Sunteți pe pagina 1din 14

1 MANAGERII

2.1 Definirea managerului


2.2 Calitățile, cunoștințele și aptitudinile
managerilor
2.3 Clasificarea managerilor
2.4 Tipuri de manageri
2.5 Perfecționarea managerilor
2.6 Promovarea managerilor
2.7 Eficiența muncii managerului

Asist. Univ. Dr. Ștefan Cătălin POPA


catalin.popa@man.ase.ro
Definirea managerului

2
Managerul este reprezentat de persoana
care exercită funcţiile managementului în
virtutea obiectivelor, sarcinilor,
competenţelor şi responsabilităţilor
specifice funcţiei pe care o ocupă.
Calităţile, cunoştinţele şi aptitudinile managerilor
2 caracteristici definitorii :
• dubla profesionalizare care se explică prin nevoia ca pe lângă
cunoştinţele de specialitate, solicitate de profesia de bază (economist,
3 inginer, jurist etc.), managerii să dispună şi de cunoştinţe, calităţi,
aptitudini specifice managementului;
• caracterul accentuat creator al activităţii desfăşurate, explicată prin
faptul că managerii, în activitatea pe care o desfăşoară, sunt confruntaţi
în majoritatea cazurilor cu situaţii inedite, cărora trebuie să le găsească
o soluţie originală, drept pentru care trebuie să facă apel la creativitate
4
Dubla profesionalizare – calitati, cunostinte, abilitati

Nivel ierarhic

Ca
superior

lit
ăţ i
Ca

con
li
Cu
Nivel ierarhic

tă ţ

cep
no

iu

t
şt

ual
mediu

ma
inţ

e
ne
e
teh
Nivel ierarhic

nic
e
inferior
Clasificarea managerilor

După nivelul ierarhic la care se situează postul pe care-l


ocupă, managerii se împart în trei categorii:
• manageri de nivel inferior sunt cei care lucrează direct cu
executanţii şi nu au în subordine alţi manageri;

5 • managerii de nivel mediu se situează la mai multe niveluri


ierarhice, cuprinse între cel superior şi cel inferior şi pot avea în
subordine atât executanţi, cât şi alţi manageri;

• manageri de nivel superior sunt cei care se situează la ultimul nivel


ierarhic (superior), răspund, în general, de toate celelalte niveluri
ierarhice şi au în majoritatea cazurilor în subordine manageri.
După sfera de cuprindere a activităţilor coordonate,
managerii se împart în două categorii:

•manageri funcţionali sunt cei responsabili pentru o grupă


omogenă de activităţi din cadrul organizaţiei, grupate, de obicei,
într-o funcţiune, de unde şi denu­mirea lor (ex. manager
comercial, managerul resurselor umane etc.);
6

• manageri generali care conduc unităţi complexe, în care se


desfăşoară activităţi eterogene, care necesită o corelare şi
integrare a lor la nivelul organizaţiei (ex. Directorul general al
unei companii, preşedintele unei companii etc.).
Tipuri de manager

Tipul de manager se explică prin ansamblul


caracteristicilor principale referitoare la calităţile,
cunoştinţele şi aptitudinile unei categorii de
manageri.
7

Participativul

Autoritarul

Participativ-autoritarul
8
Managerul PARTICIPATIV

 o solidă pregătire în domeniul de specialitate şi în


domeniul managementului, de unde lipsa de reticenţă
pentru a aborda toate problemele, în mod deschis,
împreună cu subordonaţii, şefii sau colegii;
 uşurinţa contactelor umane, ce are la bază tactul de care dă
dovadă şi înţelegerea naturii umane;
 aplicarea pe scară largă a delegării în realizarea unor
acţiuni;
 crearea unui climat de muncă deschis, favorabil dez­voltării
personalităţii subordonaţilor.
9
Managerul AUTORITAR

 utilizarea redusă a delegării şi consultării subordonaţilor;


 plăcerea de a comanda, îmbinată cu nepriceperea;
 exces de îndrumări şi controale;
 aspectele de natură umană au o pondere redusă.
Rolurile managerilor
Henry Mintzberg

Autoritatea formală
şi
statutul managerului

Roluri în domeniul
decizional:
Roluri în domeniul Roluri în domeniul •Întreprinzător
interpersonal: informaţional: •Mânuitor de
•Reprezentare
10 •Observator activ disfuncţionalităţi
•Lider •Diseminator •Distribuitor de resurse
•Purtător de cuvânt •Negociator
•Agent de legătură
11
Perfecţionarea managerilor

 Perfecţionarea pregătirii managerilor constă în “


ridicarea nivelului de pregătire în domeniul
managementului, îmbunătăţirea calităţilor şi
aptitudinilor necesare în desfăşurarea proceselor de
management”.
 Pregătirea se realizează prin: programe compacte,
cursuri postuniversitare, instruiri periodice, schimburi
de experienţă.
 Pot fi folosite metode: clasice, active, mixte.
 Principalele tendinţe pe plan mondial sunt: educaţia
permanentă, crearea de sisteme naţionale de pregătire,
crearea unor forme de pregătire diferenţiate.
Promovarea managerilor
12

 Promovarea managerilor constă în “


încadrarea unui executant pe un post de
manager sau în ascensiunea pe posturi situate
pe niveluri ierarhice superioare a managerilor
consideraţi corespunzători în urma unei
evaluări.
 Promovarea poate să se facă pe baza unor
criterii, care pot fi: profesional, psiho-fizic,
etico-moral.
 Promovarea cuprinde: preselecţia
managerilor, selecţia propriu-zisă şi
încheierea selecţiei.
Eficienta muncii managerilor
13

Deficienţe în folosirea timpului de muncă

Referitoare la structura zilei de muncă


•ponderea redusă a timpului afectat muncii de concepţie şi de stabilire a
perspectivei organizaţiei;
•proporţia redusă a timpului afectat documentării;
•ponderea foarte mare a timpului afectat şedinţelor;
•dispersia excesivă a timpului de lucru, astfel încât perioadele compacte de
muncă sunt foarte reduse ca pondere, predominând perioadele scurte, cu
multe întreruperi;
•folosirea insuficientă de către manageri a metodelor de management.
14
Modalităţi de creştere a eficacității muncii
managerilor
 Programarea muncii managerilor

 Folosirea colaboratorilor moderni

 Utilizarea secretariatului

 Modernizarea instrumentarului managerial

 Organizarea ergonomică a muncii managerilor

 Perfecţionarea raporturilor şefi-subordonaţi

S-ar putea să vă placă și