Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitie si clasificare
Solutiile de electrolit sunt substante care au proprietatea de a conduce curentul electric prin
intermediul Ionilor liberi (atomi incarcati pozitivi sau negative). Aceste solutii se obtin prin
topirea sau dizolvarea in apa sau alt solvent polar a unor acizi, baze sau saruri.
După natura lor electroliţii pot fi: reali si potentiali
Disocierea electrolitica
Disociere electrolitica reprezinta procesul de desfacere in ioni a unei substante dizolvate intr-
un solvent polar (electrolit), fara interventia unui camp electric.
Conductivitatea electrica a solutiilor de electrolit
Proprietatea unei substanţe de a conduce curentul electric poate fi caracterizata prin
conductivitatea sa electrica. Conductorii electrici se clasifica in functie de conductivitatea lor
electrica in: conductori electrici; semiconductori.Conductorii electrici se împart
în :Conductorii de ordin I sunt metalele în stare solidă sau topită iar conductorii de ordinul II
sunt soluţii de electrolit
pH-ul solutiilor de electrolit.
Electroliţii cu pH cuprins între [0-7] sunt acizi, cei cu pH = 7 sunt neutri, iar cei cu pH cuprins
între [7-14] sunt baze.
2.Electrod
Definitie
Electrodul este sistemul electroneutru format dintr-un metal (M) (conductor electronic)
introdus intr-un electrolit (conductor ionic), electrolitul putand fi solutie sau topitura.
Electrodul se noteaza: M/electrolit.
Cauzele aparitiei potentialului de electrod
Mecanismul apariţiei potenţialului de electrod (de echilibru) se explică prin tendinţa spontană
a metalelor de a transmite ioni în soluţie şi a ionilor metalici din soluţie de a se depune pe
metal.
Strat dublu electric
Datorita transferului de ioni dintr-o forma in alta, la interfata metal/solutie se formeaza un
strat dublu electric si se creeaza o anumita diferenta de potential.
Potentialul de electrod (determinarea Ecuatiei lui Nernst)
Potential de electrod:
Definitie
La limita de separare dintre M şi electrolit apare o diferenţă de potenţial, care poartă
denumirea de potenţial de electrod şi se notează cu litera φ sau є. Potenţialul de electrod
depinde atât de natura metalului, cât şi de natura şi concentraţia soluţiei de electrolit.
Determinarea ecuatiei lui Nernst(mai sus)
Seria Volta
Seria Volta este o listă de metale ordonate în funcție de potențialul lor standard de reducere
(sau potențialul standard de electrozi) într-o celulă electrochimică. A fost numită după
Alessandro Volta, pionierul în domeniul bateriilor
Exemple de tipuri de electrozi cu caracteristici
Electrozii de speţa I sunt construiţi dintr-un metal imersat într-o soluţie care conţine o sare
solubilă a acestuia.
Electrozii de speţa a II - a sunt construiţi dintr-un metal acoperit cu un compus puţin solubil al
acestuia (sare, oxid, hidroxid etc.) imersat într-o soluţie care conţine un anion comun cu
compusul greu solubil. Aceşti electrozi prezintă o mai mare stabilitate a potenţialului de
echilibru atunci când sunt străbătuţi de un curent electric.
10.Electroliza:
Definitie
Electroliza reprezintă procesul de descompunere permanentă a unei substanţe sub acţiunea
curentului electric.
Schema de Electroliza
• Anodul: Este electrozul la care au loc reacții de oxidare. Aici, ionii sau
moleculele prezente în electrolit cedează electroni, formând ioni pozitivi sau molecule
reactive.
• Catodul: Este electrozul la care au loc reacții de reducere. Aici, ionii sau
moleculele prezente în electrolit câștigă electroni, formând specii chimice
reducționate.
• Electrolitul: Este mediul în care au loc reacțiile electrochimice. Este o
substanță care conține ioni și permite conducția electrică. Poate fi sub formă lichidă
(soluție sau topitură) sau solidă (lichid ionic).
• Sursa de curent continuu: Este dispozitivul care furnizează tensiunea
electrică necesară pentru a iniția și menține reacțiile electrochimice la electrozi.
Etapele electrolizei
• Inițierea procesului:
• Procesul începe odată cu submersia electrozilor în electrolit și
conectarea acestora la sursa de curent continuu. Atunci când curentul electric
este aplicat, are loc separarea ionică a substanței electrolitice, iar ionii încep să
migreze către electrozi sub acțiunea câmpului electric.
• Oxidarea la anod:
• La anod, ionii sau moleculele prezente în electrolit pierd
electroni și sunt oxidate. Aceste reacții de oxidare conduc la formarea de ioni
pozitivi sau molecule reactive.
• Reducerea la catod:
• La catod, ionii sau moleculele prezente în electrolit câștigă
electroni și sunt reduse. Aceste reacții de reducere conduc la formarea de ioni
negativi sau specii chimice reducționate.
• Deplasarea ionilor în electrolit:
• Pe măsură ce reacțiile de oxidare și reducere au loc la electrozi,
ioni de sarcini opuse sunt generați în electrolit. Acești ioni se deplasează către
electrozi sub acțiunea câmpului electric.
• Colectarea și separarea produselor:
• Produsele rezultate din reacțiile de oxidare și reducere sunt
colectate la electrozi și pot fi separate ulterior în funcție de proprietățile lor
fizice și chimice. De exemplu, în electroliza apei, oxigenul și hidrogenul gazos
sunt colectate la electrozi și pot fi colectate prin intermediul unor dispozitive
adecvate.
Legile electrolizei
1. m= k*I*t = k*Q
2. K=A/(z*F)
Ordinea desfasurarii reactiilor la electrozii celulelor de electroliza
Reactiile la CATOD (-),. Reactiile la ANOD(anozi solubili si insolubili)
12.Coroziunea chimica a materialelor metalice:
Definitia procesului de coroziune;
Coroziunea metalelor este procesul spontan, ireversibil şi de nedorit al metalelor şi aliajelor
sub acţiunea chimică, electrochimică şi biologică a mediului înconjurător; aceasta apare din
cauza instabilităţii chimice a metalelor şi a tendinţei lor de a trece în combinaţii complexe.
Cauza principala a coroziunii;
Cauza principală a coroziunii o reprezintă instabilitatea termodinamică a metalului,
capacitatea foarte mare de a trece din stare metalică în combinații complexe în urma
interacțiunii cu factorii de mediu cu care vine în contact.
Indici de apreciere a coroziunii;
1Variaţia masei piesei
2. Viteza de coroziune
3. Indicele gravimetri
4. Indicele de penetraţie,
5. Timpul de coroziune
Coeficientul de expansiune termică în chimie este o mărime care indică modul în care
volumul unei substanțe se modifică în funcție de variația temperaturii.
13. Coroziunea electrochimica a materialelor metalice
Definitia procesului de coroziune si a Coroziunii electrochimice;
Coroziunea metalelor este procesul spontan, ireversibil şi de nedorit al metalelor şi aliajelor
sub acţiunea chimică, electrochimică şi biologică a mediului înconjurător; aceasta apare din
cauza instabilităţii chimice a metalelor şi a tendinţei lor de a trece în combinaţii complexe.
Coroziunea electrochimică reprezintă procesul de distrugere spontană și ireversibilă a
metalelor și aliajelor sub acțiunea mediilor bune conducătoare de electricitate (soluții de acizi,
baze, săruri, pământ, atmosferă umedă)
Clasificare;
1.Coroziune cu depolarizare de hidrogen, în care reacţia catodică este reacţia de reducere a
ionilor de hidrogen.
2. Coroziune cu depolarizare de oxigen
3. Coroziune cu depolarizare cu cationi
Mecanismul coroziunii electrochimice (Teoria pilelor locale de coroziune);
Teoria pilelor locale de coroziune este o explicație pentru fenomenul de coroziune localizată
care apare în anumite condiții și care poate duce la deteriorarea rapidă a metalelor în anumite
zone. Această teorie propune că există diferențe locale în potențialul electrochimic și în
concentrațiile de electrozi și ionii de oxigen în jurul suprafeței metalice, ceea ce duce la
formarea unor zone anodice și catodice distincte.
Exemple de coroziune electrochimica: Coroziunea Galvanica, Coroziunea Pitting,
Coroziunea cu aeratie diferentiala – definitii; exemple; reactiile redox
• Coroziunea galvanică:
• Definiție: Coroziunea galvanică apare atunci când două metale
sau aliaje diferite sunt în contact direct într-un mediu conductiv, cum ar fi apa
sau soluțiile electrolitice. Unul dintre metale devine anod, iar celălalt catod,
formând astfel o pereche galvanică și inițiind un curent electric care
accelerează coroziunea celui mai activ metal.
• Exemple: Un exemplu comun este coroziunea unei conducte de
fier galvanizată în contact cu o conductă de cupru într-un sistem de conducte
de apă. În acest caz, fierul devine anod și se corodează mai rapid decât cuprul,
care acționează ca catod.
• Coroziunea pitting:
• Definiție: Coroziunea pitting apare atunci când se formează
mici crăpături sau gropi (pitting) pe suprafața metalică, care pot deveni extrem
de profunde și pot duce la eșecul structurii metalice.
• Exemple: Un exemplu comun este coroziunea pitting a oțelului
inoxidabil în medii cu conținut ridicat de clor (cum ar fi apa sărată), unde
depunerile de clorură creează micro-environmente anodice.
• Coroziunea cu aeratie diferențială:
• Definiție: Coroziunea cu aeratie diferențială apare atunci când
există diferențe locale în concentrația de oxigen la suprafața metalică, ceea ce
duce la formarea unor zone anodice și catodice și la accelerarea coroziunii.
• Exemple: Un exemplu este coroziunea unui metal în medii care
prezintă diferențe locale de oxigen, cum ar fi în apropierea stratului de biofilm
din apă.