Nu-ţi voi lă sa drept bunuri, după moarte, Întinsă leneşă pe canapea,

Decâ t un nume adunat pe o carte, Domniţa suferă în cartea mea.

În seara ră zvră tită care vine Slova de foc şi slova faurită
De la stră bunii mei pâ nă la tine, Împă rechiate-n carte se mă rită ,
Prin râ pi şi gropi adâ nci Ca fierul cald îmbră ţişat în
cleşte. Robul a scris-o, Domnul o
citeşte, Fă r-a cunoaşte ca-n adâ ncul ei
Suite de bă trâ nii mei pe brâ nci Zace mania bunilor mei.
Şi care, tâ nă r, să le urci te-aşteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă .

Aşeaz-o cu credinţă că pă tâ i.
Ea e hrisovul vostru cel dintâ i.
Al robilor cu saricile, pline
De osemintele vă rsate-n mine.

Ca să schimbă m, acum, întâ ia oară

Sapa-n condei şi brazda-n calimară – metonimie
Bă trâ nii au adunat, printre plă vani, - mentorii creatorilor
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Şi leagă ne urmaşilor stă pâ ni.
Şi, fră mâ ntate mii de să ptă mâ ni
Le-am prefă cut în versuri şi-n icoane,
Fă cui din zdrenţe muguri şi coroane.
Veninul strâ ns l-am preschimbat în miere,
Lă sâ nd întreagă dulcea lui putere.

Am luat ocara, şi torcâ nd uşure

Am pus-o câ nd să -mbie, câ nd să -njure.
Am luat cenuşa morţilor din vatră
Şi am fă cut-o Dumnezeu de piatră ,
Hotar înalt, cu două lumi pe poale,
Pă zind în piscul datoriei tale.

Durerea noastră surdă şi amară -motiv epitet dublu, personificator

O gră mă dii pe-o singură vioară , -simbol mitul orfic- motiv ascuns
Pe care ascultâ nd-o a jucat - act de creație, motivul ludic, al jocului
Stă pâ nul, ca un ţap înjunghiat.
Din bube, mucegaiuri şi noroi -nonstetica
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi. – proces de metamorfizare
Biciul ră bdat se-ntoarce în cuvinte
Si izbă veşte-ncet pedesitor - o formă de eliberare a omului de durere, suferință , neștire
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptă ţirea ramurei obscure
Ieşită la lumină din padure
Şi dâ nd în vâ rf, ca un ciorchin de negi