SCURT ISTORIC DESPRE STRUTI

Ce spune istoria despre strut ? Stramosii strutului de astazi au populat in urma cu mai mult de 20 milione de ani un teritoriu cuprins intre Spania, dealungul partii nordice a marii meditereanene pina in C ina! "#ia in urma cu apro$! % million de ani au inceput sa migreze populatii de struti inspre "&rica unde sau sta#ilit in nordul, estul si sudul continentului! Strutul este ultima specie in 'iata din &amilia Strut ionidae, ordinul Strut ioni&orme! In urma cu (0)*0 milioane de ani, in Eocen, putea &i gasit in stepele asiatice ulterior raspindindu)se in "sia, Europa si "&rica! In zilele noastre poate &i intalnit in li#ertate doar in "&rica! " e$istat intre#area+ este strutul inrudit cu T,rannosaurus Re$ ? -u, cel putin nu atat de indeaproape! Dar T)Re$ a &ost cel mai mare dinozaur din su#ordinul T erpoda, din care a &acut parte si Strut iomimus! Strutul si produsele o#tinute de la el , a inceput sa &ie apreciat, cu .*00 de ani in urma ! Prima atestare &acuta de mana omului cu pri'ire la e$istenta strutului, este o piatra pictata din Sa ara care in&atiseaza struti 'inati de leoparzi sau g eparzi / in 0urul anului **00 i!c! 1! c iar si 'ec ii egipteni a'eau o consideratie aparte &ata de pena0ul strutilor si considerau ca simetria acestuia este un sim#ol al 0ustitiei / am#ele parti ale pena0ului sunt egale 1 iar ouale strutilor erau &olosite in scopuri medicale ! Insusi &araonul Tut an2amon isi construise un 'entilator din pene de strut ! In mitologia greaca , strutul isi are locul sau aparte! el apare ca animal de tractiune in &ata carelor antice ! In roma antica , o&iterii romani cu merite deose#ite in lupta isi decorau capetele cu pene de struti! cursele de care trase de catre struti erau destul de apreciate in intreceri ! ca o curiozitate, in singeroasele arene romane se admira &uga si alergarea strutului c iar si dupa taierea capului! 3osimanii inca mai &olosesc coa0a oului de strut pentru a depozita si transporta apa , lucru ilustrat intr4un tim#ru nami#ian ! "ra#ii 'inau strutul pentru a consuma carnea iar pielea o &oloseau la im#racaminte! Co0ile de ou au &ost impodo#ite cu pietre pretioase inca din timpuri stra'ec i iar in e'ul mediu s4a &olosit si mai mult aceasta practica deoarece co0ile ast&el decorate erau utilizate in ceremonii religioase ale unor popoare antice care admirau strutul pentru 'igilenta lui! Un ast&el de popor antic au &ost adeptii religiei copt prezenta in egiptul secolului 5 d !c ! dar , in 'ec iul testament strutul nu mai este pri'it cu aceeasi admiratie! El este tratat destul de neplacut ! 3i#lia spune ca 6 strutii traiesc in case parasite si palate / Isaia %7,%2 1 si sunt cruzi cu progeniturile lor , pe care le trateaza mai rau decit le4ar trata lupii 6 !Iiudeilor nu li se permitea consumul de carne de strut, aceasta &iind considerata non4 2os er / 8e' %%,%9 1 ! Cele#rul autor german 3re m scrie in cartea sa 6 compenddiu despre animale 6 urmatoarele + 6 Strutul este mentionat des in tectele stra'ec i ! Documente 'ec i din C ina se re&era la ouale de strut o&erite imparatului si &iului raiului ! 3i#lia 'or#este despre strut mai ales in Io' / 7:, 7;%< 1 catalogind strutul ca &acand parte dintre animalele necurate si considerandu4l o pasare solitara si &ara minte ! 5ec ile picturi murale egiptene arata strutii adusi ca un tri#ut o#ligatoriu regelui !Penele strutilor sunt &olosite pentru a impodo#i capetele unor zei , conducatori de armate si raz#oinici! Dupa Pansanias , regina "rsinoe a &ost 'azuta calarind pe strut iar penele erau

considerate din nou un sim#ol al 0ustitiei ! "sirienii 'enerau strutul ca pe o pasare s&inta si penele lui impodo#eau 'esmintele oamenilor in&atisati pe cele mai 'ec i cladiri din lume , la -imrud ! =erodot relateaza ca poporul li#anez din >a2ens purta piele de strut pentru protectie in caz de raz#oi iar struto&agii / mancatorii de strut 1 se im#racau cu piei de strut pentru a pacali gigantica pasare ! ?enop on, care a 'azut struti in "ra#ia, "ristotel, Diodorus Siculus, "elian si altii descriu aparitia strutului ca o aparitie temperata, 'ie si #astinasa! Din co0ile de ou &aceau containere de apa iar raz#oinicii isi decorau coi&urile cu pene! Din scrierile lui "elus 8ampridius reiese ca Imparatul roman Elaga#alus a sacri&icat 900 de struti pentru a ser'i la un dineu doar creierul de strut! In secolul al III)lea tiranul @irmius al Egiptului a'ea carul tras de struti ! In timpul e'ului mediu, penele de struti au aparut pe piata in Europa si de atunci au &ost &oarte &olosite la impodo#irea 'esmintelor #ar#atilor si &emeilor! In timpuri mai recente, mem#rii ordinului lui Aarter erau o#ligati sa poarte pene de struti pe sapca! 8a inceputul secolului ?? detecti'ii intre#uintau pene de struti pentru depistarea amprentelor! "mprentele erau tratate cu 'apori de cam&or cristalizat, eccesul de particule ast&el inegrit se indeparta cu gri0a cu pene &ine de struti! "cum %00 de ani traiau struti sal#atici in Europa pe linga tarmul >arii >editerane si in Orientul >i0lociu! Din pacate, strutii au &ost 'inati pana la ecterminare! Interesul si aprecierea strutilor si a produselor lor isi au originea cu mult timp inaintea erei noastre! Prima pictura murala a unui strut a &ost gasita in Sa ara! Ea dateaza din anul **00 i!e!n! Co0i de ou de strut au &ost descoperite in pesteri din C ina locuite de oameni acum 2*000 de ani! E$ista do'ezi care arata ca #osimanii din "&rica de Sud 'anau aceste pasari pentru carne si utilizau co0ile de ou pentru stocarea apei sau pentru con&ectionarea unor o#iecte decorati'e si #i0uterii! Despre struti se 'or#este c iar in 3i#lie unde intr)unul din pasa0e se mentioneaza &aptul ca Solomon 'ede simetria penelor de strut ca un semn al 0ustitiei lucru intalnit si la 'ec ii egipteni unde em#lema T emei, zeita ade'arului si 0ustitiei, era strutul! Desenele descoperite in mormintele egiptene arata ca strutii erau pasari domesticite! @araonii si &amiliile lor erau printre singurii egipteni care puteau a'ea e'antaie din pene de strut! "u &ost descoperite manere din aur ale unor ast&el de e'antaie ce)l prezentau pe Tutan2 amun la 'anatoare de struti!

Romanii si 'ec ii egipteni &oloseau uleiul de strut in cosmetica sau ca tratament pentru durerile reumatice! Aeneralii romani isi decorau coi&urile de lupta cu pene de strut ca un semn al rangului si pozitiei lor iar sotiile acestora purtau 'esminte impodo#ite cu ast&el de pene! In anii %.00, >arie "ntoinette a reintrodus pana de strut ca un accesoriu la moda! Ceea ce a urmat a &ost o e$plozie a acestei industrii care s)a dez'oltat de)a lungul secolului al ?I?)lea luand o amploare deose#ita in secolul ??!

=a#itatul normal /natural1 al strutului sal#atic este sa'ana dar si regiunile semi)desertice unde di&erentele de temperatura sunt &oarte mari! Temperatura din timpul zilei adesea poate depasi (0 de grade iar noaptea scade su# zero grade! Se trage concluzia ca strutul se poate adapta unei game largi de temperatura iar &aptul ca supra'ietuieste in zone cu 'egetatie saraca unde atat 'acile cat si oile nu rezista, a determinat un real interes &ata de aceasta pasare! Prima do'ada care atesta e$istenta strutilor o reprezinta un desen pe piatra gasit in Sa ara, pe care este desenat un strut care este 'inat de un leopard /ca! **00 inaintea erei noastre1! In picturile murale egiptene se pot recunoaste ca strutii au &ost o&eriti regilor su# &orma de tri#ut! Penele &oloseau de0a atunci pentru impodo#ire si reprezentau sim#olul dreptatii! Ouale se &oloseau in scopuri medicinale! @araonului Tutancamon i s)a dat un pamatu& din pene de struti pentru calatoria lui de apoi! 8a asirieni strutul era pro#a#il o pasare s&inta! Cele mai 'ec i sculpturi arata im#racaminte acoperita cu pene de struti! Penele lui imodo#esc im#racamintea oamenilor prezentati pe cladirea cea mai 'ec e din -imrud! Scriitorii antici relatau des despre &orma si &elul de 'iata al strutilor+ Elius 8ampridius relateaza ca regele =elioga#al a ser'it odata la masa creierul de la 900 de struti! Pausanius relateaza ca regina "rsinoe a &ost prezentata calarind un strut! =erodot aminteste ca poporul li#ian &olosea la aparare pe timp de raz#oi coi&uri din piele de struti, ?eno&on scrie ca ar &i 'azut pasarea in "ra#ia, "ristoteles, Dioderus Siculus si Elian &ac deasemenea descrieri despre struti! Iulius Capitolinus relateaza ca in timpul 0ocurilor de 'inatoare la curtea imparatului Aordian au aparut odata 700 de struti colorati rosu! @la'ius 5opiscus relateaza despre imparatul Pro#us, care cu o ocazie asemanatoare, a daruit populatiei %000 de struti! O&iterilor romani se permitea ca decoratie speciala sa poarte pene de struti pentru impodo#irea coi&urilor! Romanii plateau o a'ere pentru grasime de struti care se presupunea sa ai#a insusiri e$traorinare! Penrtru mirarea spectatorilor se prezentau in circul Romei struti caraora dupa ce erau decapitati alergau inca un timp prin arena! Pentru a se rani 'inau unele tri#uri ara#e struti si con&ectionau im#racaminte din pielea lor! Strutii se regasesc si in mitologia greceasca si au &ost reprezentati in special ca animale de tractiune! In sec! 7 e!n! dictatorul @irmius din Egipt se lasa tractat de struti! Si in c ina antica se dadeau ca si cadou oua de struti la curtea imparateasca! 3i#lia considera strutii &acind parte din categoria de animale murdare /=IO3,cap!7:, %7)%<1! Ele sint descrise ca pasari care traiesc singuratece, in case si palate parasite, lipsite de spirit si care se comporta si isi cresc cu gruzime puii lor! E'reilor le este interzis consumul carnii de struti! In e'iul mediu penele de struti au a0uns si pe pietele europene! Din timpurile mai apropiate tre#uie amintita &olosirea penelor de struti in criminalistica!

CRESTERE" STRUTU8UI DI- CE8E >"I 5EC=I TI>PURI SI PI-" "ST"BI Prima incercare de incu#are in mod arti&icial a oualelor de strut dateaza de pe 'remea imparatului 3ar#adosa din Sicilia , "cesta incerca sa cloceasca oule cu a0utorul soarelui sicilian! Insa, primele realizari in acest domeniu s)au inregistrat in %<*. de catre crescatorii &rancezi si el'etieni in "lgeria! In Europa, pe durata secolului ?I?, strutii s)au gasit doar in gradinile zoologice ale cator'a tari! Cresterea lor organizata a inceput in prea0ma anului %<.0 in "&rica de Sud! Cresterea acestor pasari a suscitat un interes continu incepand cu anii %:<0 pana astazi ceea ce arata tendinta de a atinge dimensiuni ma0ore deoarece carnea de strut are o 'aloare nutriti'a considera#ila, in conditiile in care aceasta contine &oarte putine grasimi! Primele incercari de crestere a strutilor au &ost &acute de Imparatul 3ar#arossa /%%2*)%%:0 d!c!1 insa se poate ca 3ar#arossa sa &i &ost indus in eroare de catre 3i#lie /Io' 7:,%(1 atunci cand a incercat, &ara succes, sa incu#eze oua de strut prin e$punerea lor la puternicul soare al Siciliei! In 0urul anului %<*0 Dr! Aoose din Aene'a si negustorul C argot din Paris au o&erit un premiu su#stantial pentru prima incu#are reusita de oua de strut! "ceasta a a'ut loc in %<*. in "lgeria si apoi la scurt timp si in @lorenta, de catre printul Demidol&! "cesta din urma a eclozat si a crescut < pui de strut din doua cui#uri di&erite! 8a s&arsitul secolului ?I?, in >arsilia s)au crescut pentru prima data struti, intr)o gradina zoologica! Strutii au &ost introdusi in Aermania in mai %:09 de catre Carl =agen#ec2! Cresterea lor in nordul Aermaniei a demonstrat e$celenta adapta#ilitate a strutilor la conditiile climaterice! =agen#ec2 a crescut strutii intr)o zona destul de rece si inzapezita iarna, la Stellingen, loc pe care se a&la astazi gradina zoologica din =am#urg, &ondata de catre acesta! Intre timp, in "&rica, cresterea strutilor domesticiti in &erme a luat o mare amploare! Cu toate ca strutii au &ost crescuti in "&rica inca din secolul ?5III, interesul mai accentuat in cresterea acestora a inceput de prin %<90 odata cu cererea mare de pene de struti din Europa! >ulti oameni au pretins ca au &ost primii care au reusit sa inmulteasca, sa creasca si sa smulga penele acestora! Este cert ca &ermierii din Caroo si cei din estul pro'inciei Cape din "&rica au reusit aproape simultan /%<971 sa inmulteasca si sa creasca struti! Cu toate ca s)au in'estit &oarte multi #ani si conditiile geogra&ice si climaterice erau ideale, cele doua moti'e care au dus la e$pansiunea cresterii strutilor in &erme au &ost + )Culti'area lucernei, rana ideala a strutilor si ingradirea cu sirma care a &ost introdusa in "&rica in anul %<90! )In'entarea incu#atorului cu tu#uri de para&ina, numit Eclipse, de catre "rt ur Douglass din Ara amstoDn, in anul %<:9! Toate acestea au &acut posi#ila crestera strutilor la scara industriala! Con&orm unei statistici, in colonia Cape erau in %<9* doar <0 de struti domesticiti! In %<.* erau 72!2(. si in %<:* 2*7!(97 de struti! "ceasta ascensiune rapida a numarului de struti a a'ut loc in ciuda &aptului ca au trecut prin doua perioade grele+ seceta nimicitoare din%<<:E%<:0 si epidemia ciudata care a urmat acesteia, din cauza careia au murit mii de pasari! Inainte ca strutul sa &ie domesticit si multi ani dupa, penele strutilor din regiunea Cape nu au &ost printre cele mai #une din punct de 'edere calitati'! Piata europeana cerea o calitate superioara, intilnita pe atunci

numai la strutul sal#atic! Penele de strut sal#atic se e$portau din Senegal, >aroc, Sudan, Tripoli si Egipt! Cei din regiunea Cape au otarat atunci sa importe &rec'ent struti sal#atici pentru incrucisare! Rezultatul a &ost o#tinerea unei &aimoase linii sanguine si o stricta selectie la calitatea penelor! Con&orm declaratiei Pro&! Duerden din %:%0 6un management mai #un si o nutritie mai #una cat si o inmultire selecti'a, a dus la o#tinerea unor pene de calitate superioara a strutului domestic, &ata de cel sal#atic, care a dominat piata pana in anul %<..!F "st&el apogeul a &ost atins in anul %:%7 cand penele de strut ocupau locul patru in ecportul "&ricii de Sud dupa aur, diamante si lana! Din pacate, la scurt timp dupa %:%7, interesul pentru penele de strut a scazut #rusc! "ceasta s)a datorat atat Primului Raz#oi >ondial cat si aparitiei automo#ilului cu motor+ la o 'iteza de peste *0 2mE , intr)un automo#il neacoperit, o palarie impodo#ita cu pene moi de strut este gra' deteriorata! Ca urmare, incepand cu anul %:%(, e$portul de pene de strut a su&erit o scadere dramatica! " scazut si numarul de pasari progresi' de la aprocimati' un milion, in %:%( la mai putin de (00!000 in %:%9 si 27!*29 in %:70! >a0oritatea &ermierilor se 6descotoroseauF de pasarile lor! O ec$eptie au &acut)o &ermierii din 8ittle Caroo, care au pastrat pasari in speranta ca 'a rede'eni iarasi o a&acere #una!In anul %:2* au &ormat o asociatie Sout "&rican Ostric @armers Cooperati'e 8td!, cu scopul de a &i$a preturi, a controla piata si a promo'a industria cresterii strutilor! Insa, datorita celor doua Raz#oaie >ondiale si a colapsului &inanciar care a urmat, a&acerile cu struti au mai stagnat o perioada de timp! Dupa %:(*, in timp ce in alte tari ale lumii interesul pentru struti a cazut in disgratie, in "&rica de Sud, in 8ittle Caroo industria cresterii strutilor a rein'iat! In anul %:(* la Oudts oorn s)a in&iintat Clein)Caroo "gricultural Cooperati'e care, incepand din %:(( a organizat mereu licitatii de 'anzare a penelor de strut! De remarcat &aptul ca tot penele erau principala sursa de pro&it pana in %:.7)%:.(, 'enitul anual &iind de cinci milioane de ranzi! Din %:*:, Clein)Caroo "gricultural Cooperati'e a detinut controlul total al acestei industrii! In concordanta cu legislatia, toate produsele pro'enite din cresterea strutilor tre#uiau comercializate prin aceasta organizatie! C iar si penele de pe corp /mai mici si mai scurte1 pentru care inainte nu e$istau cereri, erau acum ac izitionate si comercializate! In anii %:.7)%:.(, pro&itul de ()* milioane de ranzi pro'enea in special din comertul cu pene! O idee mai 'ec e a unor &ermieri, de prin anii %:20, de a pregati #atoane /#ucati1 de carne uscata, a'ea sa dea roade! "st&el, aceste #atoane au &ost initial consumate in "&rica, apoi au de'enit cunoscute si in alte tari! In timp, cererea a crescut progresi' si asociatia Clein)Caroo a decis construirea primului a#ator de sacri&icare a strutilor! Pielea de strut nu a &ost ta#acita in "&rica pana in anul %:.0 cand aceeasi asociatie a construit o ta#acarie! Din luna "ugust a acelui an, toate pieile de strut au &ost ta#acite si 'opsite pentru piata interna si ecterna de catre Clein)Caroo "gricultural Cooperati'e! "stazi, apro$imati' <* G din totalul de piei produse sunt e$portate! Incepand cu anul %:.* s)a pus accent si pe alte produse pro'enite de la strut /piele si carne1 iar pro&itul a crescut la . milioane de ranzi, din care numai 7 milioane pro'eneau din 'anzarea penelor! 8a s&arsitul anilor H.0 si inceputul anilor H<0 industria cresterii si comercializarii strutilor a operat in special in 8ittle Caroo, cu sediul central la Oudts oorn si in concordanta cu legislatia, asociatia Clein)Caroo a continuat controlul asupra pietei printr)un sistem de mar2eting cu un singur canal?

Interesul &ermierilor pentru struti a re'enit prin anul %:<0! "cesta poate &i atri#uit 6descopeririiF carnii de strut! "'and calitati de prima clasa, carnea de strut a &ost imediat apreciata de consumatorii cunoscatori de produse alimentare sanatoase! S)a pus accent pe ela#orarea unei mode independente in care produsul principal este carnea de strut! Orientarea s) a &acut pe termen lung si tinteste catre crearea unei cereri de piata per&ormante! @ermierii din Oudts oorn pot sustine ca detin a sasea parte din populatia mondiala de struti, cu un e&ecti' de 700!000 de pasari! In zilele noastre, mai mult de <0G din numarul total de struti traiesc in &erme si gradini zoologice! Daca nu ar &i &ost domesticiti, pro#a#il ca pana acum strutii ar &i disparut! 8a 0umatatea secolului ?I? s)au ecportat struti din "&rica in+ "ustralia, -oua Beelanda, Europa si "merica de Sud! Pana in %:%0 erau mai multi de 20!000 de struti domesticiti in aceste tari! In anul %<<(, gu'ernul de la Cape /"&rica de Sud1 a impus tace mari de ecport pentru struti domesticiti si comercializati catre aceste tari! "st&el si)au pastrat monopolul asupra 'anzarii de struti si oua de struti! De atunci , 'anatoarea eccesi'a , care ar &i dus la e$terminarea lor, a &ost stopata de cresterea cu succes a strutilor in &erme! "lte zone de crestere a strutilor in &erme cu traditie sunt acum si in SU", Israel si "ustralia! Cu timpul, &erme de struti s)au in&iintat si in multe alte tari, incluzand aproape toate tarile din centrul si 'estul Europei! Prima incercare de cresterea strutilor dateaza din timpurile imparatului 3ar#arossa /%%2*)%%:0 e!n!1! In "&rica de Sud se cresteau struti pe &erme inca din secolul %<!, dar a#ia dupa descoperirea incu#atorului incalzit cu petrol in anul %<9: de catre "rt ur Douglaa din Ara amstoDn, pro'inca capului, a &ost posi#ila cresterea pe scara industriala! Strutul /Strutio 8!1 &ace parte din specia ratitelor si &amiliei de struti /strutionide1! Strutul comun /Strutio camelus 8!, 'ezi reproducerea1 este ca 2,* m inalt, 2 m lung, greutate de ca .* 2g, cu un corp puternic, git lung si aproape neacoperit, cap &oarte mic si plat, cioc de lungime mi0locie, &orma dreapta, la capat rotun0it si aplatizat! Semilung! Oc ii sint mari, luciosi si cu pleoapa superioara acoperitaI urec ile sint neacopeite! Picioarele sint lungi si puternice, doar in partea superioara pe alocuri acoperite, in partea in&erioara acoperita cu solzi si au cite doua degete! "ripile relati' mari nu pot &i &olsite pentru a z#ura, si sint acoperite cu pene moi care atirna! Coada este acoperita cu pene scurte si moi, asemanator celor de la aripi! Pena0ul are o densitate medie si este moale! Pieptul este in partea de mi0loc neacoperit! Pena0ul corpului si toate penele scurte ale cocosului sint negre! Penele lungi de la aripi si coada sint al#)lucioase! Culoarea gitului este rosie iar al picioarelor de culoarea carnii! 8a gaini pena0ul scurt este de culoare #run)cenusie, la aripi si capatul cozii inegrit! Penele lungi de la aripi si coada au o culoare gri! Strutul popula inca la s&irsitul sec! %:! stepele si deserturile a&ricii si partea de 'est al asiei din sudul "lgeriei pina in "&rica de Sud, de asemenea in stepa asezata intre -il si >area Rosie, in zonele de desert ale Eu&ratului, in "ra#ia si Persia de Sud, oriunde solul este acoperit cu o 'egetatie cit de rara si e$ista apa! El traieste in &amilii alcatuite dintr)un cocos si 2 pina la patru gaini! "tunci cind conditiile climatice o impun, &ace si deplasari indelungate! In acest cazi &ormeaza turme! "tunci cind alearga isi des&ace aripile si poata sa depaseasca un cal de cursa!

Simturile de 'edere, auz si miros sint &oarte #ine dez'oltate! Strutul este o pasara &oarte proasta care o ia la &uga ori de cite ori apare ce'a necunoscut sau neo#isnuit! Se raneste cu iar#a, &runze, #oa#e, insecte si animale mici dar ing ite si pietre, cio#uri etc! "pa #ea in cantitati mari! Strutul sal#atic isi &ace cui#ul intr)o mica adincitura &acuta pe sol, in care gainile oua impreuna ca! 70 de oua, iar altele in 0urul cui#ului! O gaina oua %2)%* oua! Oul are o lungime de %()%* cm si o latime de %%)%2 cm, culoarea &iind al#)gal#uie, si cintareste in media %((0 g! Aal#enusul este &oarte gustos! Oule sint clocite in primul rind de cocos! In interiorul a&ricii pasarile acopera ouale cu nisip si le parasesc citeodata ore intregi! Dupa (2)*2 zile ies puii, care sint acoperiti cu ace asemanatoare celor ariciului, pe care le pierd pina la 'irsta de doua luni, cind incep sa primeasca pena0ul gri ca la &emeleI la doi ani se coloreaza penele la masculi, care a0ung la maturitate se$uala la trei ani! Cui#ul si puii sint #ine paziti si aparati de struti! 5inatoare de struti se &acea cu deose#ita placere in intreaga a&rica! Pasarea se o#osea prin alegare si apoi se ucidea printr)o lo'itura puternica in cap! In stepele eu&ratului se impuscau pasarile in timp ce cloceau pe cui#, dupa care 'inatorii asteptau ingropati in nisip pina la 'enirea celorlalte pasari, care erau deasemenea impuscate! 5inatorea la Cap /"&rica de Sud1 se reglementa prin legi inca din %<.0! Strutul suporta &oarte #ine capti'itatea, si era tinut in interiorul a&ricii in scop distracti'! In gradinile zoologice din Europa se tineau si se cresteau struti din 0urul anului %<*0! In "lgeria si in "&rica de Sud s)a reusit cresterea si inmultirea strutilor de prin anii %<*:! In "&rica de sud de'ine cresterea strutilor la s&irsitul sec! %: unul din sectoarele cele mai importante de 'enit! Ca urmare s)a introdus cresterea strutilor in sud)estul "&ricii, Egipt, "lgeria in statele 8a Plata si Patagonia /"merica de Sud1 si cu mare succes in Cali&ornia! Pasarile se tin pe terenuri ingradite alcatuite partial din sol nisipos si partial pasune #una de tri&oi si &in, si se calculeaza de &iecare pasare o supra&ata de 0,.* 4 % a! Pentru clocire se &olosesc de o#icei incu#atoare! De la o perec e de struti se o#tin de regula 90 4 .0 de ouaEan! "tunci cind sint lasate pasarile sa cloceasca singure, se o#tin doar cel mult 7* de ouaEan din care un s&ert de oua se pierd, pe cind prin incu#area arti&iciala pierderile sint minime! Puii au ne'oie de o ingri0ire atenta! Ei ating la 'irsta de %,* ani greutatea adulta! 8a 'irsta de %an se recolteaza penele prin smulgere! Incepind de atunci se taie penele mature deasupra pielii la inter'ale de opt luni! Incepind cu 'irsta de ( ani se pot recolta anual ca 70)(0 pene al#)lucioase de la cocos! Ca cele mai &rumoase pene sint considerate cele de "lepo din desertul sirian dupa care urmeaza penele de 3er#er, Senegal, -il, >ogador, Cap si Jemen! Cele mai multe pene li'ra la s&irsitul sec! %: zona Capului /"&rica de Sud1! Penele o#tinute de la pasarile domestice sint mai &rumoase decit al pasarilor sal#atice! Ouale si carnea de struti este consumata peste tot! Co0ile de oua sint &olsite in a&rica de mi0loc si de sud ca si recipienteI in #isericile coptice pentru impodo#irea lampilor!