Conductia electrica

IN METALE SI ELEMENTE SEMICONDUCTOARE

Cuprins
Conductibilitate. Materiale conductoare de energie electrica. Electronii de conductie.Influenta temperaturii asupra Semiconductorul cu impuritati. Conductia electrica in semiconductori din perspectiva
benzilor de energie.

conductiei.

 Conductivitatea electric (numit i conductibilitatea

electric specific) este mrimea fizic prin care se caracterizeaz capacitatea unui material de a permite transportul sarcinilor electrice atunci cnd este plasat ntr-un cmp electric.

tiina Materialelor studiaz structura i proprietile metalelor i aliajelor, stabilete legturi ntre compoziie, structur i proprieti, elaboreaz tehnologii de modificare a acestor proprieti. n natur, pot fi identificate opt categorii de materiale: 1) metale 2) semiconductori

3) dielectrici
4) ceramice 5) sticle 6) polimeri sintetici (fibre sintetice, elastomeri, mase plastice) 7) substane naturale (piatr, lemn, fibre, piei, etc.) 8) compozite (materiale compuse din dou sau mai multe materiale din cele apte tipuri precedente)

Conductoarele(metalele)

Dup natura conductibilitii electrice materialele conductoare se pot clasifica n: Materiale conductoare de ordinul I. Aceste materiale prezint o conductibilitate de natur electronic, rezistivitatea lor crete odat cu creterea temperaturii, iar sub aciunea curentului electric ele nu sufer modificri de structur. Materialele conductoare de ordinul I sunt metale n stare solid i lichid. Dac lum n considerare valoarea conductivitii lor, materialele conductoare de ordinul I se pot mpri n: -materiale de mare conductivitate, cum sunt: Ag, Cu, Al, Fe, Zn, PB, Sn etc. -materiale de mare rezistivitate, care sunt formate de obicei din aliaje i se utilizeaz pentru rezistene electrice, elemente de nclzire electric, instrumente de msur etc. Materiale conductoare de ordinul II. Aceste materiale prezint o conductibilitatea de natur ionic, rezistivitatea lor scade odat cu creterea temperaturii, iar sub aciunea curentului electric ele sufer transformri chimice. Din categoria materialelor conductoare de ordinul II fac parte srurile n stare solid sau lichid, soluiile bazice sau acide, soluiile de sruri (deci toi electroliii).

Semiconductor
Semiconductorul este un material a crui rezistivitate este cuprins ntre cea
a conductoarelor i izolatoarelor. Un cmp electric poate schimba rezistivitatea semiconductorilor. Dispozitivele fabricate din materiale semiconductoare sunt baza electronicii moderne, fiind pri componente n radiouri, computere, telefoane i multe altele. Dispozitivele semiconductoare sunt: tranzistorul,celulele solare, mai multe tipuri de diode, inclusiv dioda luminiscent i circuite integrate.

Electronii de conductie

La fel ca si atomul unui metal, un atom de semiconductor este format dintr-un nucleu incarcat pozitiv si un numar oarecare de electroni care se rotesc in jurul lui. Din acest punct de vedere, atomii demiconductorului nu se deosebesc de cei ai metalelor. S-ar parea ca o substanta in care toti electronii sunt legati si nu exista nici un electron liber ar trebui sa fie un izolator la orice temperatura. Totusi, in natura nu exista asemenea substante. Orice substanta, chiar si cel mai bun izolator, conduce in mod obligatoriu electricitate ,intr-o masura mai mare sau mai mica, dar oricum conduce. Dupa analiza calitativa a mecanismului de conductie este normal sa ne punem urmatoarea intrebare: Este , oare, miscarea termica unicul factor care asigura aparitia electronilor de conductie intr-un semiconductor? NU! Exista si alte posibilitati. In afara de miscarea termica, aceasta energie poate fi transmisa electronilor de catre o radiatie electromagnetica, de particule elementare cu energie suficient de mare, de un camp electric intens etc.

Semiconductori intrinseci (fara impuritati)

Materialele cu proprietati semiconductoare pot fi elemente chimice pure sau combinatii chimie ale acestora. Numarul materialelor cu proprietati semiconductoare este extreme de mare. Elementele semiconductoare sunt grupate in tabelul periodic al elementelor precum in figura 2.13.
Cifrele din cercuri reprezinta valoarea energiei benzii

interzise a elementului respectiv, exprimata in electronvolti(eV). Reprezentantii tipici ai elementelor semiconductoare sunt germaniul si siliciul, care se gasesc in grupa aIV-a a tabelului periodic.

Indiferent daca sunt elemente chimice sau combinatii chimice de mai multe elemente, semiconductorii fara impuritati se numesc SEMICONDUCTORI INTRINSECI.

Conductia electrica in semiconductori intrinseci

Semiconductorii intrinseci sunt cei lipsii de impuriti, adic de atomi din alte specii fa de marea majoritate. Germaniul are structura cristalin tetraedric, asemntoare diamantului. Atomii de Germaniu sau de Siliciu au 4 electroni de valen . Astfel, pentru a-i dobndi o structur stabil din punct de vedere chimic, fiecare electron de valen este pus n comun cu cte un electron de valen provenit de la alt atom de Ge (Si). Astfel, fiecare atom formeaz cte patru legturi covalente cu atomii vecini. Datorit agitaiei termice, unele legturi covalente se rup, eliberndu-se electron de conducie care se va mica haotic printre atomii din nodurile reelei. n urma lor rmn sarcini pozitive necompensate ale protonilor corespunztori din nucleele atomilor. Acestea se numesc goluri. Golurile pot fi reocupate cu electroni de valen vecini, care, la rndul lor, prsind structura din care fceau parte iniial, genereaz goluri n alt parte. Deci, ntr-un semiconductor exist dou feluri de purttori liberi de sarcin electric: electronii de conducie i golurile. La semiconductorul intrinsec, concentraiile de electroni de conducie (n) i de goluri (p) sunt egale. ni = pi Pentru fiecare electron de conducie eliberat n reea, se genereaz cte un gol.

Semiconductori extrinseci(cu impuritati)

Semiconductor de tip N

Atunci cnd ntr-un cristal de Siliciu se introduc atomi ai elementelor din grupa a V-a principal a sistemului periodic, se creeaz semiconductori extrinseci de tip N. Introducerea acestor atomi se numete dopaj. Atomul pentavalent realizeaz patru legturi covalente cu atomi de Si vecin, dar al cincilea electron rmne neparticipant la nici un fel de legtur. Acesta va deveni electron de conducie, liber n cristal. De aceea, impuritile pentavalente se numesc donori, deoarece doneaz n cristal cte un electron de conducie. n paralel se genereaz i perechi electron-gol, aa cum se realizeaz la semiconductorul intrinsec. Electronii de conducie generai de impuritile pentavalente se adaug celor generai termic (ca la semiconductorii intrinseci). Astfel, concentraia total de electroni de conducie este mai mare dect concentraia golurilor: n = n i + nd p = pi n>p La aplicarea unui cmp electric extern, conduca electric predominant va fi asigurat de electronii de conduce, motiv pentru care acest tip de semiconductor se numete de tip n.

Semiconductori extrinseci de tip P

Atunci cnd ntr-un cristal de Siliciu se introduc atomi ai elementelor din grupa a III-a principal a sistemului periodic, se creeaz semiconductori extrinseci de tip p. Introducerea acestor atomi se numete dopaj. Atomul trivalent realizeaz patru legturi covalente lund un electron participant la o legtur covalent din cristal ntre doi atomi de Si, crend astfel un gol. De aceea, impuritile trivalente se numesc acceptori, deoarece acceptnd un electron genereaz un gol. n paralel se genereaz i perechi electron-gol, aa cum se realizeaz la semiconductorul intrinsec. Golurile generate de impuritile trivalente se adaug celor generae termic (ca la semiconductorii intrinseci). Astfel, concentraia total de electroni de conducie este mai mic dect concentraia golurilor: p = pi + pa n = ni n<p La aplicarea unui cmp electric extern, conduca electric predominant va fi asigurat de goluri, motiv pentru care acest tip de semiconductor se numetede tip p.

Teoria de Banda. Diagrama de benzi.

Energia electronului in atom este cuantificata: electronii unui element dat
ocupa stari energetice discrete, si anume cei mai apropiati de nucleu ocupa nivele de energie cea mai joasa si sunt strans legati de atom. La formarea cristalului, nivelele electronice ale atomilor exteriori, se regasesc in benzi de stari de energie, pe care electronii cristalului le pot ocupa in conditii specifice cristalului (natura si dimensiunea atomilor, tipul fortelor de coeziune, temperatura); acestea se numesc benzi de stari permise si sunt delimitate de intervale de stari nepermise.

 Diagrama de benzi reflecta distributia electronilor paturii externe a

atomilor care formeaza cristalul, pe stari de energie permise la achilibru (in absenta unui camp electric extern, a unui gradient de temperatura, a radiatiei), precum si evolutia acestei distributii in prezenta unuia sau a mai multor campuri mentionate anterior.

Diagrama de benzi contine benzile de energie formate din nivelele de

energie cele mai inalte pe care electronii atomilor le pot ocupa: ultima banda de stari energetice ocupate de electronii legati de atomi, se numeste banda de valenta. Electronii avand aceste energii nu se pot misca in cristal. Electronii cu energii mai mari decat cele din banda de valenta,

devin liberi, se pot misca dand nastere unui curent electric; aceste stari se
gasesc in banda de conductie a cristalului.

 Cele doua benzi de stari permise, sunt separate de un interval de energii

nepermise pentru electroni, numit banda interzisa. Aceasta este o caracteristica de material, care reflecta abilitatea acestuia de a genera un

curent electric; largimea benzii interzise exprima energia necesara unui

electron din banda de valenta pentru a deveni liber.

Solidele pentru care banda interzisa nu exista, pot genera un curent Solidele pentru care banda interzisa are largime apreciabila, nu pot

electric la aplicarea unui camp electric foarte slab sau incalzandu-l foarte putin. Aceste solide se numesc conductori. genera curent electric pentru valori uzuale de camp si/sau de temperatura. Aceste

solide se numesc izolatori.

Solidele pentru care banda interzisa are o largime comparabila cu energia castigata de un electron sub actiunea unui camp electric, prin incalzire sau prin iluminare, pot deveni din izolatori (in conditii de echilibru),

conductori in conditii externe de camp, temperatura sau radiatie. Aceste

solide se numesc semiconductori.