Ecosistemul unei pajisti Ecosistemul unei pajisti

n pajistile naturale predomin

plantele erbacee perene.
n prezent, pajistile naturale sunt tot
mai putine, datorit interventiei omului.
Multe dintre ele sunt psunate natural
de oi, capre etc.
n solul unei pajisti se gsesc
bacterii, ciuperci, alge, precum si
milioane de rme, care contribuire la
formarea humusului si mineralizarea
substantelor organice, crend astfel
conditii favorabile pentru numeroase
specii de plante.
Dup talie, plantele formeaz
stratul ierburilor scunde si stratul
ierburilor nalte.
!ajistile se clasific n functie de
altitudine n pajisti: de step,
subalpine si alpine.
cosistemul unei pajisti de
step
!ajistile de step sunt rspndite
n unele zone de cmpie si podisuri
joase (de exemplu partea central si
sud-estic a Dobrogei si stepa
Brganului).
Ele sunt, n general, lipsite de
pduri.
Rarele plcuri de pduri sunt
alctuite din specii iubitoare de
cldur si rezistente la secet.
!ajistile de step ofer conditii
favorabile de viat mai ales, insectelor
si vertebratelor mici.
!lantele erbacee au, n general,
rdcini adnci, limbul frunzelor redus
si deseori acoperit cu cear sau
perisori protectori.
Datorit destelenirii terenurilor
ocupate de pajisti si transformrii lor n
terenuri agricole, suprafetele cu pajisti
tipice de step s-au redus.
cosistemul unei pajisti alpine
!ajistile de munte, subalpine si
alpine se gsesc la o altitudine de
peste 1800 m.
!ajistile alpine ajung pn la
2500m. Ele se caracterizeaz printr-un
biotop specific, cu temperaturi sczute,
vnturi puternice si vietuitoare adaptate
la aceste conditii vitrege de viat.
!lantele sunt pitice, multe dintre ele
trtoare sau cu frunze dispuse n
rozet la suprafata solului.
Frunzele sunt acoperite cu cear
sau cu perisori protectori. Unele plante
au frunze suculente. Datorit luminii
puternice, n general, florile sunt viu
colorate.
Animalele au de obicei, culori
nchise, pentru a capta razele solare.
Ecosistemul unei pesteri Ecosistemul unei pesteri
!esterile sunt ecosisteme
naturale subterane.
Ele s-au format n timp ndelungat,
n urma dizolvrii rocilor calcaroase de
ctre apele de infiltratie carbogazoase.
n unele pesteri exist ape subterane
curgtoare sau lacuri.
Caracteristici aIe biotopuIui:
W temperatura aproape constant, n
medie de 10oC; pesterile sunt izolate
de variatiile de temperatur ale mediului
extern,
W umiditate foarte ridicat
W lumina nu ptrunde dect foarte
putin, la intrarea n pester
W ventilatia este slab, pesterile fiind
spatii nchise.
omponente ale biocenozei:
umea vietuitoarelor din pesteri este srac.
W !lantele lipsesc complet. Doar la intrare, unde ptrunde putin lumin, se pot
vedea pe peretii umezi alge unicelulare asemntoare cu verzeala zidurilor. n
pesteri exist bacterii si unele ciuperci care se dezvolt mai ales, n locurile unde
apa de infiltratie aduce materie organic.
W Lumea animal este reprezentat prin specii de nevertebrate care se hrnesc si
se reproduc numai n conditiile acestui biotop. Ele se numesc organisme
troglobionte (de exemplu viermi, crustacee, pianjeni si predominant reprezentanti
ai unor ordine de insecte).
$peciile adaptate la viata n pesteri se deosebesc de formele care triesc la
suprafata pmntului prin unele caractere cum sunt: pigmentatia slab a
corpului (sau lipsa ei total), alungirea apendicelor corpului (antene si picioare)
care servesc la orientarea n mediu prin miros si piit si regresul ochilor. (n
pestera !ostojna din $lovenia trieste n ap un amfibian numit !roteus care
este lipsit complet de ochi si are corpul depigmentat.)
n apele subterane din pesteri triesc de asemenea, putine vietuitoare si
anume, larve de insecte, viermi, crustacee.
n multe pesteri se ntlnesc diferite
specii de lilieci, mai ales, la intrarea n
pester. Cu excrementele si cadavrele
lor se hrnesc unele nevertebrate care
ajung aici prin reteaua de fante sau
deschideri ale pesterilor.
!e timp de iarn, datorit temperaturii
mai ridicate dect n exteriorul pesterii,
alturi de lilieci, uneori se retrag pentru
hibernare chiar si unele mamifere mari
precum ursii.
Cu studiul ecosistemului pesterilor se
ocup -iospeologia. !rintele aceste stiinte
a fost savantul romn 2iI Racovit
(1868-1947), care a explorat aproximativ
1500 de pesteri, din tar si strintate. n
anul 1907, el a editat revista iospeologica,
care a stat la baza nasterii noii stiinte. n
anul 1920, Emil Racovit a nfiintat la Cluj
primul institut de speologie din lume.
n prezent cele mai interesante
pesteri din tara noastr au fost declarate
rezervatii speoIogice, fiind ocrotite prin
lege.
n unele au fost gsite fosile de
hien, rinocer, mamut etc. n !estera
Ursilor- judetul Bihor si n pestera
Muierilor- judetul Gorj s-au gsit
numeroase urme de viat si resturi de
fosile ale ursului de cavern &rsus
spelaeus, disprut cu mai bine de 15000
de ani.
$1rsit