Capitolul III

PROIECTUL TEHNIC
Mod de lucru
Cuprins

3.1. Etapele elaborării proiectului tehnic

3.2. Documentaţia economică a proiectului tehnic
3.2.1. Devizul pe categorii de lucrări
3.2.2. Devizul pe obiect
3.2.3. Devizul general

Rezumat
Întrebări recapitulative
Concepte
ƒ Proiect tehnic
ƒ Articole de deviz
ƒ Norma de consum
ƒ Cheltuieli indirecte
ƒ Antemăsurătoare
ƒ Deviz pe categorii de lucrări
ƒ Deviz pe obiect
ƒ Deviz general
 MOD DE LUCRU

1. Parcurgeţi cu atenţie conţinutul capitolului şi a informaţiilor primite la

curs.
2. Localizaţi în text conceptele.
3. Rezolvaţi capitolele 1 şi 4 din Studiu de caz.
4. Completaţi caietul de seminar cu concluziile şi dezbaterile care au avut
loc la seminar.
5. Răspundeţi la întrebările recapitulative sub forma unor expuneri
verbale, dar şi în scris.
6. Rezolvaţi testele de autoevaluare.
 Proiectul tehnic sau proiectul de execuţie este documentaţia scrisă şi
desenată care cuprinde detaliile soluţiilor adoptate în studiul de fezabilitate.
Scopul elaborării proiectului tehnic constă în:
1) rezolvarea în detaliu şi elaborarea soluţiilor funcţionale, constructive,
arhitecturale şi tehnologice;
2) elaborarea documentaţiei economice (devizele pe categorii de lucrări, pe
obiecte şi a devizului general), a listelor cu utilaje, echipamente, dotări şi forţă de
muncă a S.T.E., elaborarea caietelor de sarcini şi a specificaţiilor tehnice;
În această fază valoarea devizului general nu trebuie să depăşească valoarea
aprobată prin studiul de fezabilitate, depăşirea valorii actualizate necesită
aprobarea alocării de fonduri suplimentare de către investitori (beneficiari) sau de
ordonatorii principali de credite, Ministerul de Finanţe, Guvern, funcţie de
provenienţa surselor de finanţare şi de valoarea actualizată a sumei suplimentare.

3.1. Etapele elaborării proiectului tehnic

Elaborarea proiectului tehnic impune parcurgerea într-o succesiune logică

şi raţională a unor etape (fig. 3.1.), care permit rezolvarea tuturor problemelor în
faza de proiectare concomitent cu elaborarea unor soluţii eficiente din punct de
vedere tehnic, economic, funcţional şi social.
Succesiunea logică a elaborării proiectului de execuţie este determinată de
tehnologia procesului de proiectare. Toate datele necesare execuţiei şi care privesc
tehnologia, amplasarea obiectelor unele faţă de altele, soluţiile constructive şi
funcţionale, instalaţiile, căile de comunicaţii nu pot fi soluţionate decât prin
respectarea strictă a etapelor, fără de care proiectarea obiectivelor de investiţii cu
caracter industrial ar căpăta o desfăşurare întâmplătoare, cu modificări importante
de soluţii pe parcursul execuţiei. Cu alte cuvinte, în proiectare trebuie respectată o
ierarhie a specialităţilor, şi anume: primii sunt cei care elaborează tehnologia,
arhitectura şi structura de rezistenţă şi care concep efectiv obiectivul de investiţie,
iar ceilalţi participanţi – specialişti în diferite tipuri de instalaţii îl echipează.
 Proiectul
Proiectarea Elaborare soluţii de construcţii Proiectul Proiectul
S.T.E. de plan general de drumuri de instalaţii
Arhitec- Rezis- şi C.F. uzinale
tura tenţa

Verificare proiectare
de către verificatori atestaţi

Fig. 3.1. Etapele elaborării proiectului tehnic

Prima etapă în elaborarea proiectului tehnic o constituie proiectarea S.T.E.

care pune la dispoziţia celorlalte etape date referitoare la:
- tehnologie – configuraţia spaţială a fluxului tehnologic general şi a
fluxurilor tehnologice parţiale aferente fiecărui obiect, a fluxurilor de materii
prime, materiale, produse finite, utilităţi, deşeuri şi oameni;
- echipamentele tehnologice, utilajele şi instalaţiile tehnologice: amplasare,
suprafeţe şi înălţimi utile, scheme de montaj şi alimentare cu utilităţi, ordinea
montării;
- natura procesului tehnologic: condiţii de mediu, protecţia muncii şi P.S.I.;
- tipul depozitelor, suprafeţele şi înălţimile utile, condiţiile de mediu, P.S.I.
şi protecţia muncii;
- mijloacele de transport manipulare interioare, în incinta şi exteriorul S.T.E.
- gabarit, greutate.
- forţa de muncă: număr, specialităţi, nivel de pregătire, condiţii de muncă;
- organizarea întreţinerii, reparării echipamentelor şi utilajelor, dotări,
amplasare, suprafeţe şi înălţimi utile;
- natura, necesarul de utilităţi şi modul de asigurare;
- conducerea S.T.E. - personal, activităţi, dotări.
A doua etapă: elaborarea soluţiilor de plan general pune la dispoziţia
celorlalte etape date referitoare la:
- amplasarea clădirilor de producţie, a celorlalte construcţii, a platformelor,
a traseelor căilor de circulaţie, a reţelelor de utilităţi, în strictă concordanţă cu flu-
xul tehnologic general, cu fluxurile tehnologice parţiale aferente fiecărui obiect şi
cu fluxurile de materii prime, materiale, produse finite, utilităţi, deşeuri şi oameni;
- cotele de nivel ale terenului, cotele ± 0.00 ale construcţiilor, trotuarelor,
drumurilor.
Datele furnizate de cele două etape constituie date de proiectare pentru
elaborarea succesivă a celorlalte etape.
 3.2. Documentaţia economică a proiectului tehnic
Documentaţia economică a proiectului tehnic este constituită din: devize pe
categorii de lucrări, devize pe obiect şi devizul general.
Devizul este documentaţia economică prin care se determină cheltuielile de
execuţie a lucrărilor de construcţii.

3.2.1. Devizul pe categorii de lucrări

Devizul pe categorii de lucrări se întocmeşte pe baza antemăsurătorii, a
Indicatoarelor de norme de deviz şi a preţurilor unitare pe articole de deviz.
Antemăsurătoarea este documentaţia prin care se determină cantităţile de
lucrări pe categorii de lucrări ce urmează a fi executate pe baza proiectului de
execuţie.
Indicatoarele de norme de deviz sunt simbolizate prin litere mari funcţie de
specificul lucrărilor. Ex.: I - izolaţii; D - drumuri; P - poduri; F - instalaţii
încălzire; S - instalaţii sanitare; E - instalaţii electrice etc.
Indicatorul de norme de deviz cuprinde norme de deviz grupate pe capitole
de lucrări după tehnologia şi meseriile dominante care participă la execuţia
lucrărilor respective.
Exemplu:
- indicatorul de norme de deviz TS (terasamente) cuprinde următoarele
capitole:
TS A - săpături manuale;
TS B - săpături în stâncă;
TS C - săpături mecanice;
TS D - umpluturi;
TS E - nivelări, finisări şi pregătirea platformei;
TS F - sprijiniri de maluri;
TS G - curăţirea terenului;
TS H - protecţii de taluze şi amenajare teren;
TS I - consolidări terasamente.
Indicatorul de norme de deviz C (construcţii) cuprinde următoarele capitole:
CA - turnări de betoane;
CB - cofraje şi schele;
CC - montarea armăturilor pentru beton;
CD – zidărie şi pereţi;
CE - învelitori şi sarpante din lemn;
CF - tencuieli;
CG - pardoseli;
CH - scări;
CI - placaje interioare şi exterioare;
CJ - profiluri şi ornamente decorative;
CK - tâmplărie din lemn şi metal;
 CL - construcţii şi confecţii metalice;
CM - geamuri;
CN - zugrăveli şi vopsitorii;
CO - lucrări diverse şi lucrări cu specific agrozootehnic;
CP - prefabricate din beton şi beton armat;
CZ 01 - prepararea betoanelor;
CZ 02 - prepararea mortarelor
CZ 03 - confecţionarea armăturilor pentru beton.
Capitolul CA cuprinde următoarele norme de deviz (articole de deviz):
CA 01 - turnarea betonului simplu;
CA 02 - turnarea betonului armat în elementele construcţiilor, exclusiv cele
executate în cofraje glisante;
CA 03 - turnarea betonului armat în elementele construcţiilor executate în
cofraje glisante;
CA 04 - turnarea betonului în construcţii înalte cu secţiunea variabilă (coşuri
industriale) executate cu cofraje glisante;
CA 05 - turnarea betonului în interiorul construcţiilor înalte cu secţiune
variabilă;
CA 06 - turnarea cu pompa a betonului simplu;
CA 07 - turnarea cu pompa a betonului armat în elementele construcţiilor,
exclusiv cele executate în cofraje glisante;
CA 08 - turnarea betonului armat aparent în elementele construcţiilor,
exclusiv cele executate în cofraje glisante;
CA 09 - turnarea betonului simplu cu agregate uşoare;
CA 10 - strat termoizolant înglobat în betonul pereţilor executaţi în cofraje
glisante, din plăci termoizolatoare;
CA 11 - subturnări de beton la utilaje tehnologice şi la stâlpi metalici;
CA 12 - betonarea buloanelor la fundaţii de utilaje şi stâlpi metalici;
CA 13 A - turnarea betonului simplu în straturi de 3-20 cm grosime, la
construcţii cu caracter nuclear;
CA 14 - turnarea betonului armat în fundaţii la construcţii cu caracter
nuclear;
CA 15 - turnarea betonului armat în construcţii cu caracter nuclear;
CA 16 A - turnarea betonului în straturi de 20-30 cm grosime în construcţii
masive puternic armate cu caracter nuclear;
CA 17 A - turnarea betonului armat în cupolele superioare şi inferioare la
clădirea reactorului;
CA 18 A - turnarea betonului în cupole superioare şi inferioare la clădirea
reactorului.
Normele de deviz (articolele de deviz) cuprind norme de consum specifice
şi sunt simbolizate în funcţie de Indicatorul de norme de deviz, capitolul, simbolul
lucrării şi particularităţile lucrării.
 Norma de consum reprezintă consumurile specifice de materiale, manopera,
utilaje necesare efectuării unei unităţi de lucrare.

Exemplu:
a) turnarea betonului simplu, în fundaţii continue, cu volum până la 3 mc se
simbolizează astfel:
C A 01 A în care:
C – indicatorul (construcţii);
A - capitolul (turnări de betoane);
01 simbol lucrare (beton simplu);
A - particularităţile lucrării (funcţie de volum).
b) săpătura manuală de pământ în taluz în teren uşor se simbolizează astfel:
TS A 13 A în care:
TS - indicatorul (terasamente);
A - capitolul (săpături manuale);
13 - simbol lucrare (în taluz);
A - particularităţile lucrării (funcţie de natura terenului).
Preţurile unitare pe articole de deviz sunt preţurile de piaţă practicate de
către executanţi şi furnizorii de materiale.
Exemplu de deviz pe categorii de lucrări:

Deviz pe categorii de lucrări

Categoria de lucrare - terasamente
Total/Articol de deviz
Norma de
Preţ unitar
consum
manoperă

Nr. - material
material

Articolul de deviz U.M. Cantit. - material Total

utilaj
crt. - manoperă
- manoperă
- utilaj
- utilaj

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
TSE 04 A 100
1. 4,2 0,125 ore 150.000 78750 78750
nivelare teren mc
TSA 02 A
2. săpătură mc 67 1,1 ore 12.000 884400 884400
manuală
TSD 01 C
3. împrăştierea mc 23 0,52 ore 12.000 143520 143520
pământului
TSD 04 A
0,1 mc 500
4. compactarea mc 23 1150 242880 244030
0,88 ore 12000
pământului
Total„A“ - articole de deviz 1150 1270800 78750 1350700
C.A.S. 1270800 x 0,30 381240
C.A.S.S. 1270800 x 0,07 88956
Ajutor şomaj 1270800 x 0,05 63540
Fond de risc 1270800 x 0,05 63540
Total „B“ cheltuieli directe 1150 1270800 78750 1947976
Cheltuieli indirecte 1947976 x 0,12 233757
profit (233757 + 1947976) x 0,08 174539
Total „C“ fără T.V.A. 2356272
 Cheltuielile indirecte sunt constituite din următoarele categorii:
- cheltuieli cu salariile de bază ale personalului de conducere, tehnic,
economic, administrativ şi de altă specialitate inclusiv salariile de bază ale
maiştrilor, precum şi ale personalului de pază, alte drepturi salariale stabilite
potrivit legii, precum şi CAS şi contribuţia la fondul de şomaj aferent;
- cheltuieli legate de deplasări, detaşări şi transferări ale personalului de mai
sus;
- cheltuieli privind micul utilaj de construcţii, scule, dispozitive şi celelalte
obiecte de inventar în folosinţă cu caracter de producţie şi uz gospodăresc;
- cheltuieli administrativ-gospodăreşti (furnituri şi alte cheltuieli de birou
legate de prelucrarea automată a datelor, cărţi, reviste, publicaţii, cheltuieli PTTR,
cazarmamente etc.);
- cheltuieli legate de transportul muncitorilor conform prevederilor legale şi
care nu sunt cuprinse în cheltuielile de organizare de şantier;
- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe de uz general (clădiri, instalaţii
ce deservesc clădirile, autoturisme, dotări şi echipamente de birou, inventar PSI
etc.), calculată potrivit normelor legale;
- cheltuieli pentru cercetări, încercări, studii şi proiecte pentru nevoi proprii,
invenţii, inovaţii, expertize, consultanţă;
- cheltuieli pentru întreţinerea şantierului şi a instalaţiilor provizorii de
şantier, a drumurilor provizorii din incinta şantierului;
- cheltuieli legate de predarea lucrărilor la beneficiar (evacuarea materialelor
neconsumate şi a deşeurilor, lucrări de curăţenie, lucrări pentru măsurători şi
verificări etc.);
- cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de
lucrări cu vicii ascunse, apărute în perioada de garanţie a lucrărilor;
- cheltuieli privind contravaloarea primelor de asigurare în cazul când condiţiile
speciale de contractare prevăd obligativitatea asigurării;
- alte cheltuieli (transport obiecte de inventar şi de interes general, de
transport cazarmament de la depozit la şantier, impozitul pe clădiri şi prime de
asigurare, taxe de circulaţie, verificare AMC, chirii terenuri, rampe gări, curăţire
şi evacuare zăpadă, semne de circulaţie şi avertizare, deratizare şi dezinsecţie,
trasare şi topometrie etc.).

3.2.2. Devizul pe obiect

Pentru a determina cheltuielile de execuţie a unui obiectiv de investiţie este

necesar să se determine valoarea fiecărei părţi (obiect) componente a obiectivului.
Valoarea de execuţie pe obiect se determină pe baza devizelor pe categorii
de lucrări în care sunt cuprinse toate lucrările care trebuie executate în vederea
realizării obiectului respectiv.
 Structura devizului pe obiect este următoarea:

Nr. Denumirea categoriilor de lucrări aferente Valoarea pe categorii

crt. obiectului de lucrări fără T.V.A.
1. Terasamente ...
2. Construcţii ...
3. Izolaţii ...
4. Instalaţii electrice ...
5. Instalaţii sanitare ...
6. Instalaţii de încălzire ...
7. Instalaţii de gaze ...
8. Montaj utilaje tehnologice ...
Total A
TVA 0,19 x A B
Total deviz pe obiect C

3.2.3. Devizul general

Devizul general este documentaţia economică prin care se stabileşte va-

loarea totală de execuţie a obiectivelor de investiţii pe faze de proiectare: studiul
de fezabilitate şi proiectul tehnic.
În faza de proiectare - studiul de fezabilitate, valoarea lucrărilor de
construcţii montaj se determină pe baza unor „indici de preţ“ reprezentând
valoarea unitară executată a unor lucrări. Ex.: USD/m2 suprafaţă construită,
USD/m2 platformă beton, USD/ml cale ferată etc.
Devizul general se structurează pe capitole de cheltuieli, precizându-se
valoarea totală a acestora.
Structura devizului general* pe capitole de cheltuieli necesare realizării
obiectivelor de investiţii inclusiv pentru modernizări, dezvoltări, transformări,
reparaţii capitale este următoarea:

*Conform H.G. 376/iulie 1994 şi H.G. 600/septembrie 1998

 Deviz general
Nr. Valoarea totală
Denumirea capitolelor
crt. de cheltuieli
Partea I
Capitolul 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1. Obţinerea terenului; ...
1.2. Amenajarea terenului; ....
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului, inclusiv refacerea cadrului
...
natural după terminarea lucrărilor.
Capitolul 2
Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului
(reţele de racord, utilităţi exterioare incintei)
Capitolul 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1. Studii de teren, topo şi hidro; ...
3.2. Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţii, taxă aferentă Inspecţiei
pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii şi alte cheltuieli de ...
aceeaşi natură în sarcina investitorului;
3.3. Proiectare şi engineering (inclusiv plata know-how); ...
3.4. Cheltuieli privind organizarea licitaţiilor pentru execuţia lucrărilor; ...
3.5. Consultanţă şi asistenţă tehnică, inclusiv plata personalului de
...
supraveghere pe parcursul realizării obiectivului.
Capitolul 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1. Clădiri şi construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor şi reţele
...
de utilităţi în incintă;
4.2. Montaj utilaje tehnologice, inclusiv reţelele aferente; ...
4.3. Utilaje şi echipamente de transport; ...
4.4. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj; ...
4.5. Dotări, inclusiv utilaje şi echipamente independente cu durată mare de
...
serviciu.
Capitolul 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier; ...
5.2. Comision, taxe etc.; ...
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute. ...
Capitolul 6
Cheltuieli pentru darea în exploatare
6.1. Pregătirea personalului de exploatare; ...
6.2. Probe tehnologice, încercări, rodaje, expertize la recepţie. ...
Total: ...
din care: C + M ...
Partea a II-a
Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în ...
cadrul obiectivului ce se construieşte
Partea a III-a
...
Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie
Total general: ...
din care: C + M ...
 Conţinutul devizului general pe capitole de cheltuieli este următorul:
Partea I
Capitolul 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1. Obţinerea terenului cuprinde cheltuielile pentru: cumpărări de terenuri,
plata concesionării pe durata realizării lucrărilor, cheltuieli cu exproprieri şi/sau
despăgubiri, precum şi cele pentru schimbarea naturii terenului.
1.2. Amenajarea terenului cuprinde cheltuielile pentru: demolări, demontări,
evacuări, devieri reţele din amplasament, sistematizări pe verticală, nivelări,
drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizării obiectelor de construcţii),
defrişări, devieri de cursuri de apă, strămutări de localităţi sau monumente
istorice.
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului, inclusiv refacerea cadrului natural
după terminarea lucrărilor.
Capitolul 2
Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului
Cuprinde cheltuielile legate de utilizarea terenului de către investitor şi se
referă la lucrări ce se execută în afara incintei obiectivului (reţele exterioare de
racord apă, canalizări, gaze, termice, energie electrică, telefoane, radio-TV,
drumuri, căi ferate etc.).
Capitolul 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1. Studii de teren cuprind cheltuielile pentru studii geo, topo, hidro.
3.2. Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţii şi anume: certificatul de
urbanism (taxă funcţie de suprafaţă); autorizaţia de construire, reconstruire,
modificare, extindere, reparare, protejare, restructurare şi conservare; autorizaţia
pentru desfiinţarea totală sau parţială; autorizaţia de foraje şi excavări (lei/m);
prelungirea certificatului de urbanism, precum şi a autorizaţiei de construire;
avizele şi acordurile pentru lucrările de racorduri şi branşamente de reţele publice
de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie etc.; avizul Comisiei
de urbanism şi amenajare a teritoriului; certificat nomenclatură stradală şi adresă;
acordul de mediu pe baza studiului de impact, precum şi altele de natura acestora.
3.3. Proiectare şi engineering (inclusiv plata know-how).
Cuprinde cheltuielile de proiectare de la toate fazele.
3.4. Cheltuieli privind organizarea licitaţiilor pentru execuţia lucrărilor.
Cuprinde cheltuielile pentru: conceperea documentaţiilor pentru licitaţii,
multiplicarea documentaţiilor (primele exemplare, exclusiv cele cumpărate de
ofertanţi), corespondenţă privind organizarea, onorariile participanţilor la lucrările
comisiilor pentru licitaţii (membri, invitaţi etc.), anunţuri publicitare, corespon-
denţă, telegrafie, telex, telefax etc., în legătură cu licitaţiile.
3.5. Consultanţă şi asistenţă tehnică, inclusiv plata personalului de supra-
veghere pe parcursul realizării obiectivului.
 Cuprinde cheltuielile investitorului ocazionate de: unitatea de consultanţă
angajată şi/sau de persoanele fizice atestate, potrivit legii, ca responsabili tehnici
cu execuţia, angajate cu contract; asistenţă tehnică din partea proiectantului (în
cazul în care acesta nu intră în tarifarea proiectării), inclusiv cheltuielile
ocazionate de persoanele fizice atestate ca verificatori tehnici ai proiectării;
asigurarea supravegherii, prin diriginţii de specialitate, a executării corecte,
calitative şi cantitative a lucrării.
Capitolul 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1. Clădiri şi construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor şi reţele
de utilităţi în incintă.
Cuprinde cheltuielile necesare pentru realizarea lucrărilor de construcţii şi
instalaţii desfăşurate pe obiecte.
Delimitarea obiectelor se face de către proiectant.
Cheltuielile pentru realizarea unui obiect sunt date de devizul pe obiect.
4.2. Montaj utilaje tehnologice, inclusiv reţelele aferente, necesare funcţio-
nării acestora.
Cuprinde cheltuielile pe obiecte.
4.3. Utilaje şi echipamente de transport (ce comportă durate scurte de
amortizare faţă de cele ale construcţiilor).
Cheltuielile se defalcă pe obiecte.
4.4. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj.
Cheltuielile se defalcă pe obiecte.
4.5. Dotări, inclusiv utilaje şi echipamente independente cu durată mare de
serviciu.
Cheltuielile se suportă direct de către investitor şi se defalcă pe poziţii:
- din ţară;
- din import.
Capitolul 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier.
Cuprinde cheltuielile necesare în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a
activităţii de construcţii-montaj.
Aceste cheltuieli se vor estima de proiectant procentual faţă de valoarea
lucrărilor de construcţii-montaj. Procentul se va stabili având în vedere ampla-
samentul obiectivului, posibilităţile de racord la utilităţi (apă, canal, energie
electrică, termică, telefon etc.), traseele acestora, căile de acces (auto, CF), exis-
tenţa construcţiilor, spaţiilor, terenurilor sau amenajărilor ce pot fi utilizate de
contractant etc.
Valoarea stabilită va cuprinde şi taxele pentru obţinerea autorizaţiei de
execuţie provizorie a lucrărilor de organizare de şantier, taxe de amplasament,
avize ale Administraţiei domeniului public, cheltuieli legate de spargeri, închirieri,
semne de circulaţie, contractele de asistenţă cu Poliţia, Regia Autonomă de
Electricitate CONEL, unităţile de salubrizare teritoriale etc.
5.2. Comisioane, taxe, cote etc.
Cuprinde: comisionul băncii finanţatoare, cota aferentă Inspecţiei de Stat în
Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, cota aferentă
fondului pentru protecţia socială a membrilor Casei Sociale a Constructorilor,
precum şi alte cheltuieli de natura acestora, care se suportă, după caz, de
investitor.
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute
Estimarea acestora se face cu un procent de 5% din valoarea cheltuielilor
prevăzute la cap. 1, 1.2. şi 1.3., cap. 2, cap. 3, 3.3. şi 3.5., cap. 4, 4.1.- 4.5.
Capitolul 6
Cheltuieli pentru darea în exploatare
6.1. Pregătirea personalului de exploatare.
6.2. Probe tehnologice, încercări, rodaje, expertize la recepţie.
Pentru probele tehnologice, în devizul general se va înscrie numai valoarea
rezultată din diferenţa dintre cheltuielile realizate pe perioada probelor şi
veniturile rezultate din acestea.
Partea a II-a
Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul
obiectivului ce se construieşte
Mijloacele fixe existente pot fi: construcţie (clădire, construcţie specială,
instalaţie etc.), utilaje şi echipamente.
Actualizarea valorii mijloacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu
şi se face de către investitor.
Valoarea prevăzută în partea a II-a a devizului general nu se finanţează şi
serveşte la stabilirea indicatorilor de eficienţă economică şi financiară din cadrul
studiului de fezabilitate.
Partea a III-a
Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie
Cuprinde cheltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale şi materii
prime, energie, transporturi, salariile personalului direct productiv, piese de
schimb de mare uzură etc., necesare pentru primul ciclu de producţie.
Compensarea cheltuielilor între obiectele cuprinse în devizul general, pe
parcursul realizării obiectivului, se face numai cu avizul investitorului.
Delimitarea obiectelor din cadrul obiectivului de investiţii şi numerotarea
acestora se fac de către proiectant.
 REZUMAT

Proiectul tehnic se elaborează în scopul de a rezolva în detaliu şi a elabora

soluţiile funcţionale, constructive, arhitecturale şi tehnologice, elaborarea
documentaţiei economice (deviz pe categorii de lucrări, pe obiecte şi a devizului
general) a obiectivului de investiţii.
Elaborarea proiectului tehnic necesită parcurgerea într-o succesiune logică
şi raţională a unor etape. În proiectare trebuie respectată o ierarhie a specialităţilor
şi anume: primii sunt cei care elaborează tehnologia, arhitectura şi structura de
rezistenţă şi care concep obiectivul de investiţii, iar ceilalţi participanţi –
specialişti în diferite tipuri de instalaţii îl echipează.
Prima etapă în elaborarea proiectului tehnic o constituie proiectarea S.T.E.
care pune la dispoziţie o serie de date referitoare la tehnologie şi echipamente
tehnologice, condiţii de mediu şi PSI, suprafeţe utile aferente spaţiilor de
producţie şi de depozitare, natura utilităţilor, forţa de muncă şi condiţii de muncă
care trebuie asigurate etc.
A doua etapă o constituie elaborarea soluţiilor de plan general: au ca scop
punerea la dispoziţie a planului de amploare în incintă a construcţiilor, reţelelor de
utilităţi, canalizare, căile de circulaţie în concordanţă cu fluxul tehnologic general
şi a fluxurilor de intrări-ieşiri la nivelul S.T.E. precum şi a cotelor de nivel a
terenului şi cotele + 000 ale construcţiilor, trotuarelor, drumurilor.
Documentaţia economică a obiectivului de investiţie este constituită din
devize e categorii de lucrări, devize pe obiect şi devizul general.
Devizul pe categorii de lucrări şi elaborează pe baza antemăsurătorii, a
Indicatorilor de norme deviz şi a preţurilor unitare pe articole de deviz.
Devizul pe obiect se elaborează pe baza devizelor pe categorii de lucrări.
Devizul general se elaborează pe baza devizelor pe obiect.
 ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Care este scopul elaborării proiectului tehnic?

2. Care sunt etapele elaborării proiectului tehnic şi în ce constau?
3. Ce este antemăsurătoarea şi pe baza căror documente se elaborează?
4. Pe baza căror documente se elaborează devizul pe categoria de lucrări?
5. Pe baza căror documente se elaborează devizul pe obiect?
6. Ce este şi pe baza căror documente se elaborează devizul general?