Clasa a XI-a

„Curentul electric în metale”

Purtătorii liberi de sarcină electrică în metale sunt electronii liberi – electronii de valență
care, fiind legați mai slab de atomi, se rup de aceștea și se colectivează.
Rezistivitatea conductoarelor crește linear cu temperatura.
ρ=ρ0 (1+αt )

R=R 0 (1+αt )

Aplicații: termometrele cu rezistență.

Proprietatea substanței de a-și micșora brusc rezistența a fost numită
supraconductibilitate, iar substanțele ce posedă această proprietate au fost numite
supraconductoare.
Temperatura la care rezistența devine nulă a fost numită temperatură critică.

„Curentul electric în semiconductoare”

Semiconductoarele sunt substanțele a căror rezistivitatea ia valori în intervalele 10-6 –
108 Ω·m
Rezistivitaea semiconductoarelor, se micșorează la creșterea
temperaturii.
Aplicații: termorezistorul și fotorezistorul.
Purtătorii liberi de sarcină electrică în semiconductoare sunt
electronii de conducție (•) și golurile (₀).
În semiconductorul pur, acești purtători se află în cantități egale. Conducția electrică în
semiconductorul pur este numită conducție intrinsecă sau proprie.
Semiconductoarele cu impurități
În semiconductorul de tip n concentrația electronilor de
conducție este mai mare decât a golurilor. Electronii de
conducție sunt numiți purtători majoritari și golurile – purtători
minoritari. Conducția electrică a semiconductorului de tip p este
numită conducție extrinsecă de tip n.
În semiconductorul de tip p – golurile sunt purtători majoritari și electronii de
conducție – minoritari. Conducția electrică a semiconductorului de tip p este numită
conducție extrinsecă de tip p.
Joncțiune p-n. Dioda semiconductoare.
În vecinătatea suprafeței de contact a două
semiconductoare unul de tip n și altul de tip p, există un strat în care concentrația
purtătorilor majoritari este mica, numit strat de baraj. Regiunea de tranziție dintre cele
două părți cu impurități de valență diferită este numită joncțiune p-n.
Prin joncțiunea p-n curentul electric poate circula numai într-un sens. Ea posedă
proprietăți redresoare și mai este numită diodă semiconductoare.
Tranzistorul
Este un cristal semiconductor în care există trei regiuni având
conducție extrinsecă: două de tip n și între ele unul de tip p
sau invers. Regiunea situate la mijloc se numește bază (B), iar
cele laterale emitor (E) și colector (C).
Proprietatea tranzistorului este de a amplifica semnalele, de a
închide și întrerupe circuitele electrice, se aplică pe larg în
industrie, în cercetările științifice și de uz casnic.

„Curentul electric în electroliți”

Substațele – săruri, acizi, baze, ale căror soluții în apă sau în alte lichide conduc curentul
electric se numesc electroliți.
Procesul de descompunere a substanțelor în ioni de semne opuse se numește disociere
(disociație) electrolitică.
Electroliții sunt substanțe cu conducție electrică ionică.
Totalitatea proceselor electrochimice care au loc la electrozii introduși în electroliți la
trecerea curentului electric prin ei se numește electroliză.
m=kq

k- echivalentul electrochimic
Masa de substanță depusă la electrod este direct proporțională cu sarcina electrică
transportată prin electrolit – prima lege a lui Faraday pentru electroliză.
1 M
k= ∙
F n
 C
F=N A e=96500 - Numărul lui Faraday
mol
M
- echivalent chimic, n – valența
n

Echivalentuul electrochimic al unei substanțe este direct proporțional cu echivalentul

chimic al ei – legea a doua a lui Faraday pentru electroliză.
1 M
m= ∙ It
F n

Aplicații ale electrolizei

 Electrometalurgie – obținerea metalelor din minereurile respective;
 Rafinarea electrolitică – purificarea unor metale;
 Galvanostegia – procesul de acoperire a corpurilor cu straturi subțiri de metale
care nu se supun coroziei și care le înfrumuțesează;
 Galvanoplastia – realizarea prin metode electrolitice a unor tipare de reproducere
a obiectelor.
„Curentul electric în gaze”
Trecerea curentului electric prin gaze este numită descărcare electrică în gaze.
Procesul de transformare a moleculei în ion pozitiv prin pierderea unui electron din cauza
ciocnirilor dintre molecule este numit proces de ionizare, iar factorul care o produce -
ionizator.
Procesul invers ionizării se numește recombinare.
Energia minimă suficientă pentru a îndepărta un electron dintr-o moleculă neutră este
numită energie de ionizare.
W 0 =eEλ

Purtătorii liberi de sarcină electrică în gaze sunt: electronii, ionii pozitivi și ionii
negativi.
Descărcarea electrică care are loc numai în prezența ionizatorului este numită descărcare
electrică neautonomă. După încetarea acțiunii ionizatorului descărcarea electrică
neautonomă trece în descărcarea autonomă.
Descărcarea autonomă la presiuni mici este numită descărcare luminescentă.
Tipuri de descărcări electrice în gaze:
 Descărcarea prin scânteie – fulgerul și trăsnetul;
 Descărcarea în coroană/ efect coroană – în vecinătatea vârfurilor metalice ascuțite
sau conductoarelor subțiri electrizate;
 Descărcarea în arc – prin punerea în contact a doi electrozi (grafit presat sau metal)
conectați la sursa de curent.
Aplicații:
  Tuburi luminescente;
 Prelucrarea suprafeței metalelor prin electroeroziune;
 Surse de lumină în proiectoare puternice, la sudarea, perforarea și tăierea
metalelor, la topirea minereurilor în cuptoarele electrice.
Plasma – starea a patra a substanței - este alcătuită din electroni și ioni liberi, fotoni și
particule neutre care, macroscopic, se prezintă ca un sistem neutru din punct de vedere
electric, cu proprietăți determinate de interacțiunile electromagnetice atât dintre
particulele componente cât și dintre acestea și câmpurile electromagentice exterioare.
Aplicații: jeturile de plasmă cu temperaturi de ordinul 104 K se aplică la prelucrarea
metalelor și aliajelor, la perforarea rocilor tari, în unele generatoare de energie electrică.

„Curentul electric în vid”

Pentru a extrage electronul din metal, a-l scoate în afara acestuia, este necesar să se
efectueze un lucru pentru a învinge aceste forțe, numit lucru de extracție sau de ieșire.
La încălzirea metalului din acesta sunt extrași electronii fenomen numit emisie
termoelectronică.
Purtătorii de sarcină electrică în vid sunt electronii.
Prin dioda cu vid electronii circulă numai într-un sens.
Pentru amplificarea semnalelor electrice se utilizează trioda cu vid.
Aplicații:
 Emițătoarele centrelor de radioteleviziune, de dirijare a navelor cosmice;
 Cinescopul, osciloscopul – transformarea semnalelor electrice în semnale vizuale;
 Ionoscopul – transformarea semnalelor vizuale în semnale electrice.