Ministerul Educației al Republicii Moldova

Colegiul de Construcții din Chișinău

Catedra “Fizică, Chimie și Biologie”

Laboratorul de fizică

Comunicare

Tema: “ Curentul electric în diferite medii ”

A efectuat:
Eleva grupei DI.12.09.2,
Scotigor Ioana
A verificat:
Profesor de fizică
Rusu Ion

Chișinău 2013
 Mișcarea ordonată a purtătorilor de sarcină electric în cîmp electric se numește curent
electric. Curentul electric poate trece prin diferite medii în condiții diferite. Una dintre aceste
condiții este prezența unui număr mare de particule încărcate libere .

Curentul electric în metale

În metale purtătorii de sarcină liberă sînt electronii. În afara cîmpului electric electronii liberi
se află într-o mișcare haotică. Însă, sub acțiunea cîmpului electric exterior, electronii își
continuă mișcarea haotică în direcția acțiunii cîmpului. Prin urmare curentul electric în metale
este mișcarea ordonată a electronilor în cîmp electric.

La trecerea curentului electric prin metale, acestea se încălzesc. Prin urmare ionii rețelii
cristaline încep a oscila în jurul poziției de echilibru. În rezultat curentul de electroni liberi se
ciocnește mai des de rețeaua cristalină și rezistența în conductor crește. Rezistența metalului
crește odată cu încălzirea acestuia.Fiecare substanță are un coeficient termic propriu.

,unde
Utilizarea curentului electric în metale

Becul electric(incandescent)  produce lumină prin trecerea curentului electric printr-un

filament. Substanța din care este confecționat filamentul are o temperatură de topire înaltă (spre
exemplu Wolframul), încălzindu-se pînă la o temperatură de 2500-3250 K. Filamentul este
introdus într-un balon de sticlă cu gaz inert.

Curentul electric în semiconductoare

Semiconductoarele sînt substanțele, rezistivitatea cărora scade odată cu mărirea temperaturii.
(Unii dintre reprezentanții semiconductoarelor sînt cristalele de Germaniu și Silex). În aceste
cristale atomii sînt uniți prin legatură covalentă. La încălzire legătura se distruge și atomii se
ionizează. Aceasta duce la apariția electronilor liberi și a “golurilor”-locuri unde nu ajunge un
electron. Electronii atomilor vecini ocupă locul liber formînd alte “goluri”. Astfel atît
electronii cît și “golurile” se pot deplasa prin semiconductor. Nimerind în cîmp electric
electronii și “golurile” se deplasează ordonat prin semiconductor astfel apare curentul electric.

Conductibilitatea, bazată pe mișcarea electronilor liberi și a golurilor, care sînt egali în număr
în semiconductorul pur se numește conductibilitate proprie.

Conductibilitatea electrică a semiconductoarelor cu impurități

 Cunductibilitatea semiconductoarelor depinde de prezența impurităților în acestea. Impuritățile
pot fi donore sau acceptoare.
Impuritățile donore sînt cele care cedează ușor electoni și prin urmare măresc numărul
electronilor liberi. De exemplu pentru siliciul tetravalent impuritate donoră este arseniul, care
are cinci electroni de valență. Patru dintre acești electroni participă la formarea legaturii
covalente , iar al cincilea devine electron liber. Prin urmare în semiconductor numărul
electronilor liberi prevalează numărul golurilor –așa tip de semiconductor de numește de tip n
(negativ). În acest caz electronii sînt purtători de sarcină principali, iar golurile-neprincipale.
Impuritățile acceptoare sînt cele care au valența mai mică decît a semiconductorului. De
exemplu pentru siliciul tetravalent slixul cu atomii trivalenți este o impuritate acceptoare.
Cei trei electroni participă la formarea legaturii covalente, iar din cauza insuficienței unui
electron se formează un gol. Astfel numărul golurilor prevalează numărul electronilor liberi-
acest semiconductor se numește de tip p (pozitiv). Aici purtătorii de sarcină principali sînt
golurile, iar neprincipali-electronii.

Joncțiunea p-n
Contactul semiconductoarelor de tip p și n se numește joncțiune p-n. La formarea contactului
o parte din electronii semicondunctorului de tip n, trec în cel de tip p, iar golurile în sens opus.
În zona de trecere apare un cîmp electric care treptat începe să se opună deplasării electronilor
și a golurilor.

Există două modalităță de conectare a semiconductorului cu joncțiunea p-n într-un circuit:

Joncțiunea directă: Bateria se leagă astfel încît potențialul semiconductorului de tip p să fie
pozitiv, iar a celui de tip n-negativ. Astfel prin zona de trecere trec purtătorii de sarcină
principali, conductibilitatea va fi mare, iar rezistența mică.
Joncțiunea inversă: Bateria se leagă astfel încît potențialul semiconductorului de tip p să fie
negativ, iar a celui de tip n-pozitiv. Acum trecerea este realizată de purtătorii neprincipali,
deaceea conductibilitatea probei este mică , iar rezistența mare, prin urmare se formează un strat
de baraj.
 Curentul electric în gaze

În stare obișnuită gazele sunt dielectrici (nu conduc curentul electric) fiind constituite din
atomi și molecule neutre. Conductor poate deveni numai gazul ionizat, cînd conține electroni,
ioni pozitivi și negativi. Ionizarea poate apărea la încălzirea gazului sau acțiunea razelor
ultraviolete, Rontgen, radiației radioactive etc.
Gazul ionizat parțial sau total, în care densitățile sarcinilor pozitive și negative practic coincid
a primit denumirea de plasmă. În Univers plasma este cea mai des întîlnită stare de agregare-
soarele, stelele și straturile superioare ale atmosferei se află în stare de plasmă.
Trecerea curentului electric prin gaze se numește descărcare. Ea are loc la utilizarea unui
ionizator exterior. Descărcarea care continuă și după deconectarea ionizatorului se numește
autonomă.