Sunteți pe pagina 1din 5

Animalele nu sunt in stare sa vorbeasca si nici nu stapanesc alte limbaje avansate, insa au

dezvoltat modul lor de a comunica unele cu altele. Cantecele balenelor, urletul lupilor,
zumzaitul albinelor sau latratul cainilor reprezinta moduri ale animalelor de a-si transmite
diverse informatii.
Exista numeroase specii de animale care se bazeaza pe forme verbale si nonverbale de comunicare,
cum ar fi lovitul apei cu coada de catre delfini, dar si pe marcarea teritoriului cu anumite mirosuri,
indicii chimice sau tactile, semne vizuale sau gesturi care pot spune multe despre starea animalului
respectiv.

Cand vine vorba despre comunicarea acustica, nu toti membrii ale aceleiasi specii se comporta la fel.
Astfel, studiile au demonstrat ca exista si la animale dialecte in functie de zona careia ii apartin, iar
pasarile sunt cel mai bun exemplu. Unele folosesc triluri diferite in functie de zona in care zboara.

Comunicarea intre specii este si ea foarte importanta. Un studiu a demonstrat


ca iguanele dinMadagascar au capatat urechi odata cu trecerea timpului, desi ele nu comunica prin
sunete, insa se pot apara astfel de pradatori .

Tot ce nu stiai despe comunicarea intre animale


Licuricii lumineaza ca sa-si atraga partenerii.

Pisicile se freaca de obiecte pentru a le imprima misorul lor.

Elefantii scot anumite zgomote puternice cu trompa pentru a comunica cu altii, aflati chiar si la
kilometrii distanta.

Cainii isi ling puii pentru a-i curata, a stabili o legatura cu ei si a-i ajuta sa se dezvolte armonios.

Paunii isi folosesc superele cozi pentru a le face curte partenerilor in perioada deimperechere .

Serpii cobra isi umfla capul pentru a speria alte creaturi.

Lupii urla pentru a chema ceilalti membrii ai haitei.

Babuinii folosesc atingerile pentru a-si arata afectiunea si a se ingriji unul pe altul.

Sconcsii isi folosesc renumitul miros pentru a-si anihila pradatorii.


Furnicile folosesc urmele cu feromon pentru se gasi unele pe altele.

Balenele masculi scot niste zgomote asemanatoare cu niste cantece pentru a comunica cu femelele.

Caii lovesc alti cai cu copitele pentru a-si asigura o pozitie dominanta.
Comunicarea in lumea animala
Comunicare sonora
- stridulatie (greier) - produce un fonatom - ciripit = tril

- insecte, artropode (prin lovituri, batai, ex: tarantula care sta pe frunza si bate cu abdomenul)
- pesti (mai 1942, Gf. Chesapeak - au sunat valizele sonore, dar nu erau submarine; dupa al II-lea
RM, in timpul unor cercetari o nava a perceput niste sunete - pestii fac zgom 959h75j ot)
- scopul comunicarii animalelor: 1. teritorialitate: - repartitia judicioasa a resurselor
- protejarea cuiburilor
- reducerea competitiei sexuale
- reducerea riscului
- pasari mute: comdorul, barza alba, kiwi
- pasari ciripitoare: vrabia, cioara
- pasari cantatoare: mierla - canta 400 de strofe, privighetoarea
- Ioan Inocentiu Micu Klein - nu a vorbit pana la 15 ani cand s-a speriat de un lup
- balenele au capacitatea de a-si compune cantecele
- acum 6 miliarde de ani - urangutan -> gorila -> cimpanzeu -> om
- intre 35000 - 100000 ani au traut 2 specii umane
- homo neanderthaliensis - 1650 cm3 creier
- homo spaiens - 1400 cm3 creier - a folosit limbajul, l-a ajutat sa supravietuiasca
Comunicare gestuala
- dansul albinelor
- Karl von Frisch a descoperit ca albina care danseaza le spune suratelor ei despre surse de
mancare
- dansul cocorului cu gatul negru
- Cratalux Antrox - sarpele cu clopotei
Comunicare chimica
- feromoni (hormoni care contin informatii) - solizi, lichizi, gazosi\
- ambra - feromon solid
- mosc produs de cerbul moscat
- castorul - feromon castoreum
- feromoni lichizi - urina serveste pentru marcarea teritoriului
- un caine este mult mai agresiv in interiorul teritoriului decat in afara lui
- iepurele are niste glande submaxilare, cu care isi marcheaza teritoriul
- insectele folosesc feromoni lichizi pentru recrutarea altora
- symfili - parazite, traiesc de pe urma furnicilor
- furnicile se transforma in crescatoare de symfili, ele ramanand nemancate
- furnicile au diverse functii: unele sunt agricultoare, cresc ciuperci
- furnica recrutoare traseaza o poteca, se deplaseaza in sir indian
- se orienteaza numai dupa feromoni
- feromonii au fost asemanati cu scrisul de Thomas Sebeak, pt ca sunt o modalitate persistenta de a
se informa
- in relatiile dintre sexe, feromonii folosesc pentru a facilita diferite interactiuni
- bondarii musca frunza eliminand un feromon, iar a doua zi stau si asteapta femelele
- feromonii gazosi - faciliteaza intalnirile intre sexe diferite
- fluturele Bomyx Mori - viermele de matase
- femela are o punguta in care tine o mica cantitate de feromoni bombical, masculul poate sa o
simta de la 10 km
- fluturele Bomyx miroase cu antenele
- feromonii au fost folositit in starpirea unor daunatori
- musca de fructe mediteraneana
- feromoni - epagine (atractanti)

- revulsine (repelenti)
- cerbul cand este amenintat face un salt pe loc, inainte sa o ia la fuga, in despicatura copitei sale
se afla o glanda care produce feromoni de avertizare, facand cunoscuta primejdia semenilor sai
Comunicare cromatica
- aposemontica - prin culori permanente
- cameleon - prin culori temporale
- masculul e mai atragator decat femela mai ales prin culoade: cocosul
- culoarea poate fi si un avertisment (viespea si tigrul - dungi galbene si negre) - arat ca poseda
dinti periculosi, venin (serpi arlechin)
- animalele care isi schimba culoarea: caractitele pt ca au o structura speciala a pielii, au 2 straturi:
- cromatofori - purtatori de culoare, pungute cu lichid colorat, de culori diferite, cand vrea sa-si
schimbe culoarea are niste muschi radiari care se contracta sporind marimea de 60 de ori
- iridiocisti (prisme care reflecta lumina)
Comunicarea prin masti
- pestele balon care iese la suprafata se umfla cu aer pt a impresiona
- agama gulerata - soparla cu guler de piele
- fluturii au niste ochi de aripi care seamana cu ochii bufnitelor
Comunicarea luminoasa
- licuriciul are luciferina - care oxideaza si produce lumina in prezenta unui catalizator -
lucifereoza
- timpul joaca un rol important in comunicare
- carabusul - Photimus pyralis - lanseaza un semnal luminos din 5,7 secunde si la 2 secunda o
femela ii raspunde daca este disponibila
- bolitophylla luminosa - traieste intr-o pestera Woitomo, in Noua Zeelanda, se instaleaza pe
tavanul pesterii si lasa niste firisoare luminoase
- bolitophylla se aseaza in asa fel incat sa formeaza un cer artificial
- pestele chauliodus are 350 de beculete luminoase in gura, tine gura deschisa
Comunicarea electrica
- la tiparul electric - electrophorus electricus - se ajunge la tensiuni de 600V
- torpila electrica - peste, intensitatea curentului ajunge la 50-60 A
- Galeu recomanda tratamentele cu socuri
- Gyunarchus Niloticus (peste) - simte schimbari de intensitate de 10-12 A
Comunicarea tactila
- haptica = stiinta care studiaza comunicarea prin atingere
- mai putin raspandita la animale, se tem de atingere, femela se lasa greu atinsa
- Carl Havland, Irving Janis, Harold Kelley => Comunicarea este procesul prin care un individ
(comunicatorul) transmite stimuli cu precadere verbali pentru a influenta comportamentul altor
indivizi
- Comunicare - intrapersonala (dialog interior)
- interpersonala - diatica (intre persoane)
- de grup
- de masa
- publica
- Kinezica - intemeietor Ray Birdwhistell - stiinta comunicarii prin cest si expresie faciala
- 65% din comunicare este non verbala si numai 35% este verbala
- Albert Mehrabian - 55% dintre mesaje sunt mimico-gestuale
- 38% vocale non verbale
- 7% comunicare verbala
- indicii - neintentionate
- semnale - vorbirea

S-ar putea să vă placă și