MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
DEPARTAMENTUL TRANSPORTURI

LUCRARE DE LABORATOR nr.3

la disciplina Tractoare și automobile

TEMA : CONSTRUCȚIA GENERALĂ ȘI FUNCȚIONAREA

MAI. MECANISMELE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

A îndeplinit

A verificat:

CHIȘINĂU 2022
Scopul lucrării – căpătarea cunoștințelor necesare referitor la construcția
generală a motoarelor cu ardere internă cu pistoane, folosite la autovehicule,
clasificarea lor și principiul de funcționare.

Utilaj și materiale: motoarele de autovehicule în secțiune, machete în acțiune,

materiale ilustrative, secțiuni de piese ale mecanismului bielă-manivelă.

1. Orice motor care transformă energia chimică a combustibilului folosit (prin

procesul de ardere a amestecului carburant) în energie mecanică (de mișcare) se
numește motor cu ardere internă (prescurtat MAI ).
Clasificarea motoarelor cu ardere internă cu piston:
 După modul de aprindere al combustibilului:
- motoare cu aprindere prin scânteie (M.A.S.) la care aprinderea este produsă de o
scânteie electrică produsă de o bujie;
- motoare cu aprindere prin comprimare (M.A.C.) la care aprinderea se realizează
datorită temperaturii ridicate a aerului comprimat puternic în cilindru.
 după numărul de rotații pe care se realizează un ciclu motor complet:
- motoarele în 2 timpi, la care ciclul de funcționare se realizează în două curse
simple ale pistonului sau într-o rotație completă a arborelui cotit.
- motoarele în 4 timpi, la care ciclul de funcționare se realizează în patru curse
simple ale pistonului, adică două rotații ale arborelui cotit.
 după natura combustibilului folosit:
- motoare pe benzină;
- motoare cu funcționare pe motorină;
- cu gaz;
 după locul de formare a amestecului aer-combustibil:
- motor cu formarea amestecului în exteriorul cilindrului;
- motor cu formarea în interiorul cilindrului.
 după modul de formare a amestecului aer-combustibil:
- motor cu carburator - la care fluidul proaspăt este comprimat înainte de intrarea
în cilindri;
- motor cu injecție de combustibil - la care combustibilul este injectat (la m.a.s.
benzina este injectată în galeria de admisie sau în cilindri, iar la m.a.c.
combustibilul lichid este injectat în cilindri, după comprimarea aerului);
- motor cu amestecător - la motoarele cu combustibili gazoși, amestecul aer-gaz
efectuându-se într-un amestecător în exteriorul cilindrului.
 după numărul compartimentelor camerei de ardere:
- cu camera de ardere unitară;
- cu camera de ardere divizată;
 după procedeul de admisie:
- cu admisie normală (aspirație), la care fluidul proaspăt este trimis spre cilindri la
presiune atmosferică;
- cu admisie forțată (supraalimentat), cu comprimarea prealabilă a aerului sau
amestecului carburant de către un compresor;
 după natura agentului de răcire:
- răcit cu lichid;
- răcit cu aer.
  după viteza medie a pistonului:
- motor lent;
- motor semirapid;
- motor rapid.
 după dispoziția relativă a cilindrilor:
- în linie - motoare cu un singur rând de cilindri;
- în “V” - motoare cu doua rânduri de cilindri și un singur arbore cotit;
- în “X” - motoare cu patru rânduri de cilindri și un singur arbore cotit;
- în “H” - motoare cu cilindrii dispuși în două plane paralele între ele, cuprinzând
câte două rânduri de cilindri opuși;
- în evantai - cu mai mulți cilindri dispuși în evantai;
- în stea simplă - motoare cu un număr impar de cilindri, dispuși uniform decalat în
jurul arborelui cotit;
- în stea multiplă - motoare cu mai multe grupuri de cilindri în stea;
- cu două linii de cilindri;
- cu cilindri opuși;
- cu pistoane opuse (motoare boxer) - motoare cu două rânduri paralele de cilindri
situate în același plan și dispuse de o parte și de alta a arborelui cotit.

2. În tabelul 3.1 sunt redate caracteristicile principale a diferitor tipuri de motoare

Tabelul 3.1 Caracteristica motoarelor

Tipul motorului
John Deer PT

John Deer PT
PSX TIER II

KamAZ-740
IAMZ-240B
SMD-60/62
D-240/242

ZMZ-53

ZiL-130
TIER II
D-21A

Indicii principali
Puterea, kW 14,7 58,9 121,4 220,6 70 121 84,6 110 155
Turația arborelui cotit, 1750 2200 2000 1000 540- 565- 3200 3200 2600
minˉ¹ 1000 1200
Numărul cilindrilor 4 4R 6V 8V 4 6 8V 8V 8V
Cursa pistonului, mm 125 125 115 140 136 165 80 95 120
Diametrul cilindrilor, 110 110 130 130 118,4 132 92 100 120
mm
Consumul specific de 252 245 252 238 266 350 241 281 224
combustibil, g/kWꞏh
Gradul de compresiune 17,5 16 18 17,4 19 16 6,5 6,5 17
3. Pe schema din figura 3.1 sunt indicate piesele principale ale mecanismului
motor și dimensiunile principale ale volumului de util al cilindrului Vh, volumul
total al cilindrului Vt, cursa pistonului S, volumul camerei de ardere Vc, punctul
mort inferior PMI și cel superior PMS, diametrul cilindrului d, raza manivelei
arborelui cotit.

Figura 3.1. Schema mecanismului bielă-manivelă

3 PMS – punct mort superior;

PMI – punct mort inferior;
5
V
c

d – diametrul cilindrului;
S – cursa pistonului;
PMS
r – raza cotului arborelui cotit;
d Vh – volumul util al cilindrului;
Vt

Vt – volumul total al cilindrului;

V
h

S Vc – volumul camerei de ardere;

1 – blocul motor;
PMI 2 – cilindrul;
2 3 – pistonul;
6
4 – chiulasa cilindrului;
7 5 – camera de ardere;
1 6 – bolțul pistonului;
r 7 – bielă;
8 – arborele cotit;
9 – baia carter.

9
4. În tabelul 3.2 este indicată denumirea timpilor din fiecare cilindru și ordinea
funcționării cilindrilor pentru un motor cu patru cilindri, de tipul D-240.

Tabelul 3.2. Consecutivitatea timpilor într-un ciclu de funcționare a motorului

__________________

Rotația Semirotația Cilindrii

arborelui arborelui 1 2 3 4
cotit cotit
prima admisie comprimare evacuare ardere
prima
a doua comprimare ardere admisie evacuare
a treia ardere evacuare comprimare admisie
a doua
a patra evacuare admisie ardere comprimare

5. În figura 3.2 sunt indicate denumirile pieselor principale ale mecanismului de

distribuție a gazelor cu amplasare superioară a supapelor:

7 1 – roțile dințate de distribuție;

6
2 - arborele de distribuție;
8 3 – cama arborelui de distribuție;
4 – tachet;
9
5 – tijă împingătoare ;
5 6 – culbutor;
7 – șurub de reglare;
8 – supapă;
9 – arcul supapei;
10 – chiulasă

10
4

2 3

Figura 3.2. Schema mecanismului de distribuție a gazelor

6. Pe schema din figura 3.3 sunt indicați parametrii diagramei fazelor de distribuție
a gazelor.

16⁰ 16⁰
1 α δ
ψ

3
2

β γ
56⁰ 46⁰

Figura 3.3. Diagrama fazelor de distribuție a gazelor

1- începutul deschiderii supapei de admisie;

2- sfârșitul închiderii supapei de admisie;
3- începutul deschiderii supapei de evacuare;
4- sfârșitul închiderii supapei de evacuare;
α și β - unghiurile deschiderii cu avans și închiderii cu întârziere a supapei de
admisie;
γ și δ - unghiurile deschiderii cu avans și închiderii cu întârziere a supapei de
evacuare;
ψ - suprapunerea supapelor.