'.

Comertul
'Craversdnd

• Spre
Weldon Owen
Copyright ~ 1996 by Weldon Owen Pty Ltd

Text: Claire Craig

llustratii: Paul Bachem; Kenn Backhaus;

Nick Farmer/Brihton illustration; Chris Forsey;
Tony Gibbons/Bernard Thornton Artists, UK;
Adam Hook/Bernard Thornton Artists, UK;
Christa Hook/Bernard Thornton Artists, UK;
Janet Jones; Steinar Lund/Garden Studio;
Martin Macrae/Folio; Darren Pattenden/
Garden Studio; Oliver Rennert; John
Richards; Sharif Tarabay/Garden Studio;
c. Winston Taylor; Steve Trevaskis; Mark
Watson; Rod Westblade

Editura "Litera International"

O. P. 53; cr. 212, sector 4,
Bucuresti, Romania
tel./fax (021) 3196390;
e-mail: comenzi@litera.ro

Copyright ~ 2008, Litera International

pentru versiunea In limba romana
Toate drepturile rezervate

Ne puteti vizita pe

Editor: Vidrascu ~i fiii

Coperta: Vladimir Zmeev
Redactori: Christian Ferencz Flatz,
Andreea Stoica
Tehnoredactare si prepress: Vlad Panfilov
Traducere din engleza:
Graal Soft Integrated Translation Services
www.graalsoft.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii

Nationale a Rornaniei
Exploratori ~i negutatori / coord.:
dr. Anne Millard; trad.: Graal Soft. -
Bucuresti: Litera international, 2008
ISBN 978-973-675-487-6

1. Millard, Anne (coord.)

339.1(100)
339.5(100)

Tiparit la G Canale, Bucuresti

Exploratori
CONSULTANT ~TIINTIFIC

Dr. Anne Millard

Ministerul Mediului din Anglia
 Cuprins
• DE LA VANATORI LA NEGUTATORI •
Primii negutatori ~i calator! 6
Primele clvlllzatll 8

• STAPANII MARILOR •
Comertul mediteraneean 10
Negutatortt arabi 12
Vikingii 14
'Iraversand Pacificul 16

~
f'
", .~ ",4,:
,
" • CALATORII ~I COMERT •
Drumul Matasii 18
Cruciadele 20

• EXPEDITII DE EXPLORARE •
Spre Orient 22
China descopcra lumea 24
Drumul spre India 26
 • LUMEA NouA • .
Spre Vest 28
Spania ~i Lumea Noua 30
In jurullumii 32
Gheata a fost sparta 34

• COMERTUL •
Ptrattt 36
Influenta olandeza 38
Sclavii 40
Comertul rusesc 42
Bogatia Indiei 44

• COMERTUL GLOBAL •
Inima Africii 46
China sl Japonia 48
Canale care unesc oceanele 50
Schtmbartle din transport 52
Scurt istoric 54
Index 56
 • DE LA VANA.TORI LA NEGUTA.TORI •

Primii negutatorl
~i calatori OGLINZI DE ODINIOARA
Oamenii foloseau unelte din
obsidian, 0 roca vulcanica neaqra

L
umea arata foarte diferit acum 20 000 de ani. 0 mare parte a foarte apreciata, Acum 9000 de ani,
pamantului era acoperita de ghetari enormi. Oamenii din acele femeile din Catal Huyuk, In Turcia,
foloseau oglinzi din obsidian, cum e
timpuri erau vanatori si culegatori si-si castigau existenta cea din imagine, pentru a se machia.
facand drumuri lungi. Ei urmareau turmele de animale, culegeau
nuci salbatice, boabe, plante si crustacee, pescuiau in rauri, Cautau TOPORUL
DIN CREMENE
cremene pentru a-~i face unelte ~i arme. Cu timpul, s-au raspandit Vanatorii
de-a lungul unei mari part! din Europa si Asia si au trecut in foloseau oase
America de Nord. Spre sfarsitul ultimei epoci glaciate, prin sau lemne
pentru a
sec. X i.Hr, ghetarii s-au topit si au inceput sa creasca paduri transforma
bogate, Odata cu modificarea climei, s-a schimbat si modul de trai pietrele ln
al oamenilor. Multi dintre ei au continuat sa vaneze si sa culeaga unelte.
hrana, in timp ce locuitorii din Orientul Mijlociu plantau grane si
cresteau animale. Acestia faceau oale, teseau materiale textile ~i
foloseau metale precum aurul. in curand au inceput sa fad schimb
cu alte sate pentru bunurile pe care nu le puteau produce.

IN MI~CARE
Un grup de vanatori ~i
culegatori din America de
Nord urrnareste 0 turma de
caribu care miqreaza tntre
pa~unile de vara ~i cele de
iarna. Oamenii sunt lnarrnati
cu sullte cu varfuri de
cremene.
 UNELTE PENTRU SUPRAVlqUIRE
Vanatorii ~i culegatorii foloseau drept
arme cutite din lemn cu varfuri
din coarne de cerb (primul din stanqa),
harpoane facute din lemn (centru) ~i
capete de sulite din oase de cerb cu cremene
batuta in santuri scobite [stanqa).

TAURUL DE AUR
Acest taur din aur
provine din Bulgaria.
Oamenii faceau adesea
corner] cu metale
pretioase, precum aurul.

CULTIVAREA PAMANTULUI
Vechile popoare din Orientul Mijlociu
au facut primele pluguri, la care au
inhamat boi. Mii de ani mai tarziu,
acest taran din India centrals
foloseste unelte asemanatoare
pentru aratul pamantului.

VIATA LA SAT
ratal Huyuk din sudul Turciei este unul
~dintre cele mai vechi erase din lume,
datand din 7000 i.Hr. Casele, construite din
chirpici, erau lipite una de alta. Intra rea se
facea prin acoperis. Unele case erau decorate
cu picturi murale, pentru venera rea zeilor.
Locuitorii cresteau turme de animale, cultivau
grau, orz ~i rnazare ~i stiau sa coase
lmbracarninte, Obsidianul se
qasea din belsuq, EI era
schimbat pe bunuri
din alte zone.
Catal Huyuk
a devenit in
scurt timp
un centru
comercial.
 GIUVAIERURI DIN DEPARTARI
Cornertul cu pietre pretioase a oferit
giuvaiergiilor sumerieni noi materii
• DE LA VANATORI LA NEGUTATORI •
prime. Acest colier este facut din lapis
lazuli provenit din Afghanistan ~i
carneol din Valea Indului.
Primele
clvlllzatil
rimele civilizatii, Sumerul si Egiptul, au inflorit de-a lungul unor

BLANA REGALA
P fluvii intre anii 5000-500 LHr. Satele sumeriene au prosperat
in campiile scaldate de apele fluviilor Tigru si Eufrat, in timp
ce revarsarile Nilului lasau in urma aluviuni fertile pentru recoltele
Capetele incoronate egiptenilor. Aceste popoare antice au inventat sisteme de irigatie pentru
~i preotii egipteni purtau
uneori piei sau blanuri
w:~~~~~ a directiona si controla revarsarile de apa, precum ~i pentru a le stoca
de animale exotice. pentru uzul ulterior. Ele au inventat plugul si roata, aceasta din urma
Printesa Nefertiabt fiind folosita la care ~i la olarit. Oamenii invatati au elaborat legi pe~tru
(In imagine) este putea conduce societatea si si-au imbogatit cunostintele in domenii
tnvesrnantata in
blana de leopard. recum matematica. In societate au inceput sa apara noi clase - preotii
~i mestesugarii, Egiptenii si sumerienii faceau corner] cu produse
'll ale in centre regionale, dar si in afara propriilor tari pentru a
E31__ ...............

obtine bunuri ce le lipseau, precum cheresteaua. Ei au tinut evidenta

activitatilor lor de comer], ceea ce a dus la aparitia primelor sisteme
de scriere. Cele dintai civilizatii erau mari si prospere. Ele au stat
la baza societatii din zilele noastre.
Spre
AFGHANlSTAN

"
RELAT" DE COMERT
Negustorii sumerieni ~i cei
egipteni porneau adesea in
calatorii lungi ~i periculoase.
Ei aduceau marfuri din India,
Afghanistan, Creta ~i Grecia.
Egiptenii faceau comert
~i cu regatul Punt.
PENTRU CURTEA REGINEI
Regina eqipteana Hatshepsut a trimis 0 expeditie
cornerciala in josul Marii Rosii, catre vechiul
regat Punt. In aceasta ilustratie, egiptenii
inca rca pe corabii arbori de tamaie, colti
de elefant, abanos, aur, mirodenii
~i animale exotice - pantere
~i mairnute.

FORTA EOLiANA
In jurul anului 3200 i.Hr., egiptenii au inventat panzele pentru corabii,
explorand astfel regiuni lndepartate pentru a face cornert.
 SCRISUL

V echile popoare
ciopleau imagini
In piatra ?i lut, pentru
a Inregistra evenimente,
activitati sau detalii
3
comerciale. Aceasta ~
tablita de piatra este un ~
r:
exemplu foarte vechi ~:
al modului cum se tineau evidentele In Sumer. lnscriptiile N
tl.)

arata cat grau a fost vandut ?i cumparat, [nsa, cu timpul, ~ .

.-,;
pictogramele au devenit simboluri mult mai abstracte.
Sumerienii au inventat caracterele cuneiforme (de la
cuvantul latin cuneus - cui), pe care Ie scriau pe tablite
de lut cu un instrument ascutit numit stylus. Vechii
egipteni scriau pe papirus sau ciopleau pe morminte
?i temple pictograme denumite hieroglife.
 APEiNVOLBURATE
o corabie feniciana Infrunta marea aqitata,
• STApA.NII MARILOR • Echipajul verifies daca lncsrcatura de
cherestea ~i vasele cu vin, ulei ~i cereale sunt

Comcrtul bine legate. Asemenea corabii comerciale

se scufundau adesea. Epavele Ie ofera
arheologilor indicii valoroase despre oamenii
~i obiceiurile din trecut.

mediteraneean
F
enieienii erau navigatori si negustori foarte buni.
Prin mileniul I i.Hr, unii dintre acestia au plecat din
orasele de pe coasta Libanului in cautarea unor
zone noi pentru a face schimburi comereiale ~i
a practica agricultura. ~i-au incarcat corabiile
cu bunuri de pret precum fildes sculptat, sticla
si stofe vopsite cu purpura din murex (stanga).
Navigand spre vest, ei au creat baze comereiale in
zone bogate in metale, cum sunt cuprul ~i cositorul. Ei 11
aprovizionau pe Regele Solomon cu cedri din Liban pentru
templul sau din Ierusalim si pe egipteni cu cherestea pentru a-si
construi corabiile. Acesti navigatori excelenti au efectuat ~i prima
calatorie cunoscuta in jurul coastei africane. Grecii au inceput
comertul in Mediterana prin anul 800 i.Hr, Ei schimbau ulei de .
masline, vase de lut si Yin pe cereale, cherestea si metal, de-a lungul
coastelor Marii Mediterane si Marii Negre, Uneori se aventurau pe
Marea Rosie si navigau spre India folosind vanturile musonice. In jurul
anului 110, romanii aveau un imperiu vast ~i bogat care se intindea
pana in Africa de Nord ~i Orientul Mijloeiu. Cumparau doar bunuri
exotice, precum matase din China ~i animale salbatice pentru eire.

SCHIMBUL CU ARGINT
Aceasta cupa romans de
argint, gasita In Danemarca,
este posibil sa fi fost
data la schimb sau luata
ca prada de razbol,

VASUL CU DOUA FETE

Cornertul cu alte tari le-a
insuflat artistilor idei
originale. Pe acest vas grecesc,
din 540 I'.Hr, pot fi vazute imaginile
unor oameni din zona Mediteranei,
apartinand unor rase diferite.

10
 HARTA MEDITERANEI o
('1)
Grecii ~i fenicienii navigau pe n
('1)
Marea Mediterana ~i lnfiintau rJ'
::s
colonii comerciale. Pentru ca
Q.
erau rivali, ei se instalau ('1)
::s
de obicei in zone diferite.

- Rutete comerciale feniciene i aria de colontzare.

SPORTURI ROMANE
Romanii produceau 0 mare parte din bunurile de care
aveau nevoie pe teritoriul propriului imperiu. Cumparau,
lnsa, animale salbatice, precum leii, cu care gladiatorii
luptau in arene.

MARUNTI~
onedele mici de
M argint au aparut in
unele zone ale Turciei Inca
din sec. VII LHr. Regele
Cresus, conducatorul
vechiului regat al Lidiei,
a introdus in regat atat
monede de argint, cat ~i
de aur, cum sunt acestea
din imagine. Sistemul
standard al banilor a simplificat cornertul intre
tari. Atunci cand Grecia a inceput sa foloseasca
monedele, fiecare eras-stat a creat propriile sale
monede inscriptionate cu simboluri speciale. Pe
monedele din Atena era starnpata 0 bufnita, pasa-
rea sacra a Atenei, zeita elena a lntelepclunii.

Aflati mai multe in Drumul matasii

 • STApANII MARILOR •

A
Negutatorii arabi
n sec. IX, arabii faceau comer] pe pamant si pe mare.

I Ei navigau in josul coastei de est a Africii, folosind vanturile

musonice care ii duceau spre India. Negutatorii arabi au
ajuns si in China. Ei legau camile, magari, catari si cai unii de COMERT LOCAL
Arabii faceau vase din lut,
altii ~i travers au Asia in grupuri numite caravane. Au travers at cu smalturi ~i culori superbe,
chiar si desertul Sahara, catre zonele aurifere din vestul Africii. pe care Ie vindeau In pietele
. locale.
Profetul Mohamed, fondatorul religiei islamice, a fost la inceput
negutator ~i propavaduia comertul cinstit. Negutatorii erau foarte
respectati, iar legendele despre aventurile lor puteau fi auzite in
toate pietele, Multe povesti din celebra a mie si una de nopti
sunt despre negutatori si covoare fermecate, duhuri trezite din
somn ~i locuri misterioase. Aglomerata plata a Bagdadului, in
Persia, era un loc important de intalnire pentru comercianti
din Europa si Asia. Negutatorii europeni aduceau blanuri,
panze si bunuri fabricate in ateliere; cei din India vindeau CU OCHII PE CHIUPIRURI
aur, pietre pretioase ~i mirodenii; tot aici se gaseau sclavi Nequtatcni, precum turcii din
din multe parti ale lumii. Dupa tocmeli indelungi, imagine, verificau marfa foarte
atent. Ei faceau schimb ~i se
negutatorii se intorceau acasa incarcati cu marfuri. tocmeau mult timp pentru
a obtine eel mai bun pre].

CALDURA ~I PRAF
Plata din Bagdad era un labirint de stradute Tnguste,
prafuite ~i intunecoase, cu pravalii mid. Paravane imense
protejau oamenii de razele nemiloase ale soarelui. Fiecare
tip de marfa avea strada sa. in imagine, strada vanzatorilor
de covoare da In strada negustorilor de mirodenii.
 C
:::s
a..
PUTEREA ISLAMULUI ("1)
-)
I\.. ~.
n sec. VII, Profetul Mahomed ("cellaudat") a
Ifondat religia Islamului, cuvant ce tnsearnna
.supune-te vointei lui Allah". Nequtatorll arabi
a..
c::
(')
("1)
0,)
c::
au dus cu ei religia islamica in Africa ~i de-a :::s
("1)
lungul Asiei, pana in China. Cei ce cred in Allah lC
c::
.........
sunt numiti musulmani. Ei citesc Coranul, 0,)(
r-t-
cartea sfanta a Islamului si se roaqa de cinci ori g.
pe zi, cu fata spre orasul sfant Mecca, unde s-a
nascut Profetul Mahomed. Fiecare musulman,
barbat sau femeie, are datoria sa viziteze Mecca
OCEANUL INDIAN
eel putin 0 data in viata.

RASPANDIREA
ARABILOR
Arabii au cucerit un imperiu vast, care se
intindea din Spania pana
in Persia. Ei au croit rute comerciale
de-a lungul coastei de est a Africii
~i peste marl, pana in China.

NAVIGAND PE MARl
Nequtatorii arabi navigau in corabii
numite dhow. Aceste vase cu vele latine
(triunghiulare) erau usoare ~i rapide.
Multe se construiesc ~i azi, la fel ca in
urma cu sute de ani.
 • STA.pANII MA.RILOR •

Vikingii
ikingii erau navigatori buni si curajosi. Ei pescuiau

V si faceau comert in apele scandinave, dar cultivau ~i

pamantul, Atunci cand numarul populatiei a crescut,
s-au vazut nevoiti sa caute noi teritorii. Asadar, la sfarsitul
PRADA VALOROASA
Catarame, monede, coliere si
sec. VIII, exploratorii vikingi au parasit Scandinavia in corabii bratari de argint, toate faceau
VIATA DE APOI parte dintr-o cornoara a vikingilor
trainice si rapide. Vikingii din Suedia au navigat catre Europa din sec. X, descoperita TnAnglia.
Acest fragment de lemn
sculptat a facut parte de Est, avand la bord colti de morsa, fildes si blanuri, Ei au
dintr-o corabie ~i a fost stabilit rute comerciale in Marea Baltica, dand marfurile lor la
descoperit ln mormantul schimb pentru argint, perle si matase chinezeasca, La inceputul
unui conducator viking
tn Norveg ia. sec. X, s-au aventurat sa pluteasca pe marile fluvii din Rusia,
catre pietele bogate ale Orientului Apropiat, precum Bagdadul.
Vikingii din Danemarca si Norvegia au navigat catre Europa
de Vest. Ei au atacat erase ~i aujefuit manastiri, facandu-i pe
europeni sa se teama de putemicele corabii de lupta vikinge,
Unii vikingi s-au stabilit ca fermieri si negutatori in teritoriile BUNURI DIN RUSIA
cucerite, altii au travers at Oceanul Atlantic si au descoperit Vikingii curnparau din Rusia
sclavi ~i bunuri de lux,
Islanda, Groenlanda si Lumea Noua, precum bratari delicate
de argint.

SPRE EST PENTRU COMERT

SPRE RASARIT
In sec. IX, negustorii vikingi
au descoperit bogatia
Orientului Mijlociu. Ei curnparau
diverse rnarfuri, precum aceasta
statuie de aur a lui Buddha.
Negustorii vikingi T~ilndreapta corabia nurnita knorrspre
)armul Marii Baltice pentru a se adaposti peste noapte.
In sec. X, vikingii suedezi navigau de-a lungul
fluviilor Nipru ~i Volga pentru a curnpara
argint, vase de bronz, perle ~i matase
chinezeasca,

VIKINGII PESTE HOTARE

Vikingii din Suedia au mers spre est pentru a face comert, cei din
Danemarca ~i Norvegia spre vest, pentru a cuceri noi teritorii.
UN EXPLORATOR VIKING 0
rD
Erik eel Rosu, celebrul n
rD
explorator viking,
~
a descoperit Groenlanda. Q)
c::::
Fiul sau, Leif Ericson, ......
rD
in imagine, cu mana 3
c::::
Intinsa spre tarm, ~.
a explorat coasta ~.
~
nord-americana in :::::I
lC
anul 1000. Aici -)
:::::I
a petrecut iarna in m
regiunea pe care a c::::
(3
denumit-o Vinlanda, "0
Q)

probabil tinutul ·V

Newfoundland de azi.

TIPURI DE AMBARCNfIUNI

v: kingii construiau
corabii de lemn
robuste ~i usoare.
Ei foloseau micile barci Barca de pescuit
de pescuit pentru cornertul
local. Corabiile de
marfuri, mai late ~i mai
lente (knorr), ajungeau
aproape de tarm, unde
erau inca reate cu produse
si animale. Razboinicii
Knorr
navigau pe distante mari,
in corabii lungi ~i rapide
(drakkar). Vikingii Ie
dadeau numele spiritelor
vantului ~i ale marii
~i Ie ciopleau prorele
in forma de capete
infri cosatoa re
Drakkar
de dragon.
 • STApANII MARILOR •

'l'ravcrsand Pacificul
ceanul Pacific acopera 0 treime din suprafata Pamantului,

O De-a lungul enormei intinderi albastre sunt imprastiate insule

mici, de obicei separate de distante foarte mario Insulele care
alcatuiesc Polinezia (in traducere .rnulte insule"] au fost populate de
navigatori din Indonezia si Malaysia, care s-au raspandit de-a lungul
intregului Pacific in cautare de noi teritorii. lntre anii 2000 - 1000 LHr.,
ei au traversat distante incredibil de mari in canoe robuste, cioplite din trunchiuri
de copaci, ghidandu-se dupa miscarea stelelor si a vanturilor. Au luat cu ei
obiecte de lut inscriptionate, numite lapita (stanga sus), care au devenit indicii
arheologice ale miscarilor lor. Colonistii s-au adaptat la diversele conditii pe care
Ie-au gasit, de la atolurile secetoase si pana la luxuriantele ~i fertilele insule
vulcanice. Ei au ajuns in Tonga si Samoa in anul 1000 si si-au stabilit propriile
traditii ~i propria organizare sociala, sub conducerea unei capetenii de trib.
in jurul anului 1000, polinezienii ajunsesera pe insulele rasaritene Hawaii,
Insula Pastelui si Noua Zeelanda,

~TIATI cA...
De-a lungul coastei Insulei
Pastelui sunt lnsiruite statui
gigantice de piatra, Acesti paznici
ai insulei au fost ciopliti din
platra vulcanica moale, apoi dusl
pe marginea coastei.
Panzele
Erau facute din rogojini.
tesute din frunzele unui
iN CAUTARE DE NOI PAMANTURI copac denumit pandanus.
Polinezienii au navigat de-a lungul
Pacificului catre Noua Zeelanda, pe
care maorii 0 numesc "tara norului
lung ~i alb". Canoele lor cu doua
carene erau lncarcate cu porci, gaini,
caini, cu fructe ~i legume, precum
batate, frunze de taro, radacini de
iqnarna, banane ~i nuci de cocos.

CITIND CERUL ~I MAREA

P olinezienii
erau navigatori
foarte priceputi. Ei au descoperit
in vastul Ocean Pacific insulele
pe care aveau sa se stabileasca,
.crtind" semnele marii ~i cautand
pasari care traiesc in apropierea
uscatului, precum fregatele (sus).
Foloseau harti (stanqa] din bete de
palmier, care reprezentau curentli
marini ~i scoici ce marcau pozitia
insulelor.
 n
c
3
INSULELE ""0
'1 HAWAll o
r+
"
I C

3
Q,),
.....
POL/NEllA
, INSULELE .....
::T
SAMOA -'MARCHlZE (1)
Q~'
INSULELE
" ""- o
c~.c~ ••• ,. .. o
FIJI; : 1.0
• F
~ v.~AHm ~Co
,'TONGA
JNSULELE r+
SOClE1Y INSULA '" 1 .....
Q,)
PA$T£LUJ :
VI
OCEANUL PACIFIC (1)
C
QUA ZEELANDA
" ""0
2-
" JNSULELECHATHAM ::::::s
" (1)
b ........ ~.
(1)
::::::s

o
.....
.....;
POLINEZIA
Regiunea numita Polinezia forrneaza un triunghi: din Hawaii In nord,
pana In Noua Zeelanda, In sud ~i In Insula Pastelui spre est.

PANDANTIV DIN JAD

Populatia maori
din Noua Zeelanda
faces comert local
cu jad, folosit pentru
confectionarea de
bijuterii, precum
acest pandantiv.
CAl VALORO~I
Chinezii aveau nevoie de cai
puternici care sa ii ajute sa i~i apere • CALArORII SI COMERT •
tara. Nobilii erau Inmormantati cu

Drumul Matasii
figurine reprezentand cai.

utele comerciale au contribuit la stabilirea de legaturi intre civilizatiile

R antice. China fusese izolata secole la rand de munti, paduri ~i deserturi

DRUM ~ERPUITOR
Nequtatorii chinezi i~i stabileau
tabara in timpul calatoriei lor
de-a lungul Drumului Matasii.
De obicei, i~i vindeau marfurile
altor comercianti de pe
Drumul Matasii, care
calatoreau apoi
spre Orientul
Mijlociu.
de nestrabatut, Lumea exterioara parea ostila. in anul 138 LHr.,
chinezii au trecut aceste hotare pentru a cauta aliati impotriva triburilor
invadatoare din nord ~i pentru a gasi cai pentru luptatorii lor. La intoarcere
au adus vesti despre alte tari ~i despre produse exotice. Negustorii ~i calatorii
au inceput sa strabata drumurile spre China, care faceau parte dintr-o retea
de rute comerciale denumita Drumul Matasii ~i care travers a intregul continent
asiatic. Drumul a devenit 0 magistrala pentru marfuri, idei, ~tiinta,
mestesuguri si religii, Caravanele de camile venite din China ~i incarcate
cu matase si portelan se luptau cu furtunile de nisip din Desertul Gobi ~i cu
muntii inalti, de-a lungul drumurilor ce treceau prin India ~i Asia Centrals
inspre Orientul Mijlociu si Europa. Drumul Matasii se intersecta ~i cu rute
maritime, iar negutatorii locali isi incarcau marfurile pe vase care travers au
Oceanul Indian, ajungand chiar si in Marea Mediterana.
 o
I'b

SECRETUL MATAsII (")

I'b
VI
I

C hinezii erau celebri

pentru matasea lor
si pazeau cu strasnlcie
Q.)
!::
Q.)
<
I'b
:::::s
secretul fabricarf ei. Acest ......
!::
......
material delicat ~i pretios Q.)
......
EVIDENTA era confectionat din firele r»
::::::r
BANllOR ce formau coconul viermelui :::::s
I'b
Vechile monede !:::!.
de matase (stanqa). Peste 2500 de coconi trebuiau
chinezesti erau gaurite 3'
desfacuti manual pentru a obtine 500 grame de
la mijloc pentru a putea Q.)
fir. Chinezii brodau panza de matase, 0 vopseau
fi tinute pe sfoara, Astfel, VENER.ANDU-l PE BUDDHA it
......
sau 0 foloseau pentru a coase haine. Multe familii Q.)
negustorii puteau tine evidenta Calatorii chinezi au adus cu ei din India budismul
~re~teau viermii de matase pentru uz propriu. lO
......
sumelor mari de bani. ce continua sa fie 0 religie irnportanta in China. ' Q.)
In aceasta pictura In stil Tang, din sec. X, femeile :::::s
.;:::j:
de la curtea reqala bat cu bete de lemn matasea I'b
o
proaspat tesuta, pentru a o inmuia. ......
o
......
.-.,)

- Drumurl spre coasts

DE-A lUNGUl UNUI
CONTINENT
Pe Drumul Matasii se intalneau
negustori ~i calatorl din
mai multe tari.
 ORA~UL SFANT
Atat crestinii, cat ~i musulmanii ~i evreii considers lerusalimul
un eras sfant, In prima cruciada. crestlnil s-au adunat la
Constantinopol (lstanbulul de astazi) ~i s-au indreptat spre
lerusalim. Ei au cucerit ~i au jefuit orasul in 1099, insa
ulterior el a fost recucerit de catre musulmani.

PLOSCA PELERINILOR
Pelerinii au mers in Tara Sfanta secole la rand.
Ei faceau calatoria lunga ~i dificila cu speranta
ca Dumnezeu Ie va ierta pacatele. Aduceau
ina poi drept amintire apa sfintita in plosti,
precum cea din imagine.

• CALArORII $1 COMERT •

A
Cruciadele
I
n 1095, Papa Urban II a indemnat crestinatatea sa inceapa un
razboi sfant, 0 cruciada, pentru a cuceri Tara Sfanta (Palestina) de
la musulmani, fagaduind un loc in paradis tuturor participantilor.
Pe parcursul a 200 de ani, regii si cavalerii europeni au condus trei
marl cruciade impotriva musulmanilor, care refuzau acces pelerinilor
in tara in care traise si predicase Iisus Hristos. Au existat ~i cateva
cruciade neoficiale, precum cea din 1095, la care au participat
in special tarani, in 1212, peste 30 000 de copii au pomit spre
Palestina. Cei mai multi nu au reusit sa se intoarca acasa, in
timp ce multi luptau si mureau in bataliile pentru Tara Sfanta,
altii foloseau cruciadele pentru a face comert si a castiga
bani. Proprietarii de corabii din orasele italiene de pe malul
Mediteranei transportau cruciatii catre Tara Sfanta.
Aceste erase au devenit importante centre comerciale,
un de bunurile europene erau oferite
in schimbul celor din Orientul
Mijlociu, Africa si Asia. in timpul
cruciadelor Occidentul a preluat
multe lucruri folositoare si
interesante de la Orient:
filozofia antic a, tehnici de
tesut ~i de confectionat
matasuri, dar si
noi stiluri
arhitecturale.
 COMERT CU ORIENTUL

P roprietarii de corabii din Genova, Pisa ~i

Venetia transportau armatele crestine
peste Marea Mediterana, Drept rasplata,
primeau Tnlesniri comerciale In tarile ~i orasele
musulmane, care fusesera cucerite in timpul
cruciadelor. Astfel, ei aveau acces la rutele
comerciale ale Asiei. Orasele italiene s-au
lmboqatit din relatlile comerciale cu musulmanii,
dar in scurt timp a luat nastere 0 puternica
rivalitateTntre ele ~i Constantinopol. in 1204,
venetienii au fost alesi sa conducs a patra
i'!j!!~I!!!!!!!!!~I1!!!
cruciada, indreptata Tmpotriva Alexandriei.
~;:::::::~~===~ ;; Ei, Tnsa,au atacat Constantinopolul.

PARASIND PATRIA
Multi barbati plecau de
acasa pentru a participa
la cruciade. Ei calatoreau
pe distante foarte mari
~i luptau In batalii grele.
Din cauza bolilor ~i a
lipsei de rnancare, putini
se lntorceau.

LOCUIND iN ORIENT
Cruciatii au fost impresionati de luxul, stilul de viata
~i de educatia aleasa descoperite in Orient. Ei au
savurat delicatese precum stafide, zahar ~i curmale.
Pe timp de pace, unii jucau sah cu sarazinii (luptatorii
musulmani). Ei au revenit in Europa cu 0 mare
dorinta de a pune mana pe bogatiile din Orient.
 DESCHIDEREA ASIEI
Genghis-Han a unit triburile
nomade mongole ~i i-a invins
pe musulmanii turci. EI le-a
permis crestlnilor europeni
Plecarea • . sa calatoreasca in Orient.
!9. 127J,la varsta de 17 ani,
Marco Polo a plecat din •
Veneti~ lmpreuna cu tatal !
~i cu unchiul sau spre portul
Akko in Palestina.'

• EXPEDITII DE EXPLORARE •

Spre Orient
M
arco Polo (s"tfmga)este unul dintre cei mai cunoscuticalatori
din istorie. In 1271, el a parasit Venetia pentru a pleca spre
Orient impreuna cu tatal si unchiul sau, care mai facusera
aceasta calatorie, Au navigat in josul Golfului Persic, apoi au trecn
pe uscat muntii Afghanistanului. Au traversat periculosul de~ert-
- --
Gobi, unde vanturile de noapte se tanguie cu niste voci lugubre. _ Calito,ria spre Orient
Dupa trei ani, au ajuns la curtea lui Kublai-Han, imparatul mongol ~~.,....- intoarcerea la Venetia
al Chinei si nepotul marelui Genghis-Han. Kublai-Han conducea Cilitoriile din China
un imperiu imens. El s-a bucurat de vizita strainilor ~i i-a permis
lui Marco Polo sa calatoreasca prin imperiul sau. Marco Polo a vizitat
erase impresionante, a vazut pietre pretioase, mestesugari priceputi ~i
palate decorate cu aur si argint. Cand familia Polo s-a intors la Venetia,
PE USCAT ~I PE MARE
Marco a fost capturat de genovezi, care se razboiau cu venetienii, El i-a Familia Polo a cal~torit pe uscat spre Rasarit, _:_-
povestit unui alt prizonier, pe nume Rustichello, despre aventurile sale insa s-a lntorspe-mare 24 de ani mai tarziu,
nemaiauzite, iar acesta le-a publicat intr-o carte numita Descrierea Ei au vazut tatj_~Lbogatii fiestiute de europesj;
Povestile lui-Marco Polo despre China ~i Indi -'--;_-
lumii. Multi nu l-au crezut pe Marco Polo, altii insa au visat la tarile au fost mult tirnp sUfsa de inspiratie~t~tru ..:::-..
descrise de el. poeti ~i exploratori. - ~

22
 ARMAMENTUL
Luptatorii mongoli i-au
invins pe turcii musulmani,
folosind arcuri scurte
?i curbate, coifuri
de metal
?i platose
din piele de bivol.

)
Muntii Pamir I
FamlliaPclo a traversat Muntii
Pamir din Asia, care se ridica la
o inaltime de 4755 metri
deasupra nivelului marii. • Chang'an (Xi'an)

Tigri
Marco Polo a V3zUt tigri
indochinezi in zona .'
Kunming, la sud. A

BANI
DE HARTlE

C hineZii au folosit
banii de hartie
pentru prima data in
jurul anului 600. Cand
Marco Polo a ajuns in
China, in 1200, a fost surprins sa vada
chinezii cumparand bunuri cu bani de
hattie in loc de monede. Europenii nu
puteau lnteleqe cum putea 0 bucata de
hartie sa valoreze ceva. in 1600, bancile
europene au inceput, de asemenea,
sa emita bancnote.
 • EXPEDITII DE EXPLORARE •

China descopera
lumea
reori chinezii s-au aventurat sa iasa in afara granitelor lor maritime.
n timp ce alte popoare porneau in calatorii pentru a face comert,
entru a-si raspandi religia sau pentru a descoperi noi locuri pe care
sa le colonizeze, chinezii aveau tot ceea ce le trebuia in propria lor tara.
Cu toate acestea, doreau sa arate restului lumii puterea imperiului lor.
La inceputul sec. XV, Ch'eng Tsu, imparat din dinastia Ming, i-a incredintat
amiralului Zheng He comanda unei flote imense de jonci, nave construite
pentru calatorii pe ocean. Cu 255 de corabii, 62 de vase enorme incarcate cu
comori si 28 000 de oameni, Zheng He a parasit portul Nanking, pornind spre
marile sudice. Intre 1405 ~i 1433, el a condus sapte expeditii, iar vasele sale
au ajuns in Asia de Sud-Est, India, Golful Persic ~i Africa.
Celor intalniti in calatoriile sale le-a daruit ceai,
matase ~i portelan, La intoarcere a adus cu
sine diplomati straini si animale exotice.

'INVENTII
Unele dintre cele mai mari inventli provin
din China. Primele busole, precum acest ac
magnetic ce pluteste intr-un vas cu apa, ii
ajutau pe marinari sa se orienteze in calatorille
lor pe marl,

VASELE MARII ~
Joncile lui Zheng He erau de cinci ori mai mari decat
caravelele portugheze. Printul Henric al Portugaliei a preluat
pentru vasele sale unele caracteristici ale joncilor chineze.
 OCEANUL
INDIAN

- Rule principale
Rule secundare
- - - Imperiul Mlng

'-V

HARTA CALATORIILOR LUI ZHENG HE

In cele sapte mari calatorii ale sale,
Zheng He a aratat multor popoare
boqatia ~i splendoarea Chinei.

~TIATI cA...
Vasele lui Zheng He au ajuns in Africa
in 1415 ~i au trecut pe langa Capul Bunei
Sperante cu 70 de ani inaintea primilor
calatorl europeni. Dupa incheierea
pereqrinarilor lui Zheng He, China s-a izolat
din nou de restullumii.

PORTELAN
CHINEZESC

In 1414, Zheng He a adus cu el

ambasadori din estul Africii ~i
daruri neobisnuite.
In imagine, un servitor
Ii arata lui Ch'eng Tsu
unul dintre daruri,
o girafa.
D e'icatu, portelan chinezesc era mai
frumos decat orice obiect confectionat
de olarii din intreaga lume. Facut dintr-un
amestec de luturi ce nu se gasea decat in
China, acesta era admirat ~i pretuit peste
tot. In sec. XII, negustorii au
adus in Europa portelan din
China. Era atat de rar ~i
de scump, lncat doar
cei foarte boqati i~i
puteau permite sa-]
cumpere. Mestesuqarii
europeni au incercat sa
fabrice portelan ei in~i~i,
insa timp indelungat,
portela nul lor nu s-a
putut ridica la calitatea
celui chinezesc.

Aflati mai multe in China ~i Japonia

25
 • EXPEDITII DE EXPLORARE •

Drumul spre India

A
n sec. xv, portughezii incercau sa gaseasca un traseu maritim

I catre Orient. Printul Henrie al Portugaliei (numit ~i .Navigatorul")

a fondat 0 scoala de navigatie si a sprijinit exploratorii care
pomeau in calatorii de-a lungul coastei de vest a Africii in niste
INSTRUMENTE DE NAVIGATIE
Astrolabul mascara unghiul
la care se afla soarele sau
Steaua Polara fata de orizont.
~ corabii mici, numite caravele. in 1485, Diogo Cao a atins Cape Marinarii stiau astfel cat de mult
calatorlsera spre nord ori spre sud.
'\ Cross si a ridicat un monument de piatra numit padriio.
~ Doi ani mai tarziu, Bartolomeo Diaz a trecut pe langa
monumentullui Cao. El a inconjurat Capul Bunei Sperante,
insa echipajul sau, cuprins de frica, I-a rugat sa se intoarca.
Exploratorul Vasco da Gama a facut comert cu aur, fildes si FILDE~UL PRETIOS
sdavi in Africa si a ajuns in portul indian Calcutta in 1498. Aceasta solnita
africana, Infati~and
El vroia sa faca comcrt cu printii indieni, insa acestia nu portughezi
au fost deloc impresionati de marfurile oferite. Atunci, lnarrnati, calare,
portughezii au recurs la forta si si-au intemeiat baze a fost sculptata
In fildes, Africanii
comerciale in India ~iAfrica. Curand, Portugalia vindeau fildes
avea sa devina un imperiu putemic. portughezilor.

PRIVIND SPRE EST

in ciuda numelui,
printul Henrie nu a
navigat niciodata:
dar i-a ajutat
pe multi dintre
marii exploratori
portughezi.

NAVIGAND SPRE
Corabiile portugheze se tl
aproape de coasts ~i urmau rute .
cunoscute In calatoriile lor spre
Africa. Portuqhezii erau tratati cu -
neincredere In unele tari. Adesea,
ei se impuneau cu ajutorul arrnelor.
LUMEA LUI PTOLEMEU
Astronomul ~i
matematicianul grec
Ptolemeu a desenat 3
s:::::
aceasta harta in n
s:::::
anul 150. Ea arata
a
doar partea de nord "'C
n
Q)
a Africii, pentru ca :::::I

nu se stla cat de mult n

n
se intinde aceasta spre Q)

:::::I
sud, iar primii exploratori Q)

portughezi credeau ca
MIRODENII DE VANZARE <
IE·
A-
Q)
n sec. XV, mirodeniile
JS~~I~~~ I
lumea arata astfel. .-+
VI
"'C
erau scumpe. Pe atunci, ....
n
Ail evident, nu existau frigidere
:::::I
~~~,JtJI~. ~i pentru a scapa de mirosul c..
de carne veche, erau folosite .......,
Q)

mirodenii. Piperul era atat de

rar, Incat uneori servea drept moneda de schimb.
Portughezii au descoperit ca multe dintre
mirodeniile vandute in India proveneau de fapt
din Insulele Molucca, aflate la rasarlt. Ele au
devenit cunoscute drept Insulele Mirodeniilor.

NAVIGAND PENTRUGLORIE
Binecuvantat de regele Manuel I ~i de preoti, Vasco da Gama a parasit Lisabona in 1498,
cu destinatia India. Cele patru corabii ale sale erau tncarcate cu provizii pentru trei ani.
Marinarii s-au luptat cu furtunile, multi au murit de scorbut.
 • LUMEA NOUA •

Spre Vest ~TIATI cA ...

xploratorul italian Cristofor Columb (stangal

E
Oamenii din Indiile de Vest dormeau in
credea dl va ajunge in Orient daca va naviga spre paturi suspendate, numite harmorcas.
Marinarii lui Columb au preluat ideea
Vest. Ca multi altii, Columb nu avea nici cea mai
si, pentru a se feri de sobolani,
vaga idee ca Americile, pe care vikingii le descoperisera si-au ridicat paturile deasupra puntil,
cu multe secole in urma, vor aparea in calea sa. El credea denumindu-Ie hamace.
eft cea mai mare parte a lumii era fermata dintr-o intindere de uscat,
care include a Europa, Africa si Asia. Columb i-a convins pe regele
Ferdinand si pe regina Isabella ai Spaniei sa-i finanteze calatoria, In
1492, el a plecat din Spania cu cele trei corabii ale sale, Nina, Pinta
si Santa Maria. Cand Columb a vazut prima data insulele din Caraibe,
a crezut eft acestea erau insulele din apropierea Asiei si le-a numit
Indiile de Vest. Aici a gasit alimente si animale ciudate, pe care
le-a dus la curtea spaniola. Columb a intreprins inca trei calatorii
strabatand Atlanticul si a explorat Caraibele si parti ale coastei
Americii Centrale. El crezuse ca a descoperit 0 alta parte a Asiei, insa
cu timpul oamenii si-au dat seama eft aceasta era 0 "Lume Noua"

Gabia
Platforms de observare

mancare

Puntea superioara
Aid marinarii dormeau
~i preqateau mancarea,
MODELUL UNUI VAS-AMIRAL
Santa Maria era vasul-amiral al lui Cristofor Columb. Nimeni
nu stie cum arata exact, insa exista modele care ne dau 0 idee.
Santa Maria era mai lenta ~i mai greoaie decat celelalte doua corabil,
A naufragiat pe insula Hispaniola (astazi, Haiti) in 1492.
INTALNIREA A DOUA LUMI
Columb a debarcat pe insula San Salvador
In Bahamas ~i a declarat-o teritoriu spaniol.
Insularii erau prietenosi cu strainii,

n
o
c
3
CT
VI
.,
"'0
n
~
VI
r-t-
."\,)

pAMANT!
Dupa mai mult de 0 luna pe mare,
echipajul era obosit ~i nernultumit.
Oamenii doreau sa se intoarca acasa.
Dar un striqat din gabie le-a dat curaj.
La orizont se vedea parnantull

"
INTRE DouA LUMI

C olumb nu a descoperit
Asia, insa a legat emisfera
estica de cea vestica,
Lumea Veche de cea Noua,
Nu dupa mult timp, tntre
ele a inceput neqotul
cu animale
~i alimente.
Europenii au adus
In Lumea Noua
care cu roti, fier,
otel, cai, oi, porci,
qrau, trestie de
zahar, ~i s-au
intors In Europa
cu cartofi,
ananas, avocado,
rosii, porumb, fasole
pitica, vanilie, alune,
curcani, cacao, tutun ~i cauciuc .

. mai multe in Vikingii

 • LUMEA NouA •

Spania
~i Lumea Noua
onchistadorii (cuceritorii) spanioli au plecat spre Lumea Noua

C la inceputul sec. XVI. Atrasi de mirajul aurului si al puterii, ei

au urmat traseullui Columb, traversand Atlanticul in galioane
impunatoare. Preotii catolici Ii insoteau pentru a converti popoarele din
noile teritorii la crestinism. Lumea Noua era intruchiparea tuturor viselor.
Aztecii din Mexic ~i incasii din Peru traiau foarte bine organizati de sute INSULA-CAPITAL~
de ani. Conchistadorii spanioli au fost uimiti de comorile de aur si argint Tenochtitlan, capitala azteca,
era inaltata pe 0 insula dintr-un
si de somptuoasele erase, piramide, temple ~i statui din piatra ce fusesera
lac. Distrusa de conchistadorul
construite de aceste popoare, fara a avea unelte de fier ~i fara a cunoaste spaniol Hernando Cortes in 1521,
roata. in 1521, Hernando Cortes a capturat Tenochtitlanul, capitala a fost reconstruita mai tarziu fiind
nurnita Ciudad de Mexico.
aztecilor. Francisco Pizarro a ajuns in centrul imperiului Incas aflat
in muntii Anzi, in 1532. Calare si folosind arme de foe, spaniolii
au invins numeroasele armate aztece si incase si, in curand,
au ajuns sa domine aceasta bogata lume noua.

ROZARIUL
Preotii catolici care au mers
in Lumea Noua purtau cu
ei rozarii. Marqelele ii ajutau
pe oameni sa se concentreze
~i sa i~i numere ruqaciunile,

~TIATI cA ...
Europenii au adus in Lumea Noua
multe boli infectioase, precum pojarul,
varicela ~i gripa. Popoarele de acolo nu
aveau imunitate la aceste boli ~i multi
au pierit. Traditiile ~i obiceiurile lor
au murit odata cu ei.

COMORI DE AUR
Conchistadorii au gasit
comori uimitoare. lncasii
foloseau aceasta fiqurina de
aur, reprezentand un
zeu ina ri pat,
in ceremonii
religioase.
 o
t"D

TRATATUL DE LA TORDESILLAS (")

t"D
Q..)
c::::
3
~VI
(")
o
:::::s
(")
::::;
VI
r-+
Q..)
a..
o
::::!.
VI
'"C
Q..)
:::::s
o
-)
:::::s
r-
c::::
3
t"D
Q..)

P e masura ce Imperiile portughez ~i spaniol

deveneau tot mai puternice, ele au tnceput
sa i~i dispute dreptul de stapanire asupra
Z
o
c::::
Q..)(
.--.;

teritoriilor din Lumea Noua.In 1494, Papa

Alexandru VI a elaborat un tratat care trebuia
sa puna capat certurilor. EI a tras 0 linie de-a
lungul hartii lumii (sus). Teritoriile aflate in
partea de sus apartineau Portugaliei, iar cele de
jos - Spaniei. Desi Brazilia e in America de Sud,
ea a fost revendicate de Portugalia atunci cand
a fost descoperita, pentru ca se afla sub linie.
Franta, Anglia ~i Olanda au protestat, caci ele
nu primeau nicio parte din bogatiile Lumii Noi.

NAVIGAND PE OCEAN
Galioanele pline cu aur ~i
argint din Mexic ~i Peru
traversau Atlanticul. 0 mare
parte din aurul adus de
spanioli din America de Sud
era folosit pentru fabricarea
monedelor. Bogatiile Lumii
Noi i-au facut puternici pe
regii Spaniei. De multe ori
ei trimiteau corabii inarmate
pentru a proteja galioanele
lmpotriva piratilor,
 PERLE PENTRU REGINA
Regina Elisabeta I a Angliei I-a incurajat
pe Francis Drake sa atace vasele
spaniole In timpul calatoriilor sale.
Ea i-a dat bani ~i corabii ~i a primit
o parte din comorile cucerite
de acesta. in imagine, Drake
Ii daruieste Reginei un colier
de perle la bordul vasului
sau Golden Hind.

STRAMTOAREA FURTUNOASA
Magellan a descoperit 0 trecatoare spre Est; lnsa, pentru nu se scufunda
In apele zbuciumate, era nevoie ca vasele sa fie ghidate de barci cu vasle.
Cand Magellan a ajuns In cealalta parte parte a strarntorii ~i a vazut
oceanul calm, I-a denumit Pacific (Iinistit).

• LUMEA NouA •
A

In i urul Iumii
D
atorita corabiilor care ajungeau in cele mai
indepartate colturi ale lumii, oamenii si-au
imbogatit cunostintele de geografie tot mai mult.
Urmand exemplullui Columb, exploratorul portughez
Ferdinand Magellan (stangal credea ca poate gasi un
drum prin Vest catre Insulele Mirodeniilor. Ell-a convins pe Carol I
al Spaniei sa ii finanteze calatoria, Magellan a pomit sa traverseze
Atlantieul in 1519, cu cinci corabii. El a descoperit furtunoasa si
inselatoarea stramtoare din partea inferioara a Americii de Sud,
care astazi ii poarta numele. In 1521, a debarcat in Insulele Filipine.
Ajunsese in Orient navigand spre Vest. Magellan a fost ucis in Insulele
Filipine, insa echipajul sau si-a continuat calatoria pe vasul Victoria catre
Spania. 56 de ani mai tarziu, stralucitul navigator englez Francis Drake a
pomit intr-o calatorie catre marile sudiee ~i in jurullumii. El a navigat
in partea de sus a coastei vestiee a Americii de Sud, atacand porturi
spaniole si capturand incarcaturile de pe
vase. Drept raspuns, Invincibila ~~,.~g~~~~
Armada, uriasa flota spaniola,
a incercat sa invadeze Anglia
in 1588, dar a esuat.

CALATORIILE LUI DRAKE

in 1577, Drake a plecat din Plymouth,
Anglia, In cea mai renumita calatorie
a sa. Peste trei ani s-a tntors triumfator
dupa ce Inconjurase lumea.
 o
('I)

C
::::::l
c...
('I)

""'0
(3
:::;.
::::::l
('I)

::::::l
C
:3
('I)
('I)

o
n
GALIOANELE DIN MANILA ('I)
Q)
::::::l
A
C
n 1521, Ferdinand Magellan a declarat Insulele Filipine
Iposesiune a Spaniei. 50 de ani mai tarziu, galioanele
spaniole au inceput sa navigheze de la Acapulco
C

""'0
Q)
n
3i
(In Mexicul de astazi) catre portul Manila din Insulele n
....,;
Filipine. Manila a devenit un centru al comertului
lntre India, Asia de Sud-Est, Japonia ~i China.
Galioanele transportau la Manila marfuri din Europa
si argint mexican ~i se Intorceau In Spania lncarcate
cu bogatii din Orient. Unele galioane, precum
Nuestro Senora de 10 Concepcion, au naufragiat
pe parcursul periculosului traseu.
 -------Ml-------
• LUMEA NouA •

Gheata a fost
A
sparta
n sec. XVI, Spania si Portugalia controlau rutele maritime sudice

I catre Orient. Celelalte tari au fost fortate sa gaseasca un alt drum

pentru a trece din Atlantic in Pacific ~i anume 0 trecatoare din
nord-vest. in 1497, italianul Giovanni Caboto a urmat rutele pescarilor
care prindeau cod in nordul Atlanticului ~i a descoperit Newfoundland.
Francezul Jacques Cartier a descoperit fluviul St. Lawrence, care
a devenit principalul drum in interiorul Americii de Nord. in 1576,
englezul Martin Frobisher a explorat coasta de nord-est a Canadei
~i a ajuns pana la Insula Baffin. Un alt englez, Henry Hudson,
a descoperit fluviul, stramtoarea si golful care-i poarta numele,
insa numai Sir John Franklin a reusit sa gaseasca trecatoarea
din nord-vest atunci cand a explorat Oceanul Arctic, intre
1845 si 1848. Nimeni nu a traversat-o pana in 1906.

CALATORII PERICUlOASE
Marile reci ale Nordului erau 0 provoca
pentru exploratori. Chiar ~i atunci cand
apele pareau calme, iernile lungi
~i aspre Ie faceau calatoriile dificile
~i lente. Vasele rarnaneau de multe
ori prinse in gheata cateva luni
la rand. Multi marinari
de scorbut ~i mureau
in chinuri.

FllDE~ DE MORSA
lnuitii (eschimosii]
traiau pe coasta de
nord a Canadei, in
Alaska ~i Siberia.
Ei faceau comert
cu blanuri ~i fildes.
 iN VOlA VALURILOR
Henry Hudson a condus trei
expeditii catre marile Nordului.
in timpul iernii naprasnice din
1610, echipajullui Hudson s-a
rasculat atunci cand el a vrut
sa continue calatoria spre nord.
Razvratitii I-au lasat pe
Hudson, Irnpreuna cu fiul sau
~i cu membrii credinciosi
ai echipajului, intr-o barca,
fara vasle, apa ~i mancare,
Ei au disparut fara urrna,

->
::s
::s
Q
c..
I
<
rD
VI
I""T
.'V

- CaboL1497
- Cartier 1535·1536
- Frobisher J 576
Bud on 1610

EXPLORAREA AMERICII DE NORD

Multe locuri poarta numele
exploratorilor care au incercat sa
gaseasca trecatoarea de la nord-vest.

CENIRUL COMERCIAL HUDSON BAY

"n 1670, un grup de nobili

I ~i de negustori englezi
instariti a intemeiat Compania Hudson's Bay.
Regele Carol II al Angliei a permis acestei
companii sa fad neqot in toate tinuturile
traversate de apele ce se varsau in Golful Hudson.
Aid inuitii Ie vindeau europenilor blanuri de
animale salbatice, curnparand in schimb arme
~i alte marfuri,
 PISTOLUL UNUI PIRAT
Armele obisnuite ale piratilor erau
pumnalul, toporul, sabia curbata
numita cutit de abordaj ~i pistolul.

• COMERTUL •

Piratii
iratii au colin~at marile timp de secole, atacand vasele si capturandu-le

P incarcaturile. In sec. XVI, prada era din ce in ce mai bogata. Galioanele

spaniole, incarcate cu aur, argint si pietre pretioase din Lumea Noua,
travers au regulat Atlanticul, iar vasele incarcate cu mirodenii si matasuri
navigau de-a lungul cailor comerciale din Mediterana si Oceanul Indian.
Aflate deseori in razboi cu Spania, Anglia, Franta si Tarile de Jos
permiteau unor marinari denumiti corsari sa atace vasele spaniole
~i sa le captureze incarcaturile pentru respectivul monarh.
in sec. XVll, cand a fost incheiata pacea cu Spania, multi corsari
au devenit pirati. Ei si-au stabilit taberele in Indiile de Vest si in
Madagascar. Viata de pirat era atractiva pentru marinarii prost
platiti ~i tratati cu asprime. Henry Morgan a fost primul pirat
celebru din anii 1650, iar "Barba Neagra" Edward Teach
a terorizat coasta de est a Americii in jurul anului 1700.

STIATI cA ...
Echipajul oricarei corabii tremura
Inqrozita la vederea steagului negru
cu cap de mort. Initial, piratii aveau
propriile steaguri, precum eel din
imagine. In sec. XVIII, Jolly Roger a
devenit steagul universal al piratilor.
CAMARAZI, LA ARMEl
Dupa ce abordau 0 corabie, folosind cangi ~i franqhii,
piratii se napusteau asupra echipajului acesteia.
Fiind mai nurnerosi, piratii ieseau lnvinqatori. Cei Invinsi
puteau deseori alege: Ii se alaturau sau mureau!

GOLFUL CONTRABANDI~TILOR
avele ajungeau in cele mai lndepartate colturi ale
N lumii ~i cornertul devenea tot mai organizat. Multi
conducatori cereau ca negustorii sa plateasca taxe
speciale pentru bunurile pe care Ie aduceau in tara.
In porturi existau aqenti care asigurau achitarea banilor.
Contrabandistii evitau sa platesca taxele,
aducand in tara marfuti pe ascuns. Ei
navigau in golfuri parasite, departe de
marile porturi, ~i i~i descarcau vasele pe
uscat in miez de noapte.

PORTRETULUNUI PIRAT
Piratii jefuiau vasele pentru
folosul propriu, riscand sa fie
spanzurati daca erau prinsi,
In schimb, corsarii aveau un
document regal, care Ie permitea
sa captureze vasele unui inamic.
 • COMERTUL •

Influcnta
olanrleza
iecare tara din EuroPAavroia sa cucereasca 0 parte din Orient

F si din bogatiile sale. In sec. XVI, spaniolii si portughezii

au dominat comertul cu Orientul, insa olandezii, englezii
si francezii i-au ajuns din urma, In 1602, guvernul olandez a
constituit Compania Olandeza a Indiilor Orientale, care avea sediul
In Batavia, pe insula Java, In Indiile Orientale (astazi Indonezia), Navele acestei
companii ocoleau principalele porturi comerciale de mirodenii din Oceanul Indian EAST INDIAMEN
si China, controlate de portughezi. Englezii au format si ei propria Companie Vasele comerciale olandeze cu
armament greu se
a Indiilor Orientale si au devenit un mare rival al olandezilor. Insa, In sec. XVII,
numeau East Indiamen.
olandezii detineau suprematia. Intre 1618 si 1629, ei i-au alungat pe portughezi Ele transportau aur din [arile
din pretioasele Insule ale Mirodeniilor. Olandezii au creat 0 retea comerciala de Jos in India ~i in Extremul
Orient, unde erau lncarcate
vasta In Indiile Orientale si i-au incurajat pe bastinasi sa cultive plante noi,
cu mirodenii, ceai, jad,
precum ceaiul, cafeaua, zaharul ~i tutunul. In 1642, dornic de a stabili portelan si pietre pretioase
alte cai comerciale, guvernatorul Indiilor Orientale Olandeze l-a trimis pentru pietele din Europa.
pe Abel Tasman In Pacificul de Sud. Acesta a vizitat Noua Zeeland a,
iar In 1644 a explorat coastele de nord si de vest ale Australiei.
Dar olandezii nu au fost impresionati de oportunitatile de
comert din aceste tinuturi indepartate si nu le-au explorat
mai departe.

AMERICA DE NORD
Olandezii au cautat oportunitati de cornert ~i in vest.
In 1612, exploratorii olandezi s-au stabilit pe 0 insula de
pe fluviul Hudson, pe care au denumit-o New Amsterdam.
Englezii au capturat-o in 1664 ~i au redenumit-o New PORTELANUL DIN DELFT
York. Aceasta harta infati~eaza flota enqleza in port. In sec. XVII, artele ~i rnestesuqurile
au prosperat in [arile de Jos.
Mestesuqarii din orasul Delft
au creat obiecte de olarit
colorate in alb ~i albastru,
care au ajuns sa poarte
numele orasului,

38
 CULESUL BOABELOR DE CAFEA
Femeile din Java cara pe cap cosurile cu boabe de
cafea. Cafeaua este obtinuta din fructe rosii, care
cresc in tuflsuri. Fiecare fruct confine doua boabe
care sunt prajite ~i rnacinate. In anii 1720, olandezii
erau cei mai mari furnizori de cafea din Europa,
cafenelele devenind foarte populare.

COMPANIA OLANDEzA A INDIILOR

ORIENTALE

C ompania Olandeza a Indiilor

Orientale era foarte puternica.
limp de 200 de ani olandezii au facut
cornert cu Asia ~i au guvernat insulele
ce apartin Indoneziei de astazi, Ei aveau
baze de-a lungul cailor lor comerciale
~i birouri in strainatate, precum cel
din Londra (In imagine). Prin 1700,
compania controla comertul cu mirodenii din Indiile
Orientale ~i avea 0 filiala ~i in Africa de Sud.

TRIUNGHIUL COMERCIAL
Negustorii I~i incarcau vasele In porturile
europene, apoi navigau In Africa, unde
cumparau sclavi. Sclavii erau vanduti
In Lumea Noua, iar bunurile curnparate
acolo erau aduse In Europa.
~TIATI cA ...
Sclavii erau Inghesuiti pe platforme din
interiorul corabiei, ramanand astfel chiar
~i doua luni. In acele conditii mizere,
bolile se raspandeau rapid. Multi sclavi
mureau In timpul calatortei catre
Lumea Noua.
CATU~E
In timpul
lungii traversari
a Atlanticului,
sclavii erau prins]
In lanturi cu catuse,
precum cele din
imagine, pentru
a-i impiedica sa
sara peste bordo
• COMERTUL •
A
Sclavii
I
n sec. XVI, negustorii din mai multe tari au inceput sa
cumpere si sa vanda africani pentru a munci in Lumea
Noua, Spaniolii de acolo aveau nevoie de lucratori pentru
minele lor de aur si argint, fiindca multi bastinasi murisera
in timpul cuceririi spaniole sau din cauza bolilor aduse de
europeni. Vanatorii de sclavi atacau satele de pe continent si
capturau barbatii, femeile ~i copiii. Acestia erau dusi pe coasta,
unde europenii ii cumparau de la capeteniile de trib africane in
schimbul unor arme sau produse de cupru. Sclavii erau legati
in lanturi, transportati peste Atlantic si vanduti in porturi.
Apoi erau revanduti colonistilor europeni din Indiile de Vest
si America de Nord, pentru a munci pe plantatiile de trestie de
zahar, tutun si bumbac. Sclavii erau insemnati ca animalele de
noii lor proprietari cu fierul rosu si dusi pe campuri sau in mine,
un de munceau din zori ~i pana in noapte. In sec. XVIII, milioane
de sclavi au fost trimisi in Lumea Noua, Europa si Lumea Noua
s-au imbogatit de pe urma comertului cu sclavi, in timp ce
Africa a pierdut un numar mare de oameni si numeroase traditii,
MUNCA LA CAMP
Sclavii de pe 0 plantatie de
trestie de zahar din Caraibe
aduna recolta, adica
tulpinile taiate, pe care Ie
leaga In qrarnezi.
FABRICAREA ZAHARULUI
Sclavii due qramezile de tulpini
la masina care Ie zdrobeste,
obtinandu-se un sue dulce.
Acest suc din trestie era
folosit pentru fabricarea
zaharului, a romului ~i a
melasei. Proprietarii plantatiei
erau foarte boqati, din profit
curnparand ~i mai multi sclavi. .
40
,...
n sec. XVIII, comertul cu sclavi
I prospera, multi Insa afirmau ca
sclavia li priva pe oameni de dreptul
lor fundamental de a fi liberi. William
Wilberforce a condus 0 miscare de
desfiintare a sclaviei In Imperiul
Britanic. Dupa ce sclavia a fost abolita
In 1807, el a continuat campania ~i In
alte tari. The Liberator era un ziar abo-
litionist publicat la Boston de William
Lloyd Garrison. La sfarsitul sec. XIX,
majoritatea statelor abolisera sclavia.
 • COMERTUL •

A
Comcrtul rusesc
n sec. XVI, Rusia a inceput sa-si extinda granitele, Tarii au cucerit

I teritoriile vecine ~i au trimis cazaci sa exploreze teritorii in Siberia,

un tinut aspru si rece din Est, cu multe bogatii subterane. Englezii
si olandezii aflati in cautarea unei trecatori nord-estice catre Insulele
Mirodeniilor au inceput comertul de blanuri cu Rusia. in 1672, Petru cel
Mare a devenit tar al Rusiei. Hotarat sa faca din tara sa 0 putere mondiala,
a calatorit in tarile Europei de Vest pentru a le studia societatea, economia
~i tehnicile de constructie a corabiilor. A extins Rusia pana la Marea
Baltica, iar in 1703 a intemeiat capitala Sankt Petersburg, din dorinta de
a da Rusiei un port apropiat de cele occidentale. Deoarece rusii doreau sa
exploreze teritoriile aflate la est de tinuturile lor, Petru cel Mare l-a chemat
la curte pe danezul Vitus Bering. in 1728, Bering a navigat intre Rusia -~i
Alaska si a descoperit trecatoarea nord-estica, Vanatorii rusi prindeau ursi
polari ~i morse de pe coasta Alaskai, Astfel a inflorit comertul cu blanuri,

UN TRAI GREU
Stramosii acestui cazac din 1890
erau tarani-osta~i, locuitori ai
zonelor de granita ale Imperiului
Rus. Ei luptau pentru tar, primind
in schimb unele privilegii. Au fost
primii oameni care au deschis
Siberia Estica,

Siberia

DE LA POLUL NORD
Ru~ii au dezvoltat comertul prin intemeierea
orasului Sankt Petersburg ~i prin deschiderea
Trecatorii nord-estica din extremitatea
Scandinaviei la Marea Bering.
 CAPITALA-PORT
Sankt Petersburg a devenit capitala Rusiei in 1712. Acest oras frumos (")
(1)
a fost un important centru in relatiile comerciale cu Occidentul. -)

~.
a..
Q
(1)
Q.)
s::::::

TRECATOAREADIN NORD-EST
Baronul Nils A. E. Nordenskjold era un explorator din Suedia.
in 1879 a devenit primul om care a navigat prin trecatoarea
nord-estica ce leaga Oceanul Atlantic de cel Pacific. EI T~i
povesteste experienta in cartea sa, CalMoria Vegai.

SCHIMB DE MARFURI
Vanatorii de blanuri din nord-vestul Rusiei
Ie aratau negustorilor englezi din Compania
Muscovy pieile Imblanite de vulpe polara.
Negustorii ancorau intr-un golf din Marea Alba
~i vasleau aproape de mal pentru a-i intalni.
Englezii schimbau lana pe blanuri,

recatoarea nord-estica este friquroasa

T ~i complet inghetata. Sparqatoarele
de gheata sunt nave puternice, singurele
care i~i pot croi drum. Prora lor se infige
In gheata pana cand greutatea navei
face ca sloiurile sa se sparqa, Incepand
cu anii 1930, navele rusesti au navigat
cu regularitate prin trecatoarea nord-
estica catre Marea Bering, deschizand
noi cai comerciale.

Aflati mai multe in Gheata a fost sparta

43
 • COMERTUL •

Bogatta Indiei
ndia era pentru europeni un loc plin de bogatii, Imparatii

BISERICA DIN GOA

I
moguli aveau comori si palate magnifice, iar tara era
bogata in aur, bijuterii, mirodenii si bumbac. in 1498,
Vasco da Gama i-a adus pe portughezi in India, iar acestia
Portughezii au transformat au inceput sa vanda si sa cumpere mirodenii si obiecte de lux,
orasul Goa in capitala lor
in India. Ei au construit
din baza lor de coasta din Goa. in 1600, negustorii londonezi
biserici pentru a-i converti au pus bazele Companiei Britanice a Indiilor Orientale si si-au
pe localnici la crestinism. stabilit cartierul generalla Bombay; francezii au ajuns in India
in 1668. Odata cu slabirea puterii imparatilor moguli, in anii
1750, francezii §i britanicii au inceput sa se lupte pentru a prelua
controlul asupra Indiei. Ultimii au castigat si, la inceputul
sec. XIX, toate statele indiene erau sub stapanire
britanica, in 1877, Regina Victoria a devenit
"Imparateasa a Indiei". Britanicii aveau acum acces
nelimitat la bogatiile tarii. Ei trimiteau bunuri si
materii prime in Anglia, unde Revolutia Industriala
adusese schimbari radicale in modul de productie si
GRATIOASA CORABIE CU pANZE transportul marfurilor. Comertul intra intr-o etapa noua.
Pana in 1860, marfurile din India ~i
China erau transportate cu ajutorul
corabiilor cu panze, Apoi au fost folosite
CEAI iN 001
vapoarele cu aburi, mult mai rapide.
Un administrator al Companiei Britanice a Indiilor Orientale
bea ceai cu un print indian. inaintea venirii britanicilor,
printi] indieni stapaneau cea mai mare parte a Indiei.
in sec. XIX, tara era deja controlata de Compania Britanica
a Indiilor Orientale ~i de Guvernul Britanic. Multi englezi
au facut averi in India ~i duceau 0 viata de lux.

BUMBAC INDIAN
ndienii cultiva bumbacul ~i II tes manual
Ide mii de ani. La inceput, englezii
curnparau tesaturi din India, dar ulterior au
inceput sa importe bumbacul neprelucrat
~i sa Il teasa manual ei in~i~i. Pe masura ce
crestea cererea de tesaturi, au fost inventate
masini care sa Ie produce in cantitati tot
mai mari. in timpul Hevolutiei Industriale, CREATURI CIUDATE
Anglia a devenit unul dintre cei mai mari Hefanti ~i alte animale rare erau aduse din India peste tot
producatori de tesaturi din lume. in lume. Oamenii se adunau in qradinile zoologice, precum
aceasta, din Londra, pentru a vedea creaturile neobisnuite.

44
 • COMERTUL GLOBAL •

Inima Africii
imp de sute de ani, Africa a fost un tinut misterios pentru europeni. Marinarii

T navigau in jurul continentului, dar prea putini exploratori s-au aventurat

in interior. Stiau ca vor intalni jungle, mlastini, deserturi si campii intinse
cu animale salbatice. Exploratorii au murit de boli tropicale, precum malaria si
febra galbena. 0 parte a Africii de Vest este cunoscuta ca .rnormantul omului alb".
Datorita bogatiilor de fildes, aur si sclavi, multe tari europene si-au stabilit porturi
comerciale pe coasta africana. In 1652, Compania Olandeza a Indiilor Orientale
~i-a stabilit 0 baza in colonia Cape, Africa de Sud. Arabii imbarcau sclavi de pe
coasta estica a Africii catre Orientul Mijlociu si India, in timp ce, de pe coasta de
vest, europenii trimiteau milioane de sclavi catre plantatiile de zahar si bumbac
ale Lumii Noi. Adversarii comertului cu sclavi s-au constituit in societati
antisclavagiste si au incurajat misionarii crestini sa calatoreasca in Africa.
Dr. David Livingstone, misionar si explorator scotian, a calatorit in 1849 pana
in inima Africii. Insemnarile sale i-au determinat si pe alti europeni sa-i calee
pe urme. La sfarsitul sec. XIX, cand s-au descoperit diamante si aur in Africa
de Sud, tara a fost impanzita de imigranti care au ocupat tinuturi intinse.

DESCOPERIREA DIAMANTELORR
In 1868, s-au descoperit
zacarninte de diamant langa
Kimberley, in Africa de Sud.
Deoarece era nevoie sa fie
minate tone de stanca pentru
qasirea unui mic diamant,
s-a u investit cantitati
enorme de bani ~i rnunca
pentru extragerea lor.

EXPLORAREA AFRICII

D r. David Livingstone a fost

SCLAVI PENTRU LUMEA NouA
Cornertut cu sclavi din Lumea Noua
a atins apogeulla inceputul sec. XVIII.
Capeteniile de trib africane capturau
barbati ~i femei din triburile dusrnane
~i Ii trimiteau europenilor la bazele
comerciale de pe coasta.
un misionar ~i explorator
renumit. A petrecut ani intreqi
in Africa, alcatuind harta
tinutului ~i cautand raur]
navigabile pentru misionari
~i comercianti (sus). Cand
Livingstone a disparut cativa ani,
Henry Morton Stanley (stanqa), reporter englez
al ziarului New York Herald a mers in Africa
in cautarea lui. In 1871, Stanley I-a gasit pe
Livingstone langa Lacul Tanganyika ~i I-a salutat
cu celebra formula "Dr. Livingstone, presupun 7".

46
 Initial, aurul
in straturi dispara
INFLUENTA OLANDEZA de standi, ca in imagine.
Olandezii (Boers) s-au stabilit in Africa de Sud ca fermieri. Apoi, aurul a fost descoperit
Colonistii britanici au venit aici in 1830, iar olandezii s-au retras in depozite de suprafata, iar
spre interior, punand bazele statelor Transvaal ~i Orange. mai tarziu la mare adancime,

47
 DESCHIDEREA JAPONIEI
Japonezii au fost uimiti
• COMERTUL GLOBAL • la vederea strainilor ciudati
cu nave negre care au aparut

China §i Japonia
in Golful Edo. S-au urcat
in barci mici ~i s-au apropiat
de vapoare cu prudenta.
Curand dupa americani, au
venit ~i britanicii, francezii

L
a inceputul sec. XIX, europenii stabilisera deja baze ~i rusii. In anul 1860, multi
comerciale in cele mai multe tari, cu exceptia Chinei diplomati ~i comerclanti
si a Japoniei. Chinezilor nu le placeau .barbarii" ~i le straini se stabilisers deja
in Japonia.
permiteau doar olandezilor si portughezilor comertul in anumite
zone. Europenii au debarcat pentru prima oara in Japonia
in anii 1500, aducand cu ei crestinismul, Insa in 1600, shogunii
Tokugawa, aflati la putere, i-au alungat pe europeni, cu exceptia
olandezilor. in urmatorii 200 de ani Japonia a ramas inchisa fata
de restullumii. in sec. XIX, puterile occidentale au incercat sa
atraga China si Japonia in schimburi comerciale. in 1839,
Marea Britanie a intrat in razboi cu China. Trei ani mai tarziu,
chinezii au semnat un tratat prin care cedau Hong Kong-ul
britanicilor. in 1853, patru nave de razboi americane conduse
BAIAT OLANDEZ de comandorul Perry au ajuns in Golful Edo (azi Tokio) din
I ntre 1600 ~i 1850, Japonia. Perry ducea 0 scrisoare a presedintelui sau catre
japonezii Ie-au perm is
olandezilor comertul imparatul Japoniei, prin care se solicita intrarea in porturi
pe 0 insula din portul comerciale. Un an mai tarziu, Japonia si SUA au semnat
Nagasaki. Artistii tratatul. Japonezii au construit cai ferate ~i fabrici
japonezi au indus
figurine olandeze ~i,.foarte curand au devenit 0 natiune
In arta lor. putemic industrializata.

RAZBOAIELE
OPIULUI
Compania brttanica
a Indiilor Orientale a
inceput sa aduca opiu
din India in China,
in schimbul ceaiului
chinezesc. Deoarece
cornertul cu opiu era
ilegal, au izbucnit
razboaie intre chinezi
~i britanici.

CA IN OCCIDENT
Dupa 1854, multi japonezi, indusiv
familia reqala, au renuntat la costumele
traditionale In favoarea hainelor purtate
in Occident, dorind sa se imbrace la fel
ca toata Iumea.
 RASCOALA
BOXERILOR
chinezi n urau pe straini.
U nii
Ei au format 0 grupare secreta
numit Yihequan (Pumnii armoniosi
ai dreptatii), fiind porecliti .boxeri".
In 1900, acestia au atacat institutiile
straine ~i i-au asediat
pe diplornatii din Pekin timp de
55 de zile. Multi chinezi ~i strain:
au fost uci~i in aceasta revolts.
 CALATORIE CU STIL
Un vas de croaziera de lux trece prin
• COMERTUL GLOBAL • Canalul Corint din Grecia, lung de 6 km.
Acest canal a fost construit in 1893,

Canale care unesc pentru a lega Golful Corint de Golful

Savonic.

oceanele
a inceputul sec. XIX, comertul mondial a cunoscut

L o perioada de mare dezvoltare. in timpul Revolutiei

Industriale, bunurile se produceau rapid, ieftin si in
cantitati mario Navele comerciale erau inca nevoite sa-si
transporte incarcatura pe distante uriase in lume. in 1859, francezul Ferdinand
de Lesseps a inceput constructia Canalului Suez, pentru a lega Marea
Mediterana de Marea Rosie, Acesta a scurtat cu 9700 km drumul dintre Regatul
Unit si India, asa ca lumea a inceput sa para mai mica. in 1914, a fost inaugurat SE DESCHIDEDRUMUL
Canalul Suez, lung de 190 km, a fost
Canalul Panama, care leaga Oceanul Atlantic de Pacific. Ferdinand Magellan inaugurat de irnparateasa Eugenie a
si cei care l-au urmat au fost nevoiti sa navigheze in jurul Americii de Sud Frantei, in 1869. Spectatorii stateau pe
pentru a ajunge in Oceanul Pacific, insa astazi vapoarele fac un drum mai margine, iar vapoarele cu aburi formau
o procesiune qrandioasa pe canalul
scurt cu 12 600 km prin Canalul Panama. Acesta a reprezentat 0 mare victorie
care avea sa schimbe fata
a ingineriei. Timp de zece ani, mii de muncitori i-au facut drum prin jungle, comertutui mondial.
dealuri si mlastini, multi dintre ei contractand boli tropicale. in prezent
el este eel mai aglomerat canal din lume.
MAl MARE ~I MAl EFICIENT
Canalul Suez a fost largit de mai multe ori pentru
ECLUZE
a permite accesul unor nave mai mari ~i un trafic
mai intens. Astazi este cu " m mai adanc, cu
70 m mai lat la fund ~i cu '56 m mai lung la
suprafata decat initial.
C analele .se.pot
construi ~I pe
teren denivelat. Aceste
canale au zone umplute
cu apa, denumite
ecluze, care separa
doua sectluni aflate
la inaltimi diferite.
Pentru a trece la
1'869 un nivel mai inalt,
arnbarcatiunea intra
in ecluza, Portile se inchid, iar apa de
la nivelurile superioare curge ~i rldica
ambarcatiunea la acel nivel. Cand portile
de la extremitatea mai inalta se deschid,
ambarcatiunea lnainteaza. Vasele care
calatoresc pe Canalul Panama folosesc
Ecluza Gatun Iirnaqinea din stanqa, sus).
1939 ,.,o
~.

3
~
...-T
C
.
....;

Astazi

Ecluzele Miraflores

Canalul Gaillard

CANALU L PANAMA
. Acesta a fost sapat in parnant,
dar s-au folosit ~i elemente
Lacul Gatun naturale, precum lacurile.

51
 • COMERTUL GLOBAL •

Schlmbartle
din transport
omertul nu este eu putinta fara transport. La inceput, stramosii nostri

C faceau negot numai eu eeea ee puteau cara singuri, Apoi au inceput sa

transporte si marfuri mai grele, eu animale de povara, sanii si care pe
roti, In eele din urma, barcile i-au purtat dineolo de tarmurile lor, ajutandu-i
sa cunoasca lumea. Idei, reli gii, cunostinte si marfuri au treeut de la un popor
la altul. Orasele s-au marit, iar civilizatia s-a raspandit. La sfarsitul sec. XV,
barcile au devenit mai mari si mai rapide, iar navigatia s-a imbunatatit.
Primul vehicul eu motor a fost inventat la inceputul anilor 1800; de atunci
transportul s-a sehimbat eu rapiditate. Motoarele eu aburi puneau in miscare
trenuri ~i nave, iar marfurile erau transportate in cantitati mai marie Deoareee
durata transportului s-a micsorat, au putut fi transportate dintr-o parte in alta
a planetei ehiar si fruete proaspete si flori. In tarile industrializate de astazi,
marfurile sunt incarcate in trenuri, eamioane, avioane ~i nave. Avioanele
transporta pasageri in toata lumea, alte milioane de oameni calatoresc zilnic
PE DRUM
eu masini ~i autobuze. Schimbarile au revolutionat comertul si calatoriile, Semiremorci uriase transports
cantitati mari de marfuri pe
distante lungi. Drumurile
trebuie sa fie bine construite
~i lntretlnute pentru a rezista.

"""",. t: INCARCAREA MARFII

Marfa este tncarcata In
cala unui avion de marfa
~TIATI cA ...
Una dintre cele mai vechi modalitati de a
Boeing 747. Avioanele
pastra rnancarea proaspata este qheata?
sunt cea mai costisitoare
Chinezii 0 folosesc din anul 1000 T.Hr.
modalitate de a transporta
Acum, tehnologia permite transportarea
marfa, din cauza spatiului
de marfuri proaspete pe distante lungi In
limitat ~i a cheltuielilor
camioane frigorifice, vagoane de tren
de tntretinere.
~i compartimente ale navelor.

52
 ("")
c:::

TRANSPORT PE APA
Cel mai ieftiri mod
de a transporta marfurile
este pe apa, Cargoboturile
naviqheaza mai ales pe oceane
~i pe mari legate de oceane, CALAroRIND PRIN LUME
precum Marea Mediterana "-

~i Marea Baltica. I nca din vechime, calatoriile reprezinta un

mod de petrecere a timpului liber. Calatorul
arab Ibn Batuta a vizitat timp de 24 de ani tara
dupa tara, iar Marco Polo a fost unul dintre
primii europeni care au mers spre Orient. Astazi,
turistii calatoresc pentru a vedea vestigii ale
lumii antice, precum templullui Ramses II
din Egipt (foto sus).

TRAVERSAND CONTINENT
Acest tren lung de 3,8 km str
vestul Australiei. Incarcatura sa
de minereu de fier este dusa pe
coasts pentru a fi Incarcata pe
vapor spre Japonia. Deseori sunt
folosite mai multe mijloace de
transport pana la destinatia finala.

Barca de comert eqipteana
(3000 - 500 i.Hr.).
Era pusa in miscare cu
ajutorul vaslelor ~i al panzelor,
Nequtatorii navigau qhidati
de stele, curenti ~i nori.
Barca de comert feniciana
(1000 - 300 i.Hr.). Pentru a
o face mai rezistenta, carena
era acoperita de cupru.
Corabia vikingilor
(800 - 1070). Scandurile
suprapuse lntareau corpul
corabiei, condusa cu
o singura vasla la pupa.
Canoe polineziana
(d.Hr. - prezent).
Carena dubla oferea
o stabilitate sporita,
Vas hanseatic
(1350 - 1450).
Avea spatii delimitate.
Marinarii foloseau astrolabul.
Scurt
istoric
xploratorii si negutatorii
E au calatorit prin lume in
tot felul de ambarcatiuni, De la
barcile comerciale antice pfma la
inventarea vaporului cu aburi,
tehnicile de construire a navelor,
precum ~i metodele de navigare
s-au schimbat mult. Pe masura
ce ambarcatiunile au devenit mai
rapide si mai solide, exploratorii
au putut calatori mai departe.
Ei au descoperit noi teritorii si
popoare. Harta lumii a inceput OCEANUL PACIFIC
sa prinda contur pe masura ce
erau descoperite continentele.
Viteza de calatorie a devenit, de
asemenea, importanta, deoarece
negutatorii erau in competitie
pentru numarul limitat de piete
de desfacere din lume. Istoria
explorarilor ~i a comertului
este istoria exploratorilor si a
ambarcatiunilor, in aceste pagini
puteti vedea rutele catorva
mari exploratori si unele dintre
ambarcatiunile care i-au purtat
in calatorii,
Caravels
(1430 - 1520)
Aerodinarnica, consolidata
cu 0 rarna interioara. Putea
naviga In ape putin adanci.
Jonca lui Zheng He
(prima jumatate a sec. XV)
Arnbarcatlunile mari cu
panze erau lntarlte cu
bambus. Zheng He naviga
ajutat de 0 busola maqnetica.
54
OCEANUL
ATLANTIC
DE NORD

OCEANUL PACIFIC

_.Ar-

--- --
OCEANUL
ATLANTIC
DE SUD

Leif Ericson 1000-1001

Prima cruciada 1095-1099
Ibn Batuta
Spre Mecca ~i Africa 1325-1330
Spre India ~i China 1330-1341
intoarcerea la Fez 1341-1349
Spania ~i Sahara 1349-1354
Cristofor Columb
Vapor cu aburi Prima calatorie 1492-1493
(1800 - 1900) A patra calatorie 1502-1504
Primele vapoare cu aburi aveau zbaturi Vasco da Gama 1497-1498
~i vele. Dupa 1860, velele au fost Ferdinand Magellan 1519-1522
inlocuite de elice. Sebastian Del Cano 1522
Expansiuneaazteca 1200-1521
Clipper Expansiuneaincasa 1400-1532
(1845 - 1890) Hernando Cortes 1518-1519
Aerodinamic ~i rapid datorita Francisco Pizarro 1531-1532
formei, structurii ~i velelor JamesCook- primadlatorie 1768-1771
mari. Marinarii navigau ajutati David Livingstone 1841-1873
de harti ~i de cronometru. Nils Nordenskjold 1878-1879
Roald Amundsen 1903-1906

55
A ceai, 24, 38
Index
Franta, 36, 38, 44 Malaysia, 16 R-S
Afghanistan, 8, 28 Ch'eng Tsu, 24 Frobisher, Martin, 34, 35 Mali, 23, 26 Razboiul Opiului, 48
Africa, 10, 12, 13, 25-27, 40, 47 China, 10-13, 18-19,22,23-25, matase, 10, 14, 18-20,24,36 Rascoala Boxerilor, 49
Africa de Sud, 39, 46, 47 48,49,52 G-H Mediterana, Marea 10-11, 18, religie, 12, 13, 18-21,30,44,
agricultura, 6, 7, 8, 14, 38 ciuma bubonica, 27 galioane, 30,31,33,36 22,42,56 48,52
ambarcatiuni.B, 10, 11, 13, civilizatie, 8 Gama, Vasco da, 26, 27,44,55 Mexic, 30, 33 romani, 10, 11
14-15,20,22,27,30,32,36, clippere, 44, 45 Genghis-Han,22 mirodenii, 12, 27, 36, 39, 44 Rosie, Marea 10, 50
42-43, 44, 49, 50 colonii comerciale, 10, 11, 26, Glaciara, Perioada, 6 Mirodeniilor, Insulele, 27, 38, Rusia, 14, 42, 43
America de Nord, 6, 7, 15, 34, 46,48 Goa, 44 42 rute comerciale, 11, 13, 18, 19,
35,40 colonisti, 14, 16-17 Gobi, desertul 18, 22, 23 moguli,44 36,40,54,55
America de Sud, 30-32 Columb, Cristofor, 28, 29, 55 Grecia, 8, 10, 11, 50 Molustelor, Insula 27, 38, 42 Sahara, desertul, 1
Amundsen, Roald, 55 comercianti arabi, 12, 13 Groenlanda, 14, 15 mongoli, 22, 23 Santa Maria, 28
Anglia, 32, 33, 35, 36, 38, 44, comer] global, 46, 47 Hanseatica, Liga, 54 Morgan, Henry, 42 sarazini, 2 1
48 Compania Britanica a lndiilor Hawaii, 16, 17 motoare cu aburi, 52 sare, 23, 24
animale salbatice, 8-11, 24, Orientale, 38, 44, 48 Henrie al Portugaliei, printul, musoni, 10, 12 sate, 7
25,44 Compania Olandeza a Indiilor 26 musulmani, 12, 13,20,21 sclavi, 12, 14,26,40,
argint, 10, 11, 14,30,33,36, Orientale, 38, 39, 46 hieroglife, 9 41,46
40 concesii comerciale, 21 Hong Kong, 48 N ~33,4O
arme,6,7,36 conchistadori, 30 Hudson, Henry, 34, 35 nava-amiral, 28 scriere, 8, 9
Asia, 6, 12, 18, 19,21,22-25, condimente, 12,33,42, 50 navigare, 10, 16, 24, 26, 46 shoguni,48
48,49 Constantino pol, 20, 24 Neagra, Marea 10 Spania, 13,34,36-37,38,40,
astrolab, 26, 54 contrabandisti, 43 Ibn Batuta, 53, 55 negustori, 12, 13,44 42,44,46
Atlantic,Oceanul 14,34,36, Cook, James, 55 Ierusalim, 10, 20 Newfoundland, 15, 34 St. Petersburg, 42, 43
38,40,42 corabii, 8, 10, 11, 13-15, 24, imperiu, 10,22,44 Nordenskjold, Nils A. E., 43 Stanley, Henry Morton, 46
aur, 6, 7, 11, 12,26,30,31,36, 26,28,29,36-38,43,44,49, incasi, 30, 55 Noua Zeelanda, 16, 17,38 Suez; canalul 50, 51
38,40,44,46,47 50, 52-55 India, 8, 10, 12, 18,24, 26, Sumer, 8, 9
Australia, 38, 52, 53 Cortes, Hernando, 30, 55 44-46 o-p
azteci, 30, 55 cremene, 6, 7 Indian,Oceanul 18,32,42,44 oaze, 23, 25-26 T-U
cruciati, 20-21, 55 Indiile de Vest, 28, 36, 40 obsidian 6, 7 Tasman, Abel, 38
B cuneiforma, scrierea, 9 Indonezia, 16, 38, 39 Olanda, 36, 38, 39, 48 Tenochtitlan, 30
Baltica, Marea, 14, 42 cupru, 10 Industrial a, Revolutia 44, 50 olarit, 6, 10, 12, 16 Terra-Nova, 15, 40
bani, 11, 19, 23 inuit, 40, 41 Orientul Apropiat, 14 Timbuktu, 23, 26
barci,54 O-E Invincibila Armada, 32 OrientuI lndepartat, 44 transport, 52, 53
Bering, Vitus, 42 Del Cano, Sebastian, 55 Islam, 12, 13,20-21 Orientul Mijlociu, 6, 10, 12, 13, Trecatoarea de Nord-Est,
bijuterii, 8, 12, 14, 17, 38, 44 dhow, 13 Island a, 14 14, 18, 28, 52 42,43
boli, 27,36, 46, 52 diamante, 46 Italia, 20, 29 Pacific, Oceanul 16, 17,32, Trecatoarea de Nord-Vest,
Brazilia,31 Diaz, Bartolomeu, 26 38, 50 34
bresle,27 Drake, Francis, 32, 33 J-K Palestina, 20 trenuri, 58-59
budism, 19 Drumul Matasii, 18-19 jad, 17,38 Panama, Canalul 50, 51 troc, 12, 14,62
bumbac, 40, 44, 46 eduze,51 Japonia, 49-49 papirus,9 Tokugawa, shogunul, 48
busole, 24, 54 Egipt, 8, 9, 10, 53, 54 jonca, 23, 24, 54 Pastelui, Insula 16, 17 Tordesillas, TratatuI de la, 31
Elisabeta I, regina, 32, 37 knorr, 14, 15, 54 pelerini, 20 Turcia, 7, 12
C Ericson, Leif, 15, 55 Kubilai-Han, 22 Perry, Comodore, 48 turism,53
Cabot, John, 34, 35 Erik eel Rosu, 15 Persia, 12, 13 Tara Sfanta, 20
cafea, 38, 39 Europa, 6, 12, 14-15, 18,38, L-M Petru eel Mare, 42 tesatura, 7, 10, 12, 44
Canada, 34, 35 39,48 lapislazuli, 8 pictograme, 9 unelte, 6, 7
canale, 50, 51 Evul Mediu, 22, 27, Liban, 10 pirati,36,37
canoe, 16, 17, 54 exploratori, 14, 15, 22, 26, 28, Livingstone, David, 46, 55 Pisa, 20, 21
Clio, Diego, 26 29,30,32-34,46,54,55 lotca, 22, 27 Pizarro, Francesco, 30, 55 v-i
Caraibe, insulele, 28, 40, 41 Lumea Noua, 14,28-35,36, Polinezia, 16-17 vapoare cu aburi, 55
caravane, 12, 18 F 40,46 Polo, Marco, 22, 23, 53 vas de pirati, 42, 43
caravele, 26, 54 fenicieni, 10, 11, 54 Lumea Veche, 29 Portugalia, 26, 27, 31, 34, 38, vanatori ~i culegatori, 6-7
Cartier, Jacques, 34, 35 feudalism, 22, 27 Madagascar, 36 44,48 Venetia, 20, 21
Catal Huyuk, 6, 7 fildes, 10, 23, 24, 32, 40, 52 Magellan, Ferdinand, 32, 50, 55 portelan, 18,24,25,38 vikingi, 14-15, 54
cavaleri, 20, 22 Filipine, 32, 33 Magellan, Stramtoarea, 38 Ptolemeu, 27 zahar, 38, 40, 41, 46
camile, 18,23-26 Franklin, John, 34 Mahomet, 12, 13 Punt, 8 Zheng He, 24, 25, 54

Imagini
(t-top, b-bortom, I-left, r-right, c-center, F-front. C=cover,
B=hack, Bg-background]
Ad-Libitum, 35br, 36tl (S. Bowey). MG, London, Ilcr, 21tr, 63tcr
(E. Lessing), 34tl (Metropolitan Museum of Art, New York), 14t1,35tr,
36c, 38tl, 49tr. Ancient Art a Architecture Collection, 7tl, II br, 12tr,
14cr, 23bc, 23bcr, 29br. Ashmolean Museum, Oxford, 8tl. Auscape, 19tr
(K. Atkinson), 16bc (T. de Roy). 16c1(J.P. Ferrero), 13cr (M. Freeman),
56tl. Australian Museum, 16tl. Australian Picture Library, 49br
(J. Camemolla), lObi, 18/19t, 27tr, 29t1, 39tr, 41tr, 44tl, 53bl, 63cr (E.T.
Archive), 12cr, 62td (E.T.Archive/Correr Museum Library, Venice), 56tr
(D. a J. Heaton), 33tcr (L. Meier). Black Star, 57tc (J. Lopinot), 52bl
(F. Ward). The Bridgeman Art Library, 20tl (BibUotheque Nationale,
Paris), 22bl (Bibliotheque Royale, Brussels), 21tl, 44bl, 46bc, 50bl, 63tr
(British Library), 14tr, 23br (British Museum), 50bc (Christie's, London),
43tr, 44c (Fitzwilliam Museum, University of Cambridge), 20tc
(The Louvre), 54c (National Maritime Museum, London), lOci, 32cr
(Nationalmuseet. Copenhagen), 44tr (O'Shea Gallery, London), 52br
(Stapleton Collection), 42tc (Tower of London Armouries), 40bl, 63br
(University of British Columbia), 33c1 (University of Witwatersrand,
Johannesburg), iou. C.M. Dixon, 52bc. The Granger Collection, I,
6cr,9tr, 15tr, 19cr, 23d, 2ScI, 2Str, 32tr, 3Sbc, 3SeI, 40d 55br, 62bl.
Hutchison Library, 24bl (c. Dodwell), 24bc (c. Hughes). The Image
Bank, 36bl, 62tl (F. Hidalgo), 59tc (P. Kaehler), 59tr (M. Melford), 5Scr
(M. St. Gil). The Mansell Collection, Sbl. Mary Evans Picture Library,
22tl, 27cr, 36tr, 37tr, 41br, 43br, 45br, 46c1, 47br, 4Stl, 49tl, 52cr.
National Geographic Society, 26tr (B. Silverman). North Wind Picture
Archives, 27tl, 33tl. Orion Press, 54bl. Robert Harding Picture Library,
50tl (M. Joseph), 32tl (P. Scholey), 19tc (J.H.C. Wilson), 7e1 (A. Woolfit).
Wave Productions, 16bl (0. Strewe). Werner Forman Archive, 31br
(Asiatische-Sammlung Collection, Bad Wildungen, Germany), 6tr, 17cr,
54tl, 62e1 (British Museum), 8tel (The Louvre), IStl (Courtesy Sotheby's,
London), 14e1(Sratens Historiska Museum, Stockholm).
lIustratii
Paul Bachem, 4tl, IS/19b, 30/31c, 30el, 48/49c. Kenn Backhaus, 2S/29c.
Nick Farmer/BrihtoD illustration, 40/41c, 46/47c, 46bl. Chris Forsey,
2, 6/7c, 6tr,'23-26c, 54/55c, 63bcr. Tony Gibbons/Bernard Thornton
Artists, UK, 3, 16/17c, 30bl, 601, 60b, 61b. Adam Hook/Bernard
Thornton Artists, UK, 4bl, 8/9c, 3S/39c. Christa Hook/Bernard Thornton
Artists, UK, 12/l3c, 13c, 34/35c, 34tr, 34bl. Janet Jones, 44/45c. Steinar
Lund/Garden Studio, 14/15c, 15cr. Martin Macrae/Folio, 4/5b, 10/llc,
36/37c. Darren Pattenden/Garden Studio, 52/53c. Oliver Rennert, 7br,
22/27c. John Richards, 5tr, 32/33b, 56/57b, 57br, 58/59c, 58bl.
Sharif Tarabay/Garden Studio, 5br, 20/21c, SO/51c, 50d. C. Winston
Taylor, 42/43c, 42bl. Rod Westblade, 32tr, 57tl, 57tr, endpapers, icons.
Steve Trevaskis, Mark Watson
Coperta
Australian Picture Library, FCtl (E.T.Archive). Tony Gibbons/Bemard
Thornton Artists, UK, BCbr. The Image Bank, BCtl (F. Hidalgo), Bg (B.
Roussell. Martin Macrae/Folio, FCc. Werner Forman Archive, FCtr
(Courtesy Sotheby's, London).

56
 De ce se temeau
europenii de nave le
rapide ale vikingilor?
•
Cum au navigat polinezienii
peste Oceanul Pacific?
•
Ce miirfuri se transportau
de-a lungul Drumului Miitiisii?
•
Ce au descoperit spaniolii
in Lumea Nouii?

E
xploratori si nequtiitori este 0
enciclopedie de referinta pentru copii.
~I@~~~~.!
Detaliata, cu ilustratii bogate, fotografii
relevante ~i descrieri surprinzator de vii, .
antreneaza si incurajeaza cititorii sa descopere Afla: mai mult pe:
o parte a acestei istorii fascinante. Fiecare pagina . " www.litera.ro
ISBN 978-973-675-487-6
este creata pentru a stimula imaginatia
si a satisface curiozitatea.
111111111111111111111111
9 789736 754876
 info
Descopera Lumea Vol.1 - Mari Inventii - Colectia Financiarul
Volumul 01 din 06 - 57 de pagini (inclusiv copertile)
Scanare full color dupa original la o rezolutie de 400 dpi,
in format PDF.
Aceasta colectie isi poarta cititorul intr-o calatorie
imaginara prin lumea inconjuratoare cu ajutorul ilustratiilor
bogate, fotografiilor relevante si descrierilor surprinzator de vii
care il fac sa descopere o parte nebanuita a vietii de zi cu zi.
Primul volum, Mari Inventii, este impartit in 6 capitole:
inventiile din viata de zi cu zi, despre mijloacele de transport in
comun si comunicatii, diferite instrumente si aparate, inclusiv cele
folosite in actul medical.
Inventiile au modelat lumea in care traim. Le folosim atat de
frecvent incat avem impresia ca ele exista dintotdeauna. In fiecare
zi beneficiem de pe urma muncii marilor inventatori: cand aprindem
lumina, folosim computerul, telefonam cuiva sau ne uitam la un film.
Inventiile casnice au fost gandite pentru a ne usura efortul
cotidian iar productia in serie a dus la crearea produselor ieftine,
mai sigure si accesibile tuturor.
In ultimii 500 de ani, au fost inventate si patentate peste 25
de milioane de produse, procese si dispozitive. Brevetele au o viata
scurta, de pana la 21 de ani, dupa care inventia devine proprietate
publica. Inventatorii isi protejeaza inventiile obtinand brevete de
la autoritatile abilitate, prin care ei isi dezvaluie secretele in
schimbul dreptului de a realiza, utiliza sau vinde inventiile.
Succesiunea volumelor este urmatoarea :
1. Mari inventii (vineri, 21 noiembrie)
2. Secretele tehnicii ( vineri, 28 noiembrie)
3. Sporturi si jocuri (vineri, 5 decembrie)
4. Constructii monumentale (vineri, 12 decembrie)
5. Exploratori si negutatori (vineri, 19 decembrie)
6. Zborul (marti, 23 decembrie)
Mai multe informatii :
http://www.financiarul.com/articol_17438/mari-inventii:-primul-volum
-dintr-o-noua-enciclopedie-financiarul---descopera-lumea.html
Enjoy !

Page 1