Sunteți pe pagina 1din 11

SURSA CHIMIC DE CURENT - ALTERNATIV PENTRU DEZVOLTAREA

DURABIL
PILA GALVANIC - DETERMINAREA CARACTERISTICILOR UNEI PILE ELECTRICE
PRIMARE DE CURENT


o Introducere: Prezentare general, reactii, principii
Un metal sau un semiconductor interesat intr-o solutie de elctrolit constituie un electrod.
Electrozii sunt caracterizati de potentialul electrostatic care se stabileste la interfata metal-
solutie de electrolit .
Se cunosc numeroase exemple de electrozi , dintre care amintim doar cuprul metalic in
contact cu solutie de electrolit; argintul acoperit cu clorura de argint insolubila in contact cu
solutia de clorura de potasiu; platina platinata imersata in solutie acida si la sprafata careia se
barbteaza hidrogen uscat.
Din aceasta simpla enunerare a catorva tipuri de electrozi se observa ca acestia sunt
constituiti din faze materiala conductoare sau semiconductoare asezate in serie si in contact
electric una cu alta.
Prin celula galvanica se intelege ansamblul a doi electrozi din acelasi metal sau din metale
diferite introduse in solutii de electrolit. Celulele galvanice sunt caracterizate de diferenta de
potential electric dintre doi electrozi care mai poarta denumirea de tensiune electromotoare a
celulei . Aceasta diferenta de potential este forta care pune in functiune celula galvanica si de
aceea este o masura a tendintei de reactie a electrozilor celulei.
Potentialul de elctrod reprezinta diferenta de potential ce apare intre un electrod si electrolit ca
urmare a schimbului de sarcini electrice ce are loc intre ele. Aceasta diferenta de potential se
datoreaza faptului ca potentialului chimic al ionilor metalici in solutie este diferit de cel al
ionilor din metal. Ionii metalici trec din faza in care potentialul chimic este mai mare in faza
in care potentialul chimic este mai mic.
Daca de exemplu potentialul chimic al ionilor din reteaua cristalina a metalului este mai mare
decat al ionilor de metal, din solutie, ionii metalici vor trece din metal in solutie. Dar deoarece
electronii din metal nu pot trece in solutie o data cu ionii , metalul care inital era neutru,
ramane incarcat cu sarcinii negative ce vor exercita o atractie asupra ionilor trecuti in solutie.
In consecinta la limita intre faze se va forma un strat compus din ioni metalici , in solutie, si
electronii in metal, strat ce se denumeste strat dublu electric a carui grosime variaza intre 10
-
4
-10
-7
cm. La stratul dublu apare o diferneta de potential datorita segregarii sarcinilor
electrice.
Diferenta de potential electrostatic ce apare la stratul dublu electric dintre un metal si o solutie
de electrolit in care aceasta se afla imersat, se numeste potential de electrod. Aparitia
potentialaului de electrod a fost explicat de catre Nernst, prin concepul de tensiune (presiune)
si dizolvare electrolitica datorita careia metalele in contact cu solutiile de electrolit trec in
solutie in forma de ioni.
Celulele galvanice sau pilele galvanice sunt dispozitive de obtinere a energiei electrice direct
din energie chimica. O celula galvanica este reperezentata de un lant electrochimic in care
electrozii sai sunt separati de electrolit prin linii drepte sau oblice iar daca electrolitii ce
alcatuiesc celula sunt separati prin diafragma, acestea se reprezinta prin linie dubla. Astfel
celula de tip Daniell este descrisa de urmtorul lant electrochimic:
Cu/1/CuSO
4
//1ZnSO
4
/Zn
O celula galvanica este caracterizata de tensiunea electromotoare (t.e.m). Conventionalul
tensiunii electromotoare(E) se defineste ca fiind diferenta dintre potentialul electrodului
pozitiv(
+
) si potentialul electrodului negativ(
-
) al celulei galvanice:
E=
+
-
-
Tipuri principale de celule galvanice:
a) Celule reversibile. O celula galvanica este reversibila atunci cand reactia de celula
poate fi inversata dupa dorinta, prin crestere sau scaderea infinitezimala a potentialului
peste sau sub valoarea tensiunii electromotoarede echilibru. O astfel de celula este pila
Daniell care produce un faraday de electricitate atunci cand trece in solutie un
echivalent de zinc la anod si se depune un cupru pe catod. Daca se inverseaza curentul
prin aplicarea la celula a unei tensiuni exterioare si se trece aceeasi cantitate de
elctricitate in celula de la Cu(anod) la Zn( catod), celula va reveni la starea initiala . In
general o celula reversibila se formeaza cand un metal nu prea negativ este introdus
partial intr-o solutie de electrolit ce contine unii proprii. Celula Daniell contine doi
electrozi reversibili
-Zn/ZnSO
4
//CuSO
4
/Cu+
Energia electrica rezultand din reaxtia:
Zn+Cu
++
Zn
++
+Cu
b) Celule ireversibile. La trecerea unui faraday de electricitate prin celula
Zn/H
2
SO
4
/Cu+ (pila Volta) va trece in solutie un echivalent de Zn si se va elibera la
electrodul de Cu un echivalent de hidrogen
ZnZn
++
+2e
2H
+
+2eH
2
Daca se va trece prin celula aceeasi cantitate de electricitate in sens invers va trece in solutie
un echivalent de cupru si se va degaja la electrodul de Zn un echivalent de hidrogen
CuCu
++
+2e
2H
++2e
H
2

Deci curentul de sens invers nu a adus celula la conditiile initiale. O celula de acest tip se
numeste ireversibila sau polarizabila
c) Celula de concentratie se formeaza cand doi electrozi din acelasi metal se introduc in
solutii ce contin ionii metalului la concentratii diferite
M/MA//MA/M
Producerea curentului electric in aceste celule are loc prin variatia concentratiei
electrolitului pana la uniformizare in ambele compartimente.
d) Celule de oxidare-reducere(redox). Se formeaza o celula reversibila cand doi electrozi
de platina se introduc in solutii ce contin agenti oxidanti si reducatori
Pt/SnC
2
//SnCl
4
/Pt
Termodinamica celulei galvanice
In timpul functionarii celulelor galvanice pe electrozi se formeaza sau se neutralizeaza ioni.
La aceste procese se aplica legea lui Faraday pentru fiecare echivalent gram transformatse
consuma sau se elibereaza 1F electricitate. Valoarea lucrului maxim(variatia energiei libere
G) produs in timpul functionarii celulei depinde de t.e.m in starea de echilibru.
Deoarece la temperatura constanta lucrul reversibil al orcarui proces chimic sau electrochimic
este determinat univoc de starea initiala si de starea finala, independent de drumul parcurs
procesul generator de curent din celula produce un lucru reversibil egal cu cel pe care l-ar
produce daca ar fi decurs dupa orice alta cale reversibila.La celule galvanice starea initiala si
cea finala sunt determinate de compozitia electrozilor si a electrolitului.
Celulele galvanice se caracterizeaza din punct de vedere termodinamic prin lucru reversibil
util produs la temperatura si presiune constanta
G=-zFE
Unde z= valenta ionilor in solutie si F= constanta lui Faraday=96500.
Semnul se datoreaza faptului ca in conformitate cu definitia termodinamica a semnului,
lucrul primit de sistem se considera pozitiv iar o celua galvanica in functionare cedeaza
mediului lucrul sau FE. De aici se vede ca celulele galvanice pot fi caracterizate numai de E
adica t.e.m. Deoarece lucrul reversibil este determinat complet de starea initiala si finala, E
depinde de temperatura, presiune, compozitia si concentratia electrolitului. Ea nu va depinde
de forma si dimensiunile celulei.
O pil electric este un dispozitiv care transform energia chimic a unor reacii redox
spontane - ce pot fi conduse astfel nct reacia de reducere i reacia de oxidare s se
desfoare n spaii separate, pe electrozi separai, - n energie electric
Pilele electrice primare sunt acele dispozitive care transform energia chimic n energie
electric permind utilizarea materialelor pe care le conin o singur dat. Din aceast cauz
ele se mai numesc surse de curent ireversibile sau baterii.
Dac cei doi reactani sunt alimentai continuu la electrod iar produii de reacie sunt
eliminai continuu, sursa este o pil primar cu aciune continu sau pil de combustie.
Caracteristicile pilelor operaionale
a. Tensiunea electromotoare este diferena de potenial dintre polii pilei n circuit
deschis;

E



Tensiunea electromotoare a unei baterii de pile electrice este suma tensiunilor elctromotoare a
elementelor componente:

E E
b


b. Rezistena intern total reprezint rezistena opus de pil la tecerea curentului
electric prin ea.

p e
r r R

unde r
e
reprezint rezistena electrozilor i a electrolitului, iar r
p
rezistena de polarizare.
c. Tensiunea de descrcare (E
d
) reprezint tensiunea circuitului exterior nchis.
E
d
<E

d d d
I r E E
unde r
d
reprezint rezistena de descrcare iar I
d
reprezint intensitatea curentului de
descrcare.
d. Capacitatea de descrcare reprezint cantitatea de electricitate ce poate fi obtinut
de la o pil electric n anumite condiii de timp, de intensitate de descrcare, de tensiune de
descrcare (t, E
d
., I
d
)
Qd =I
d
t
n condiiile n care intensitatea de descrcare este constant.
Dac intensitatea de descrcare nu este constant atunci
Q =
0
t

I
d
dt

e. Energia pilei (Wd) este energia disipat de pil n circuitul exterior la descrcare. In
condiiile n care curentul de descrcare este constant, energia se calculeaz cu relaia:
W =E
d
I
d
t
Atunci cnd n funcionare pila debiteaz un curent de descrcare variabil n timp,
energia se calculeaz cu relaia:
W =
0
t

E
d
I
d
dt
f. Puterea pilei (P) reprezint energia debitat de pila n unitatea de timp:
P = I E
Cap 1 Materiale utilizate in constructia bateriilor chimice
Traim intro lume in care tehnologia se propaga cu o viteza increibila. Una dintre ele este
bateria cu care ne intalnim cam peste tot: in masinile noastre, PC-uri, laptop-uri, MP3 player-e
portabile si telefoane mobile. In esenta bateria este o doza in care se gasesc substante chimice
care produc electroni. Reactiile chimice care produc electroni sunt denumite reactii
electrochimice.
Prima baterie creata era formata dintr-o plia alternata de straturi de zinc, sugativa imbibata in
apa sarata si argint . Cel care a conceputo a fost Alessandro Volta in anul 1800.

Acest dispozitiv este cunoscut sub denumirea de pila voltaica. Straturile superioare si
inferioare ale pilei, trebuie sa fie din metale diferite. Daca atasati un fir partii superioare si
inferioare a pilei, puteti masura tensiunea si intensitatea din pila. Pila poate avea orice
dimensiune doriti, iar fiecare strat va mari tensiunea cu o anumita valoare.
Generatorul electric a fost inventat in deceniul 8 al secollui XIX, iar inaintea acestuia o fost
inventata celula Daniell cunoscuta de asemean si sub uramtoarele nume: celula "Picior de
cioara", datorita formei caracteristice a electrodului de zinc; "celula gravitationala", datorita
faptului ca gravitatia tine separati cei doi sulfati, si "celula umeda", prin antiteza cu "celula
uscata" moderna, deoarece foloseste lichide drept electroliti, era extrem de utilizata pentru
operarea telegrafului si a soneriilor de la usa.

Celula Daniell este o celula umeda ce consta din placute de cupru si zinc si sulfati de cupru si
zinc. Pentru a crea o celula Daniell, placuta de cupru este plasata la fundul unui recipient din
sticla. Se toarna solutie de sulfat de cupru deasupra placutei, pana la umplerea pe jumatate a
recipientului. Dupa aceea se atarna in recipient o placuta de zinc, si se toarna cu mare atentie
solutie de sulfat de zinc. Sulfatul de cupru este mai dens decat sulfatul de zinc, astfel ca acesta
din urma va "pluti" deasupra sulfatului de cupru. Desigur, un asemenea dispozitiv nu va
functiona intr-o lanterna, insa functioneaza bine in aplicatii stationare. Daca puteti obtine
sulfat de zinc si sulfat de cupru, puteti incerca sa construiti propria celula Daniell.
In toate bateriile posibile, are loc acelasi gen de reactie electrochimica prin care electronii
migreaza dintr-un pol in celalalt. Tensiunea bateriei este controlata de metale si electrolitii
folositi. De exemplu, iata ce se intampla intr-o celula de baterie de masina plumb-acid:
Celula este formata dintr-o placuta din plumb, o alta placuta din dioxid de plumb si un
electrolit - acid sulfuric puternic, in care sunt scufundate cele doua placute. Plumbul se
combina cu SO4, dand nastere la PbSO4 plus un electron. Dioxidul de plumb, ionii de
hidrogen si ionii de SO4, plus electroni proveniti de pe placuta de plumb, dau nastere pe
placuta din dioxid de plumb la PbSO4 si apa. Pe masura ce bateria se descarca, se aduna
PbSO4 (sulfat de plumb) pe ambele placute, iar in acid se acumuleaza apa. Tensiunea
caracteristica este de aproximativ 2 volti in fiecare celula, astfel ca prin combinarea a sase
celule se obtine o baterie de 12 volti. Baterile plumb-acid au o caracteristica importanta, ele
avand o reactie reversibila. Daca aplicati bateriei curent la o tensiune potrivita, se formeaza
din nou pe placute, plumb si dioxid de plumb, astfel ca puteti utiliza bateria de mai multe ori.
In cazul unei baterii zinc-carbon, reactia nu poate fi inversata cu usurinta deoarece nu exista o
metoda simpla de a face ca hidrogenul gazos sa se intoarca in electrolit.
o Cap 2 Solutii constructive

Baterie NiCd
Anod: Cadmiu :
Cd + 2OH
-
> Cd(OH)
2
+ 2e
-
0,81V
Catod: Oxi-Hidroxid de nichel Ni(OH)
2
:
NiO
2
+ 2H
2
O + 2e
-
> Ni(OH)
2
+ 2OH
-
0,49V
Electrolit: Solutie de hidroxid de potasiu (KOH)
Tensiunea electrochimica per element: 1,3V
Avantaje: comportare buna la autodescarcare si functionare la temperaturi scazute, durata de
exploatare
Dezavantaje: cost ridicat fata de SLA, densitate de putere mai redusa, efect de memorie
Efectul de memorie semnifica schimbarea parametrilor celulei la parametrii ultimului ciclu,
din punct de vedere al capacitatii. Acest efect se traduce printr-o reducere temporara a
capacitatii celulei atunci cand celula este incarcata fara a fi fost descarcata complet in
prealabil.
Cauza consta in fenomenele chimice care duc la acumularea de hidroid de cadmiu pe anod,
facandu-l inert chimic. Remediul in cazul in care are loc acest fenomen este de a trece celula
in doua sau trei cicluri de incarcare/descarcare completa la curent mare. "Formatarea" are insa
drept consecinte o reducere a duratei de exploatare a celulei. Fenomenul a fost pentru prima
oara observat la acumulatorii satelitilor, supusi unor cicluri superficiale de
incarcare/descarcare.
Baterie NiMH
Anod: Diferite aliaje metalice de nichel
:MH + OH
-
> M + H
2
O + e
-
0,83V
Catod: Oxi-Hidroxid de Nichel Ni(OH)
2
:
NiOOH + H
2
O + e
-
> Ni(OH)
2
+ OH
-
0,52V
Electrolit: Hidroxid de potasiu
Tensiunea electrochimica per element: 1,35
Cu exceptia anodului, acest tip de celula este apropiat de celula NiCd.
Evolutia de la anod de Cd la anod din metale rare in aliaj cu Ni este datorata capacitatii de
absorbtie marita a acestor aliaje a hidrogenului din electrolit, ceea ce se traduce intr-o
densitate de putere mai mare, cel putin teoretic, cu pana la 50%.Practic, aceasta crestere este
de aproximativ 25%. In bateriile moderne, anodul cuprinde, in general, si urmatoarele
elemente: V, Ti, Zr, Ni, Cr, Co, si Fe. Interesant este ca, deoarece reactiile chimice nu sunt in
intregime stapanite din punct de vedere teoretic in industria constructoare de celule NiMh,
proportiile de aliere sunt stabilite prin metode empirice! Desi celulele NiMH costa mai mult
decat cele NiCd iar numarul de cicluri utile este mai redus, ele sunt utilizate, in principal,
datorita capacitatii mai mari. Referitor la efectul de memorie prezentat mai inainte, desi se
crede ca celulele NiMH nu il dezvolta, el a fost observat in practica. Remediul este de a
efectua o descarcare completa (pana la 0,84V) la aproximativ 30 de cicluri normale.
Baterie Li-ion
Anod: Grafit
Catod: Oxid de Li
Electrolit: LiPF6 sau LiBF4
Utilizarea Li metalic in acest tip de baterii genereaza probleme legate de siguranta in
exploatare, motiv pentru care au fost dezvoltate anumite combinatii de structuri fizice pe baza
de litiu pentru anod. Una din solutiile gasite a fost intercalarea litiului intro retea cristalina de
grafit. Electrolitul are si el marele dezavantaj de a coroda aluminiul. Din aceste motive,
structurile bateriilor pe baza de Li sunt diverse si dificil de expus pe larg. Totodata,
dezvoltarea acestui tip de baterii este continuata in prezent, un standard general valabil
nefiind, inca, tradus in practica. Principalul avantaj al acestor baterii este densitatea mare de
energie, ajungand pana la 250 Wh/kg.
Bateriile SLA
Sunt baterii pe baza de plumb si solutie diluata de acid sulfuric. Datorita pretului scazut
reprezinta mai mult de jumatate din totalul acumulatorilor vanduti in lume.
Anodul: Plumb poros, in forma metalica
Pb + SO
4
2-
> PbSO
4
+ 2e
-
0,356V
Catodul: Dioxid de plumb (PbO
2
)
PbO
2
+ SO
4
2-
+ 4H
+
+ 2e
-
> PbSO
4
+ 2H
2
O 1,685V
Electrolit: Acid sulfuric diluat
Tensiunea electrochimica per element: 2.05 V
Bateria zinc-aer - Aceasta baterie este extrem de usoara si reincarcabila.
Bateria zinc-oxid de mercur - Aceasta baterie este deseori folosita in aparatele auditive.
Bateria argint-zinc - Aceasta baterie este utilizata la aplicatiile aeronautice, datorita
raportului optim putere-greutate.
Bateria clorura de metal - Aceasta baterie este utilizata la vehiculele electrice.
Bateria alcalina - Folositi la bateriile Duracell si Energizer, electrozii sunt zincul si oxidul de
magneziu, impreuna cu un electrolit alcalin.
o Limite
Datorita constructiei bateriei SLA apar 2 probleme:
acumula in interiorul celulei. In caul in care concentratia creste, pot aparea explozii puternice
e electrolitului au efect toxic si coroziv asupra mediului.
In prezent aceste probleme au fost in mare masura rezolvate datorita utilizarii celulelor
capsulate, aparute la inceputul anilor 70. Totusi, nici aceste celule nu sunt inchise etans ci au
supape de ventilatie care elibereaza gazele generate in exces. Aceste celule moderne au
elemente de cataliza in interior, care ajuta la recombinarea oxigenului si a hidrogenului
separat la incarcare, minimizand pierderile de apa din celula. Bateriile pe baza de plumb au un
numar redus de cicluri de incarcare/descarcare si o densitate de energie redusa, in jur de 30-
40W/kg. Totusi au avantajul de a fi ieftine.
Starea unei baterii pe baza de Pb poate fi, cu unele limitari, determinata prin masurarea
tensiunii in gol. Astfel, o baterie (generic 12V) care prezinta o tensiune de 12,65V este 100%
incarcata. La 12,45-75%, 12,24-50%, 12,06-25%, sub 11,89V este descarcata. Bateriile care
sunt comerciale au in mod cert inscriptionat pe pachet tensiunea si intesitatea acestora. De
exemplu, un aparat de fotografiat digital necesita patru baterii nichel-cadmiu, fiecare baterie
trebuind sa aiba o tensiune de 1,25 volti si o intensitate de 500 de miliamperi/ora. Evaluarea
in miliamperi/ora inseamna ca, teoretic, bateria produce 500 de miliamperi intr-o ora. Aceasta
evaluare poate fi analizata sub mai multe aspecte. O baterie de 500 miliamperi/ora ar putea
produce o intensitate de 5 miliamperi timp de 100 de ore, sau 10 miliamperi timp de 50 de
ore, sau 25 de miliamperi timp de 20 de ore, sau (teoretic) 500 de miliamperi timp de 1 ora,
sau chiar 1000 de miliamperi timp de 30 de minute.
Functionarea bateriilor nu este chiar asa de liniara. Pe de-o parte, toate bateriile au o
intensitate maxima pe care o pot produce - o baterie de 500 miliamperi/ora nu poate produce
30000 de miliamperi timp de 1 secunda, deoarece reactiile chimice din baterie in nici un caz
nu pot avea loc atat de repede. Iar la intensitati mai ridicate, bateriile produc o cantitate mare
de caldura, fapt care epuizeaza o parte din puterea lor. De asemenea, mai multe combinatii de
substante chimice folosite in baterii au, la intensitati foarte joase, o durata de viata mai lunga
sau mai scurta decat cea anticipata. Insa evaluarea miliamper/ora este oarecum liniara in
timpul unei utilizari normale. Pe baza evaluarii amper/ora, puteti estima aproximativ cat timp
va tine o baterie, alimentand un anumit consumator. Daca faceti un aranjament serial cu patru
baterii de 1,25 volti si 500 de miliamperi/ora, veti obtine o tensiune de 5 volti (1,25 x 4) la o
intensitate de 500 de miliamperi/ora. Daca le aranjati in paralel, obtineti o tensiune de 1,25
volti la o intensitate de 2000 (500 x 4) miliamperi/ora. O baterie normala de 9 volti contine
sase baterii foarte mici, care produc 1,5 volti fiecare, fiind plasate intr-un aranjament serial.


o Concluzii:
care genereaza caldura in baterie are drept efect pierderea de substanta in electrolit prin
evaporare si transformare in gaz. Energia electrica "pompata" in celula duce la generarea de
energie termica in loc sa genereze reactiile chimice proiectate. Daca un incarcator de
acumulatori are ca efect incalzirea bateriilor, inseamna ca undeva este o problema! Desigur,
undeva trebuie sa existe un compromis iar acesta sa fie asumat de utilizator...
Incarcatorul destinat celuleor de tip NiMH poate incarca celule NiCd. Nu si invers!
Incarcatorul de NiCd va supraincarca celulele NiMH, degradandu-le;
Bateriile de tip NiMH se incarca la curenti mari in incarcatoare rapide sau ultrarapide. In acest
fel se previne dezvoltarea formatiunilor cristaline pe electrozi (fenomenul de memorie);
Bateriile pe baza de Ni si cele pe baza de Li sunt diferite din punct de vedere al chimiei
interne si necesita metode de incarcare complet diferite. Incarcatoarele, de asemeni, sunt
diferite si nu sunt interschimbabile;
Daca nu aveti de gand sa utilizati bateriile dupa incarcare, nu le lasati in incarcator, indiferent
de "prescriptii". Mai bine scoteti-le si aplicati inainte de utilizare o incarcare de tip topping.
Un incarcator care sa protejeze investitia in acumulatori este un dispozitiv la randului lui
complex si, pe cale de consecinta, scump. Nu aruncati banii pe fereastra cumparand
acumulatori scumpi si incarcatoare ieftine!
Scurta dizertatie cu privire la incarcarea bateriilor utilizand incarcatoarele incorporate in
echipament
Majoritatea echipamentelor actuale au incorporate circuite de incarcare a acumulatorilor.
Personal prefer ca incarcarea sa aiba loc intr-un incarcator dedicat din doua motive:

externalizarea sursei de energie termica (transformatorul incarcatorului este, de regula, extern)
Bibliografie:
O. Radovici, Alexandra Banu Bazele electrochimice ale coroziunii si prelucrarii
materialelor, Ed Printech 1999
Manuale de fizica clasele X-XI I -Min Educatiei-1986 si Chimie - clasele I X-XI -Min.
Educatiei-1988
http://www.radioamator.ro/
http://referate.unica.ro/

S-ar putea să vă placă și