.404 0.696 0.834
0.411 0.733 0.856
0.419 0.772 0.878
0.427 0.816 0.903
0.436 0.865 0.930
0.445 0.917 0.958
0.455 0.971 0.985
0.478 1.084 1.041
0.466 1.027 1.013
0.504 1.192 1.092
0.534 1.271 1.127
0.571 1.269 1.127
0.617 1.104 1.051
0.676 0.656 0.810
0.755 0.112 0.335
0.838 0.179 0.423
0.903 0.314 0.560
0.946 0.350 0.591
1.007 0.277 0.527
1.036 0.202 0.450
1.142 0.012 0.111
1.223 0.024 0.154
1.492 0.494 0.703
Fig. 5.43. Mișcarea Pitch, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare C

80
 WE 0 D
RPS pitch
0.288 0.210 0.459
0.302 0.253 0.503
0.318 0.308 0.555
0.338 0.383 0.619
0.361 0.482 0.695
0.372 0.534 0.731
0.390 0.628 0.792
0.404 0.701 0.837
0.411 0.742 0.861
0.419 0.784 0.886
0.427 0.830 0.911
0.436 0.877 0.936
0.445 0.929 0.964
0.455 0.985 0.992
0.478 1.100 1.049
0.466 1.042 1.021
0.504 1.211 1.100
0.534 1.297 1.139
0.571 1.307 1.143
0.617 1.135 1.065
0.676 0.656 0.810
0.755 0.102 0.320
0.838 0.191 0.437
0.903 0.302 0.549
0.946 0.316 0.562
1.007 0.244 0.494
1.036 0.180 0.425
1.142 0.020 0.142
1.223 0.004 0.067
1.492 0.370 0.608
Fig. 5.44. Mișcarea Pitch, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare D

81
 WE 0 E
RPS pitch
0.288 0.209 0.458
0.302 0.252 0.502
0.318 0.308 0.555
0.338 0.383 0.619
0.361 0.485 0.696
0.372 0.535 0.732
0.390 0.624 0.790
0.404 0.692 0.832
0.411 0.729 0.854
0.419 0.767 0.876
0.427 0.811 0.900
0.436 0.859 0.927
0.445 0.910 0.954
0.455 0.964 0.982
0.478 1.075 1.037
0.466 1.019 1.009
0.504 1.181 1.087
0.534 1.257 1.121
0.571 1.254 1.120
0.617 1.089 1.044
0.676 0.647 0.804
0.755 0.112 0.335
0.838 0.183 0.427
0.903 0.323 0.568
0.946 0.363 0.602
1.007 0.290 0.538
1.036 0.212 0.460
1.142 0.013 0.113
1.223 0.024 0.156
1.492 0.492 0.702

Fig. 5.45. Mișcarea Pitch, la unghi de 0 grade, în cazul de încărcare E

RAO - mişcarea tip pitch, µ = 0°

1.2 A B C D E
1.1
1.0
0.9
0.8
0.7
Pitch, [°/m]

0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0.0
0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
Pulsaţia valului, ω [rad/s]

Fig. 5.46. Diagrama comparativă pentru mișcarea de tip Pitch

82
 WE 60 A
RPS yaw
0.288 0.029 0.171
0.302 0.035 0.186
0.318 0.041 0.203
0.338 0.050 0.223
0.361 0.060 0.246
0.372 0.066 0.257
0.390 0.076 0.275
0.404 0.083 0.288
0.411 0.087 0.294
0.419 0.091 0.301
0.427 0.095 0.308
0.436 0.099 0.315
0.445 0.104 0.323
0.455 0.109 0.330
0.478 0.119 0.345
0.466 0.114 0.338
0.504 0.129 0.360
0.534 0.138 0.372
0.571 0.143 0.379
0.617 0.141 0.376
0.676 0.125 0.354
0.755 0.089 0.299
0.838 0.053 0.230
0.903 0.042 0.206
0.946 0.050 0.223
1.007 0.077 0.277
1.036 0.093 0.304
1.142 0.146 0.382
1.223 0.152 0.389
1.492 0.062 0.249
Fig. 5.47. Mișcarea Yaw, la unghi de 60 grade, în cazul de încărcare A

83
 WE 60 B
RPS yaw
0.288 0.028 0.169
0.302 0.034 0.184
0.318 0.040 0.201
0.338 0.049 0.221
0.361 0.060 0.244
0.372 0.065 0.254
0.390 0.073 0.271
0.404 0.080 0.283
0.411 0.083 0.289
0.419 0.087 0.295
0.427 0.091 0.302
0.436 0.096 0.309
0.445 0.100 0.317
0.455 0.105 0.324
0.478 0.115 0.339
0.466 0.110 0.332
0.504 0.124 0.353
0.534 0.132 0.364
0.571 0.136 0.369
0.617 0.134 0.365
0.676 0.118 0.343
0.755 0.081 0.285
0.838 0.047 0.217
0.903 0.039 0.197
0.946 0.047 0.217
1.007 0.072 0.269
1.036 0.089 0.299
1.142 0.147 0.383
1.223 0.152 0.390
1.492 0.064 0.254
Fig. 5.48. Mișcarea Yaw, la unghi de 60 grade, în cazul de încărcare B

84
 WE 60 C
RPS yaw
0.288 0.034 0.184
0.302 0.040 0.200
0.318 0.048 0.219
0.338 0.058 0.240
0.361 0.070 0.265
0.372 0.076 0.276
0.390 0.086 0.294
0.404 0.094 0.306
0.411 0.098 0.312
0.419 0.102 0.319
0.427 0.106 0.326
0.436 0.112 0.334
0.445 0.117 0.342
0.455 0.122 0.350
0.478 0.133 0.365
0.466 0.128 0.357
0.504 0.144 0.379
0.534 0.151 0.389
0.571 0.155 0.393
0.617 0.150 0.387
0.676 0.129 0.359
0.755 0.085 0.291
0.838 0.046 0.215
0.903 0.038 0.194
0.946 0.050 0.224
1.007 0.092 0.304
1.036 0.119 0.345
1.142 0.209 0.457
1.223 0.221 0.470
1.492 0.094 0.307
Fig. 5.49. Mișcarea Yaw, la unghi de 60 grade, în cazul de încărcare C

85
 WE 60 D
RPS yaw
0.288 0.030 0.172
0.302 0.035 0.187
0.318 0.042 0.204
0.338 0.050 0.224
0.361 0.061 0.247
0.372 0.066 0.258
0.390 0.076 0.276
0.404 0.083 0.289
0.411 0.087 0.295
0.419 0.091 0.302
0.427 0.096 0.309
0.436 0.100 0.316
0.445 0.105 0.324
0.455 0.110 0.331
0.478 0.120 0.346
0.466 0.115 0.339
0.504 0.130 0.360
0.534 0.139 0.372
0.571 0.144 0.379
0.617 0.141 0.376
0.676 0.125 0.353
0.755 0.087 0.295
0.838 0.049 0.221
0.903 0.037 0.192
0.946 0.043 0.207
1.007 0.069 0.263
1.036 0.087 0.295
1.142 0.147 0.383
1.223 0.154 0.392
1.492 0.065 0.255
Fig. 5.50. Mișcarea Yaw, la unghi de 60 grade, în cazul de încărcare D

86
 WE 60 E
RPS yaw
0.288 0.035 0.186
0.302 0.041 0.203
0.318 0.049 0.221
0.338 0.059 0.243
0.361 0.072 0.268
0.372 0.078 0.279
0.390 0.088 0.297
0.404 0.096 0.309
0.411 0.100 0.316
0.419 0.104 0.322
0.427 0.109 0.330
0.436 0.114 0.338
0.445 0.119 0.346
0.455 0.125 0.354
0.478 0.136 0.369
0.466 0.131 0.361
0.504 0.147 0.383
0.534 0.155 0.394
0.571 0.158 0.398
0.617 0.154 0.392
0.676 0.132 0.364
0.755 0.088 0.296
0.838 0.048 0.219
0.903 0.041 0.204
0.946 0.057 0.239
1.007 0.107 0.327
1.036 0.134 0.366
1.142 0.220 0.469
1.223 0.230 0.479
1.492 0.097 0.311

Fig. 5.51. Mișcarea Yaw, la unghi de 60 grade, în cazul de încărcare E

RAO - mişcarea tip yaw, µ = 60°

0.50 A B C D E

0.45

0.40

0.35
Yaw, [°/m]

0.30

0.25

0.20

0.15
0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
Pulsaţia valului, ω [rad/s]

Fig. 5.52. Diagrama comparativă pentru mișcarea de tip Yaw

87
 Concluzii
Pe parcursul exploatării, în cazul navelor de tip pipe-layer, pot fi întâlnite o varietate de
cazuri de încărcare pentru care gama de variaţie a momentelor de inerţie este semnificativă.
Principala problemă o reprezintă limitările impuse asupra mişcărilor şi acceleraţiilor funcţie de
tipul operaţiunii care trebuie realizată pe o locaţie dată.
Limitarea mişcărilor este strict legată de integritatea ansamblului navă – conductă, în
timp ce limitarea acceleraţiilor este legată de apariţia eforturilor dinamice şi de realizarea
condiţiilor de confort la bordul navei în conformitate cu reglementările existente.
Toate aceste aspecte sunt practic legate de realizarea unui indice de operare cât mai
mare, adică realizarea operaţiunilor pentru o stare cât mai mare a mării. În cazul navelor de tip
pipe-layer, cable-layer, etc., cele mai importante mişcări care trebuie compensate sunt cele în
plan orizontal (surge, sway şi yaw).
Analiza rezultatelor obţinute conduce la formularea următoarelor concluzii:
- Pentru mişcările de tip surge există diferenţe mai mari doar în zona frecvenţelor de
excitaţie mai mici (perioade mari de val unde energetica valului este mare).
- Spre deosebire de mişcarea surge, mişcările de tip sway prezintă diferenţe semnificative
în zona frecvenţelor de val cu mare probabilitate de apariţie, dar depind de
caracteristicile specifice locaţiei.
- Este important de subliniat că mişcările de tip heave şi cele de tangaj (pitch) nu depind
practic de cazurile de încărcare analizate.
- Mişcările de ruliu (roll) nu au amplitudini diferite, singurul lucru care se modifică fiind
frecvenţa la care apar maximele acestor mişcări. Acest lucru este normal, date fiind
momentele de inerţie diferite pentru cazurile analizate. Este, de asemenea, important de
subliniat că pentru toate cazurile de încărcare sunt îndeplinite condiţiile corespunzând
criteriului de vânt.
- În cazul mişcărilor de tip yaw apar diferenţe care pot fi considerate semnificative, totuşi
aportul acestora la dinamicitatea structurii sunt relativ reduse faţă de celelalte mişcări.

88
 Bibliografie

[1]. Bhattacharyya, R., „Dynamics of Marine Vehicles”, John Wiley & Sons Publishing
House, New York, 1982;
[2]. Faltinsen, O.M., „Sea Loads on Ship and Offshore Structures”, Cambridge University
Press, Cambridge, UK, 1993;
[3]. Salvesen, N., Tuck, E.O., Faltinsen, O., „Ship Motions and Sea Loads”, Transactions
of the Society of Naval Architects and Marine Engineers, 78, p. 250-287, 1970;
[4]. Crudu, L., „Design wave principle and hydrodynamic induced loads for a pipe layer
operating in specific areas”, The Annals of “Dunărea de Jos” University of Galați,
Fascicle XI – Shipbuilding. ISSN 1221-4620, 2014;
[5]. Crudu, L., „Aplicații teoretice și experimentale în industria offshore”, Editura
Fundației Universitare “Dunărea de Jos” Galați;
[6]. Domnișoru L., „Dinamica navei in mare reală”, Editura Evrika, Brăila, 1997.
[7]. Obreja D., „Teoria navei. Concepte şi metode de analiză a performanţelor de
navigaţie”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005.

89