EPOCA DE

PIATRĂ
 Epoca de piatră este o perioadă a preistoriei în care oamenii
foloseau, cu precădere, unelte din piatră.Epoca pietrei cuprinde o
lungă perioadă de timp din istoria omenirii. Pe tot parcursul acestei
perioade, au aut loc importante sc!im"ări climatice sau de altă
natură care au influen#at eolu#ia oamenilor. Omul modern este
re$ultatul acestei eolu#ii care s%a înc!eiat o dată cu finalul epocii
pietrei.
Epoca de piatră este epoca în care oamenii se luptau cu ursul
gigantic &i cu leul caernelor, prindeau calul săl"atic &i "oul primiti,
se măsurau cu mamutul sau cu alte animale uria&e pe care tre"uiau să
le îningă cu armele si cu inteligenta proprie.
'ursele de !rană ale oamenilor (nător%culegător din epoca de
piatră includeau at(t animale c(t &i plante care apar#ineau mediului
natural în care ace&tia trăiau. Ace&tia consumau cu preferin#ă
organele animalelor, inclusi ficatul, rinic!ii &i creierul. )u consumau
foarte multe lactate sau plante "ogate în car"o!idra#i, precum
legumele sau cerealele.
 'e crede că prima structură artificială *construc#ie+ a fost ridicată în
Africa de Est acum aproimati -.. de ani, const(nd în pietre
stiuite pentru a #ine crengile de copaci în loc. /n aran0ament similar de
pietre, de formă circulară, considerat ec!i de 1. de ani, a fost
descoperit la Terra Amata, l(ngă )isa *2ran#a+.
Picturile rupestre erau pictate pe pietre &i erau repre$entări mai
naturale dec(t petroglifele. 3n perioada paleolitică, repre$entarea de
fiin#e umane în picturile rupestre era redusă. 3n general, erau
repre$entate animale4 nu doar animelele care erau o sursă de !rană, ci
&i animale ce repre$entau for#a, precum rinocerii sau felinele. /neori,
erau desenate semne asemenea punctelor. Printre repre$entările umane,
se numără &i amprente ale m(inile &i imagini 0umătate om50umătate
animal.
'tudiile moderne &i anali$ele detaliate ale descoperirilor din perioada
epocii de piatră indică anumite ritualuri &i credin#e ale oamenilor de
atunci. 'e crede acum că actiită#ile epocii de piatră cuprindeau mai
mult dec(t necesită#ile imediate de procurare a !ranei &i găsirea unui
adăpost. Erau practicate ritualuri specifice legate de moarte &i
îngropare. 6ai multe situri din epoca de piatră din diferite păr#i ale
lumii pre$intă urme de dans &i de ritualuri de ini#iere.
E7IPT/8
A)TIC
 Acum 91 de ani, Egiptul era o #ară "ogată, condusă de un faraon. :ara
Egiptului este numită de ;erodot <un dar al )ilului=. =2ără )il, Egiptul nu ar fi
dec(t un col# din imensul pustiu al 'a!arei>. 3nainte de anul 9 î. ;r.,
fiecare tri" era independent, a(nd $ei proprii, temple, preo#i, rituri &i
credin#e specifice. După unificare, fiecare tri" a păstrat o oarecare autonomie
religioasă. Au fost păstra#i $eii fiecărui tri", form(ndu%se un panteon, însă
fiecare $eitate locală î&i aea cultul ei aparte. Credin#a în ia#a iitoare a
făcut ca păm(ntul Egiptului să fie presărat cu monumente funerare ca nici o
altă #ară din lume, egipteanul antic consider(nd ia#a aceasta ca o simplă
trecere spre ia#a cealaltă.
Pentru a li se păstra numele pentru ecie, faraonii au poruncit să se
construiască mari piramide în care să fie înmorm(nta#i. Pentru construc#ia
piramidelor,a fost neoie de mii de sclai care t(rau &i apoi clădeau "locurile de
piatră unul peste altul.
 Egiptenii antici au fost ni&te ar!itec#i deose"i#i, a(nd în edere că în Egipt
se află, astă$i, cel mai mare monument de piatră de pe Terra, &i singura
minune a lumii antice păstrate p(nă a$i, =Piramida lui ?!eops>. 'tudiile au
descoperit că piramidele erau construite destul de u&or4 pe măsură ce piramida
cre&tea, în 0urul ei, muncitorii făceau o rampă pe care ridicau "locurile de
piatră, pe ni&te sănii de lemn. 3n felul acesta, ei puneau "loc după "loc, p(nă
ce piramida era terminată, apoi rampa era înlăturată, lăs(nd piramida singură,
în toată splendoarea ei. A$i, în Egipt, doar pu#ine piramide mai sunt întregi,
din păcate.
6itologia egiptenilor este astă. Cel mai puternic $eu era Ra , $eul soare.
Egiptenii credeau că forma pe care o are piramida imită ra$ele solare spre
păm(nt. Tocmai de aceea, unii regi erau înmorm(nta#i c!iar în piramide,
deoarece se credea că asta a0ută la trecerea conducătorului de pe lumea
aceasta pe lumea cealaltă, unde aea ia#ă e&nică.
'e &tie că egiptenii aeau puternice cuno&tin#e astronomice. '%a descoperit
că toate piramidele de pe platoul 7i$a sunt aran0ate eact ca o oglindă pe
Păm(nt a constela#iei Orion. Egiptenii credeau că acolo este casa lui Osiris,
$eul mor#ilor &i al lumii de dincolo. Dar nu se &tie clar dacă asta au rut
egiptenii să facă.
7RECIA
A)TICĂ
 3n anii 1 î.;r., 7recia era o #ară prosperă, formată din mai multe
ora&e%state *polisuri+. 2iecare aea unul sau mai multe teatre, temple &i
armată. To#i actorii greci purtau mă&ti, iar corul c(nta &i dansa în timpul
repre$enta#iei.
7recii făceau nego# cu alte ora&e &i î&i trimiteau mărfurile în alte #ări,
pe mare. 8ocuitorii alegeau, în mod democratic, un conducător al
ora&ului.
Trăsătura distinctiă a societă#ii 7reciei antice era dii$iunea dinte cei
li"eri &i sclai , rolul diferit al femeilor &i al "ăr"a#ilor.
6a0oritatea familiilor aeau sclai ca seritori domestici sau ca
muncitori  c!iar &i familiile relati sărace putea aea unul sau doi
sclai . Proprietarii puteau să%&i "ată sau să%&i omoare sclaii fără a fi
pedepsi#i de lege . Dar cu toate acestea, nu aea nici un rost ca stăp(nii
să facă rău sclailor destoinici deoarece nu aea nici un sens ca ace&tia
să deteriore$e cea ce le apar#inea . Pentru a%i încura0a pe sclai să
muncească din greu, c(teodată stăp(nii le promiteau că or fi eli"era#i .
'pre deose"ire de Roma, în 7recia sclaii eli"era#i nu deeneau
cetă#eni . In sc!im", fo&tii sclai se amestecau cu popula#ia de non%
cetă#eni care cuprindea oameni din alte #inuturi sau state &i cărora li se
permitea, în mod oficial, să trăiască în cetă#ile%state .
 Bocurile olimpice antice, denumite originar Bocuri olimpice * OlCmpiaDoi
Agones+ au constat dintr%o serie de competi#ii atletice care aeau loc pe
o arenă, între diferite ora&e ale 7reciei Antice. Acestea au început în
anul F î.;r. în Olmpia% 7recia &i s%au ser"at p(nă în anul GHG c(nd au
fost desfiin#ate de împăratul romanTeodosiu . /nele surse consideră anul
9 î.;r. ca dată pro"a"ilă a primelor Bocuri Olimpice, totu&i, pentru
istorici încep(nd cu anul F î.;r. eistă o cronologie eactă a 0ocurilor J.
Bocurile se desfă&urau la fiecare patru ani, ara, în $ilele săr"ătorilor lui
Keus, în nord%estul Peloponesului, în c(mpia Olimpia. Participau doar
"ăr"a#ii de origine grecească, în timp ce femeilor nu le era permisă
pre$en#a nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetă#enii li"eri erau
admi&i, sclaii fiind eclu&i.
 RO6A
A)TICĂ
 Potriit tradi#iei, Roma a fost întemeiată în anul G1 î.e.n. de
Romulus &i Remus însă cea mai ec!e a&e$are descoperită aici datea$ă,
potriit materialelor ar!eologice, de prin secolul al L%lea î.;r. De la
sf(r&itul secolului al MI%lea î.;r., Roma a deenit centru politic al
repu"licii sclaagiste romane, iar din secolul I î.;r. al Imperiului roman.
3n anul F9, în timpul domniei lui )ero, o mare parte a ora&ului Roma a
fost mistuită de incendiu. Reconstruită, Roma a fost mărită, mai ales
su" împăra#ii Traian &i Adrian.
Inoa#iile te!nice, de la materiale de construc#ii la instrumentele de
tot felul, organi$area socială &i promoarea respectului pentru lege au
făcut din Roma un popor%model pentru alte popoare.8im"a latină, în
Antic!itate, a deenit un fel de lim"ă uniersală. Organi$area armatei a
permis înfăptuirea unei politici de cuceriri care a transformat Roma în
cel mai puternic &i ast imperiu ec!i.
Roma aea, pe timpul lui Traian, aproape un milion de locuitori.
Pie#ele pu"lice erau forumurile în care romanii se înt(lneau să%&i re$ole
pro"lemele de $i cu $i.Cel mai ec!i forum era 2orum Romanum, 8a
Roma s%a ridicat Panteonul *templul tuturor $eilor+.
 Circurile &i amfiteatrele erau locurile de distrac#ie ale romanilor.
Cel mai important era circul 6aimus, cu o capacitate de 91 
locuri. 3n amfiteatre aeau loc luptele cu gladiatori. Ace&tia erau
sclai care luptau pe ia#ă &i pe moarte pentru distrac#ia
spectatorilor romani.3n perioada domniei lui Titus *H%N î.;r.+ a
fost construit amfiteatrul Colosseum.Apeductele erau construc#ii care
duceau la Roma &i în alte ora&e apa pota"ilă. 8a începutul sec. al ll%
lea după ;r., Roma primea, $ilnic,   mc de apă, folosită la
"ăut, f(nt(ni arte$iene, grădini &i terme. Termele erau "ăi pu"lice,
dar &i locuri de distrac#ie pentru romani.
2ilo$ofia romană relua teme ale filo$ofiei grece&ti. Astfel,
8ucre#ius *sec. I i. ;r.+ era discipolul lui Epicur, mare iu"itor de
în#elepciune
Cel mai mare poet latin, Mergilius a fost creatorul epopeii
=Eneida>. ;oratius a scris poe$ii care îndemnau romanii să ducă o
ia#ă simplă si cumpătată.
Oidius, autorul unui poem mitologic =6etamorfo$ele>, a fost eilat
de Augustus la Tomis *Constan#a de a$i+.
6ARE8E KID
C;I)EKE'C
 Construc#ie gigantică a lumii antice, 6arele Kid C!ine$esc măsoară
N de ilometri lungime, fiind &i astă$i cel mai lung $id de pe Terra.
)u se &tie cu eactitate care din forma#iunile statale c!ine$e a !otăr(t
încon0urarea teritoriului cu aluri de păm(nt &i piatră. Pentru a%&i
prote0a statul pe care îl unificase, primul împărat al C!inei, in *--N%
-N î.;r.+ porunce&te să fie legate între ele fortifica#iile clădite de
predecesorii săi.
erpuind pe crestele mun#ilor &i ale dealurilor, dar &i prin ăile ad(nci,
6arele Kid C!ine$esc, preă$ut din loc în loc cu forturi cu aspect
paralelipipedic &i turnuri înalte de apărare, are o înăl#ime de  metri &i o
lă#ime de F,1 metri. Paat cu piatră, era folosit ca &osea strategică
dar &i ca drum comercial.
8ăsat în părăsire încep(nd cu secolul al LIL%lea, 6arele Kid C!ine$esc
a fost luat su" protec#ie guernamentală din NH1-, fiind declarat
monumet istoric al C!inei.
După o eperti$ă desfă&urată în 91 de $ile pe NN sec#iuni ale 6arelui
Kid, în diferite regiuni, Academia 6arelui Kid C!ine$esc a declarat, în
decem"rie --, că for#ele naturii &i amprenta umană distructiă
cau$ea$ă reducerea graduală a întinderii lui într%un ritm îngri0orător.
3n pre$ent, 6arele Kid C!ine$esc este singura construc#ie de pe
Terra care poate fi ă$ută de pe 8ună.
 8ucrul la 6arele Kid C!ine$esc se desfă&ura într%un ritm nemilos, noi si noi
ec!ipe de lucrători fiind aduse.Costurile umane au fost enorme4 cei care au
suferit au fost #ăranii &i de#inu#ii condamna#i la muncă silnică la $id. Ei
tre"uiau sa stră"ată sute de ilometri, în cătu&e &i cu $găr$i de fier la g(t.
6ul#i mureau înainte să a0ungă la $id. Cei care supraie#uiau erau adăposti#i în
lagăre improprii &i pu&i să muncească, indiferent de remea de afară.
Era o lipsă disperată de !rană. Proi$iile tre"uiau cărate pe distan#e uria&e
de către conoaie de animale de poară sau cu plute, pe r(urile repe$i. 6are
parte a !ranei era furată de "andi#i sau era m(ncată pe drum. 2oametea
accelera o rată a mortalită#ii de0a ridicată &i ducea la iolen#ă între lucrători
&i supraeg!etori.
6ul#i dintre cei ce mureau erau arunca#i în &an#urile pentru funda#ii,
pentru a seri drept spirite protectoare împotria demonilor nordului.
;oardele de constructori au pornit dinspre nord%est către est. 6ai înt(i
se construiau turnurile, ma0oritatea înalte de N- m. 3ntre turnuri era un
metere$ înalt de F m, menit sa îndepărte$e poten#iali inadatori sau demoni.
MI?I)7II
 Miingii sau norman$ii au fost comercian#i &i ră$"oinici scandinai care în
perioada %N1 au dominat 0umătatea nordică a Europei. După unele
i$oare istorice, iingii ar fi atins c!iar coasta Americii de )ord.
Cura0ul &i cru$imea lor în luptă sunt "inecunoscute, însă tre"uie
men#ionat că iingii aeau &i ocupa#ii mai pacifiste precum comer#ul &i
construirea de a&e$ări. De&i este popular răsp(ndită imaginea iingilor
purt(nd coifuri cu coarne, nu eistă nicio doadă istorică a acestui
presupus o"icei. *3n sc!im", se &tie că alt popor nordic din Epoca
Qron$ului folosea astfel de coifuri.+
)a#iile din $iua de a$i care se î&i au originea în iingi sunt scandinaii4
islande$ii, noregienii, dane$ii, suede$ii &i locuitorii Insulelor 2aroe.
8a început, iingii s%au a&e$at ca agricultori în regiunile de coastă, dar,
prin folosirea superiorită#ii lor în construirea coră"iilor &i arta naiga#iei
încep să practice pirateria de%a lungul coastelor mărilor, urc(nd &i pe
cursul unor fluii. 3n afară de piraterie, iingii au contri"uit &i la
de$oltarea comer#ului. Datorită iscusin#ei &i îndră$nelii lor, iingii erau
un adersar temut care, prin ac#iunile lor de pradă, au răsp(ndit teamă &i
panică în r(ndurile popula#iilor "ă&tina&e.
A$i, s%a a0uns la conclu$ia că iingii au părăsit regiunile nordice cu o
climă aspră ca să se a&e$e în Europa centrală, mai "ogată &i cu o climă
mai "l(ndă. Istorisirile despre "ogă#iile Europei i%au atras pe iingi care
erau săraci, duc(nd în nord o ia#ă modestă &i aspră.
 O replică a unei coră"ii a iingilor din secolul al LI%lea a plecat, în
ara anului - din portul Rosilde din Danemarca către Du"lin,
capitala Irlandei.
Masul este o reproducere a <Armăsarului 6ării<, as de ră$"oi al
iingilor din N9-, descoperit în urma unei ecaa#ii făcute în fiordul
Rosilde. Prin lungimea sa *Gm+ <Armăsarul 6ării< este cea mai mare
cora"ie a iingilor reconstruită reodată.
Cu un ec!ipa0 alcătuit din F1 de oluntari, cora"ia a călătorit N.H
de m de la Rosilde la Du"lin, folosindu%se numai de (sle &i o ela.
Traseul călătoriei nu a fost ales înt(mplător. 'e consideră că
<Armăsarul 6ării< este un as de ră$"oi care a luat parte la luptele
dintre anglo%saoni &i norman$i între anii N1%NF, perioada în care
mul#i dintre iingii dane$i locuiau în Irlanda.
Pentru replica acestei coră"ii, s%au folosit G de ste0ari &i .
de cuie din o#el &i scoa"e, iar construc#ia a fost înc!eiată în urmă cu
trei ani.
 Acum 500 de ani, aztecii domneau asupra unui mare imperiu în Mexic. În oraşe, ei
ridicau piramide şi palate. În vârful piramidelor, erau construite temple în cinstea
zeilor. Aztecii cultivau cereale şi legume, fiind şi meşteşugari iscusiţi. e pl!ceau
"ocurile cu mingea.
egenda spune c! aztecii au sosit din insula numit! Aztlan, aşezat! în mi"locul
lacului #$icomoztoc. În mi"locul insulei existau % temple dedicate zeului protector
'uitzilopoc$tli. (e spune c! erau poporul ales al zeului care le)a cerut sa pleca în
c!utarea * p!mântului promis +.
entru o lung! perioad! de timp, ei au avut un stil de viaţ! nomad. A-ia în /5,
marele tri- al aztecilor se sta-ileşte în sudul lacului 1excoco, la 1enoc$titlan,
localitate devenit! ast!zi Mexico, denumire ce deriv! din numele zeului r!z-oiului
Mexitli.
#unoscuţi mai ales prin num!rul mare de sacrificii uname f!cute zeilor, aztecii
credeau c! -un!voinţa zilnic! a zeilor poate fi do-ândit! prin sacrificarea unui sclav.
(acrificau anual între 0)50 de mii de sclavi, crezând ca sunt singurii responsa-ili
de fericirea zeilor.
a sosirea spaniolilor, aztecii erau cea mai mare putere în zon!. Aztecii si
Montezuma, conduc!torul imperiului, au fost cuceriţi de #ortez 250)5/34,
înc$eidu)se astfel istoria marelui imperiu Aztec.
raşul zeului 6uetzal7oatl denumit ulterior, raşul 8eilor , este situat la 50 7m
de Mexico #it9 şi se numea :1eoti$uacan;.
 <ezvoltarea şi dec!derea =mperiului 1eoti$uacan coincide cu istoria =mperiului
>oman 2?00 =#$ ) ?50 <#$4
#âteva oraşe din lume au fost considerate ca meritând s! locuiasc! zeii în ele.
1eoti$uacan este unul dintre oraşele divine. M!rturia mareţiei lui se r!sfrânge din
toate construcţiile r!mase pân! ast!zi. 8eul oraşului, cele-rat în templu, era şarpele
cu pene 6uetzal7oatl.
1eoti$uacan era un oraş divin ş,i în acelaşi timp, foarte uman, unde oamenii veneau
din toate p!rţile ţ!rii s! se înc$ine zeilor@ alea Mexico, ue-la, 1laxcala, Mixteca
şi regiunea 1e$untepec. #ea mai evident! expresie a trecutului sunt vestigiile
oraşului.
#ele dou! mari piramide, denumite de aztecii; a (oarelui; şi :a unii;, se aliniau,
al!turi de alte construcţii de)a lungul #!ii Morţii. raşul acoperea o suprafaţ! de /0
7mp, avea în "ur de 000 de construcţii din lemn şi piatr!, pentru cei 00 000 de
locuitorii şi era cel mai mare oraş din lumea acelor vremuri. #ea mai mare parte a
locuitorilor se presupune c! erau agricultori.
A r!mas un mister cine erau, de unde au venit şi, mai ales, cum au disp!rut. 
varinat! este cucerirea şi distrugerea lor de c!tre tolteci. raşul a fost loc de
pelerina" pentru aztecii de mai târziu. Monctezuma, conduc!torul aztecilor la data
de-arc!rii lui #ortez, în 5B, a crezut c! zeul lor, uet$alcoatl, aşteptat de peste
000 de ani, s)a întors pe !mânt. #ortez s)a compl!cut în postura de zeu şi a "ucat
acest rol pentru a)i cuceri mai uşor.
PIRA:II
 Acum 9 de ani, coră"iile spaniole se întorceau acasă cu comori din
America. Pe parcursul unei călătorii lungi &i periculoase, acestea erau de
multe ori atacate de pira#i care prădau comorile &i mărfurile scumpe,
aduc(nd, astfel, 'paniei mari pagu"e.
Pe naele pira#ilor, m(ncarea &i "ăutura erau #inute în "utoaie
depo$itate în cală.
Pira#ii erau "ine înarma#i. Ei se luptau cu să"ii încooiate.
8a "ord, erau #inute animale ii. Carnea lor le serea de !rană
pira#ilor în timpul călătoriei acestora pe mare.
 Desigur, pira#ii, ace&ti t(l!ari ai mărilor, au fost, înainte de toate,
0efuitori &i uciga&i.Istoria pirateriei este relatarea unui lung &ir de iolen#e, de
fărădelegi, de ac#iuni "rutale, uneori de o ferocitate care întrece orice
înc!ipuire. Pe de altă parte, nu tre"uie sa uităm că istoria pirateriei este, de
fapt, o sec#iune a istoriei uniersale, că pira#ii, ace&ti aga"on$i ai mărilor, au
dat istoriei c(#ia mari amirali, au descoperit păm(nturi noi, au făcut să
progrese$e me&te&ugul naiga#iei &i al construc#iilor naale.
/neori genero&i, alteori "rutali, totdeauna de o temeritate demnă de o
cau$ă mai "ună, a&a cum au fost pre$enta#i de cei mai "uni autori de romane
de aenturi, ace&ti autori au dat isprăilor pira#ilor un suflu de romantism care
stăruie mult peste anii copilăriei &i ai adolescen#ei, stimul(ndu%ne imagina#ia,
făc(ndu%ne să edem cu oc!ii min#ii c!ipuri ciudate, înt(mplări neo"i&nuite,
meleaguri îndepărtate pe care, altfel, înc!ipuirea noastră cu greu le%ar fi putut
$ămisli.
 Qă&tina&ii Americii de )ord au trăit c(nda răsp(ndi#i pe această
$onă întinsă, în perfectă armonie cu natura . Apari#ia coloni&tilor
europeni a pus capăt pentru totdeauna modului lor de ia#ă tradi#ională.
Prin filmele &i căr#ile care poesteau despre Mestul 'ăl"atic,o parte
din istoria indienilor din Anerica de )ord a deenit legendă . Istoria
"ă&tina&ilor americani nu constă doar în poe&tile despre co"o &i
indieni. Pieile ro&ii nu erau doar un singur popor, ci mai multe tri"uri,
mai multe popula#ii cu moduri de ia#ă diferite. Ei au populat
continentul american cu c(tea mii de ani înainte de oamenii al"i.
Popoarele de "ă&tina&i americani &i%au de$oltat propria cultură,
lim"a &i identitate. P(nă c(nd au pus piciorul în America primii
europeni, eistau de0a peste G de =na#iiSS &i lim"i indiene. Colum" a
fost primul european care s%a înt(lnit cu "ă&tina&ii americani pe
teritoriul Cu"ei de astă$i .Cre$(nd că a a0uns în India de Est, i%a
numit >Ios indions> , adică indieni . Denumirea s%a păstrat p(nă în
$ilele noastre, desemn(ndu%i pe to#i "ă&tina&ii continentului american.
Din Europa, spaniolii au fost primii care s%au folosit de resursele
noului continent. Ei au enit în calitate de cuceritori &i, după ce au
călătorit pe uscat prin America, au a0uns, în N1NG, în 2lorida. '%au
sta"ilit în grupuri mai mici, lu(nd sclai din r(ndurile "ă&tina&ilor,
pentru a%&i cultia păm(nturile. I%au o"ligat să renun#e la propriile
religii străec!i &i să treacă la cre&tinism.
 'paniolii s%au sta"ilit la început pe teritoriile de sud%est ale
Americii de )ord, iar apoi au populat &i $ona numită a$i Teas.
'osirea lor a determinat sc!im"ări uria&e în ia#a multor
popoare de indieni. 3nainte de apari#ia omului al", nu eistau
cai în America  odată cu sosirea lor, "ă&tina&ii au început să
cumpere animale de la europeni.
8a începutul secolului al LMII%lea coloni&tii engle$i &i olande$i
au început să popule$e coasta de est.Ini#ial, spre deose"ire de
spanioli, &i%au cultiat singuri păm(nturile, nefiind deci
periculo&i pentru indieni. Qăstina&ii s%au "ucurat de sosirea lor,
&i c!iar i%au a0utat,mai ales atunci c(nd au reu&it să procure
arme de foc, instrumente de o#el &i dierse mărfuri, în urma
unor sc!im"uri comerciale.
Din cau$a unor neîn#elegeri, indienii &i al"ii au a0uns, în
cur(nd, la ciocniri iolente. In NFGF, coloni&tii din
6assac!usetts au pus pe seama indienilor Pesoti uciderea a doi
comercian#i, ră$"un(ndu%se prin masacrarea unui întreg sat de
1 de copete. 3n următorii G de ani, aceste fapte au fost
tipice pentru coloni&tii europeni  ei îi considerau pe indieni
săl"atici &i păg(ni.
 6aterialul este inspirat din =Prima mea
enciclopedie ilustrată>.
2otografiile mari sunt făcute după ilustra#iile
din carte. 3mi cer scu$e pentru calitatea lor,
dar n%am reu&it mai mult &i n%am renun#at la
ele fiindcă sunt interesante.
Informa#iile sunt culese din reiste sau luate
de pe Internet. Tot de pe Internet sunt &i
ilustra#iile mici &i anima#iile.

în. C(rstea Rodica