Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Solutiile de electrolit sunt substante care au proprietatea de a conduce curentul electricprin intermediul
Ionilorliberi(atomi incarcati pozitivi saunegative). Aceste solutii se obtin prin topirea sau dizolvareain apa
*Electroliţii ionofori disociază complet în ioni atunci când sunt dizolvaţi în solvenţi polari.
Cei ionogeni disociază complet când polaritatea legăturii covalente este mare şi parţial, când polaritatea legăturii este mica
Disociere electrolitica reprezinta procesul de desfacere inioni a unei substante dizolvate intr-un
solvent polar(electrolit), fara interventia unui camp electric.
caracteristici ale acestui proces:
-moleculele de electrolit, in solutii apoase, disociaza intro masura mai mica sau mai mare,in particule de sine statatoare,
incarcate cuelectricitate, numite ioni;
-fiecare electrolit formeaza in timpul procesului de disociere doua feluri de ioni: ioni cu sarcina pozitiva, numiti cationic si
ioni cu sarcina negative, numiti anioni;
-sarcina ionului corespunde cu valenta lui;
-in toate cazurile de disociere electrolitica Σ(+) = Σ(-);
-solutia de electrolit in intregime este electroneutra;
-disocierea electrolitica este un process reversibil. Prin urmare, in solutia de electrolit, alaturi de ioni, se mai
intalnesc si molecule nedisociate;
-numarul ionilor din solutie conditioneaza conductibilitatea solutiei de electrolit.
Gradul de disociere se notează cu α şi este un număr
care reprezintă raportuldintrenumărul total de molecule
dissociate si numarul total de molecule dizolvate:
După gradul de disociere:
Electroliți slabi Electroliti de tarie medie Electroliti tari
α <5% 5% <α <50% α = 1(sau 100%)
CH3COOH, H2CO3, NH3 majoritatea sarurilor -KCl,
toate bazele greu solubile, KBr, NaCl, NaI, acizi tari -
acizi organici, amine, fenoli HCl, HNO3, H2SO4, baze
tari -NaOH, KOH
Disocierea electrolitica a apei
Apa pură este considerată un electrolit foarte slab şi are o slabă conductibilitate electrică:
simplificat
Teoria disocierii electrolitilor tari
ionii proveniti de la electrolitii tari, interactioneaza electrostatic in solutie. Astfel, ionii cu sarcina diferita se
atrag, iar cei cu sarcina de acelasi semn se resping, rezulta ca in ionii incarcati cu sarcina pozitiva sunt
inconjurati la distante egale de ioni incarcati negative, formand in jurul lor asa numita “atmosfera ionica”
Conductivitatea electrica a solutiilor de electrolit- Proprietatea unei substanţe de a conduce curentul
electric.
Clasificarea conductorilor in
functie de conductivitatea
electrica:
conductori Izolatori
electrici Semiconductori
materialel
conductor e
Conductori de ord.I Conductori de ord.II
mixt polimerice,
Si, Ge,SiP, SiAl,
CdS ceramice
soluţii de electrolit conduc curentul
metalele în stare solidă sau topită
electric atat
trecerea curentului electric se transportul curentului datorita
realizează prin mişcarea electric se realizează electronilor,cat
electronilor liberi prin mişcarea ionilor si ionilor: Ag2S
pozitivi şi negativi.
Electrodul este sistemul electroneutru format dintr-un metal (M) (conductor electronic) introdus intr-un
electrolit (conductor ionic), electrolitul putand fi solutie sau topitura. Electrodul se noteaza: M/electrolit.
La limita de separare dintre M şi electrolit apare o diferenţă de potenţial, care poartă denumirea de
potenţial de electrod şi se notează cu litera φ sau є.
Potenţialul de electrod depinde atât de natura metalului, cât şi de natura şi concentraţia soluţiei de
electrolit.
Mecanismul apariţiei potenţialului de electrod (de echilibru) se explică prin tendinţa spontană a metalelor
de a transmite ioni în soluţie şi a ionilor metalici din soluţiede a se depune pe metal.
Strat Dublu Electric
La limita de separarea doua faze actioneaza forte diferite de cele din interiorul fazei, ceea ce duce la
aparitia unei structuri noi in aceasta zona. Daca cele doua faze contin particule incarcate (ioni sau
electroni), atunci in urma rearanjarii acestora in regiunea de interfaza apare o incarcare a interfetei: cele
doua faze se incarca cu sarcini egale si de semn contrar, regiunea de interfaza ramanand in ansamblu
neutra din punct de vedere electric.
In urma acestei separari de sarcini se formeaza un strat dublu electric electrochimic(S.D.E.), asemanator
unui condensator (cu armaturile localizate pe cele doua (faze) caracterizat printr-o diferenta de incarcare
–diferenta de potential.
Procesele care duc la formarea unui strat dublu electric sunt:
-aglomerarea de electroni la suprafata metalului ca urmare a faptului ca in aceasta zona electronii, in miscarea
lor qvasilibera in reteaua metalica pot ajunge spre exterior la o distanta mai mare decat raza atomica;
sarcina negativa a metalului atrage ionii pozitivi din solutie sau orienteaza dipolii apei in imediata vecinatate a
suprafetei de contact
-adsorbtia specifica la interfata a unei specii ionice prezente in solutia limitrofa unei faze solide si
atragerea electrostatica a ionilor de semn contrar din solutie
-adsorbtia dipolului orientat la interfata . transferul particulelor incarcate electric prin interfata
metal/solutia ionilor proprii –sistemul M/Mz+.
Potential de
electrod
3.Potential de electrod: Definitie; Determinarea ecuatieilui Nernst;Seria Volta; Exemple de tipuri de electrozicu caracteristici.
La limita de separare dintre Metal şi electrolit apare o diferenţă de potenţial, care poartă denumirea de
potenţial de electrod şi se notează cu litera φ sau є. Potenţialul de electrod depinde atât de natura
metalului, cât şi de natura şi concentraţia soluţiei de electrolit.
Ordonarea potentialelor standard de electrod ale metalelorin raport cu potentialul Hidrogenului reprezinta -
Seria Potentialelor Standard sau Seria VOLTA
-Cu cat potentialul standard de electrod al metalului este mai negativ (in stanga hidrogenului) cu atat
metalul este mai active, se oxideaza mai repede (caracter reducator mai puternic) (M → Mz++ze-);
Litiul are caracterul cel mai electronegativ, este foarte reactiv, are capacitate mare de a ceda electroni si de
aceea se foloseste ca Anod in pile electrice (baterii);
-Cu cat potentialul standard de electrod al metalului este mai pozitiv (in dreapta hidrogenului) cu atat
metalul se reduce mai repede (caracter oxidant mai puternic). Au o tendinta mare de a trece din starea de ioni in
starea de atomi (Mz++ze-→M).
Specii de electrozi
o Electrozii de speţa I-sunt construiţi dintr-un metal imersat într-o soluţie care conţine o
sare solubilă a acestuia.
Ex.: Zn/ZnSO4, Cu/CuSO4, Ni/NiSO4, Ag/AgNO3
Electrozii de gaz(electrozii de hidrogen, de oxigen şi de clor)-metal inert cufundat intr-o solutie ce contine gaz.
o Electrozii de speţa a II -sunt construiţi dintr-un metal acoperit cu un compus puţin
solubil al acestuia (sare, oxid, hidroxid etc.) imersat într-o soluţie care conţine un anion comun
cu compusul greu solubil.
Ex: electrodul de clorură de argint format din Ag, AgCl solid şi o soluţie de KCl.
o Electrozii redox sunt construiţi dintr-un metal inert (Pt, Au, Ag),imersat într-o
soluţie care conţine în formă dizolvată un sistem redox cum ar fi:Fe+2/Fe+3, [Fe(CN)6]-
4/[Fe(CN)6]-3, Ce+3/Ce+4.
Lantul electrolitic:
o Electrozi cu membrană ion selective Ex:electrodul de sticlă care se bazează pe dependenţa potenţialului de
electrod de poziţia echilibrului de schimb ionic de la suprafaţa membranei. Electrodul de sticlă este
construit dintr-un balon de sticlă cu compoziţie specială, cu pereţi subţiri, în interiorul căruia se introduce un
electrod de argint/clorură de argint. Soluţia de electrolit care conţine ionii de Cl-este în contact direct cu peretele
interior al balonului de sticlă.
*După natura ionului care realizează transferul de sarcină prin stratul dublu electric se definesc:
-electrozi reversibili în raport cu cationul (electrozi de speţa I)
-electrozi reversibili în raport cu anionul (electrozi de speţa II)
4.Pile electrice (Celule Galvanice):Definitie; Polaritatea pilei electrice si a celulei de electroliza; Schema generala a unei
Pile Electrice; ReactiileRedox in pila electrochimica; Tensiunea Electromotoare (E) a pilei electrice; Caracteristicile pilelor
electrice; Clasificare; exemplu de pila electrochimica(Pila Daniel-Jacobi –lant electrochimic, reactii, tensiunea
electromotoare).
Când anodul şi catodul sunt uniţi printr-un electrolit (în interior) şi în exterior prin intermediul unui
voltmetru electronic(multimetru), acesta măsoară diferenţa de potenţial dintre cei doi electrozi, numită
tensiune electromotoare (t.e.m.), notată cu E(E >0).
Caracteristicile funcţionale generale ale pilelor electrice:
1. Tensiunea electromotoare (t.e.m). Valoare t.e.m. a unei baterii (Eb) se obţine prin
suma tensiunilor electromotoare ale celulelor galvanice individuale, legate în serie:
In cursul generării de curent are loc o deviere de la valoareacalculată pe cale
termodinamică astfel că, la borne, tensiunea este mai mică: Ep –tensiunea de polarizare
2. Rezistenţa internă totală –ri–reprezintă rezistenţa electrică opusă de pilă la trecerea curentului:
Ep –tensiunea de polarizare,
Id-curentul de descărcare.
3. Capacitatea pilelor electricese exprima în A∙h si reprezintă cantitatea de materie activă ce se poate
transforma prin reacţiile chimice redox de la electrozi în energie chimică.
Capacitatea teoretică maximă este dată de cantitatea totală de sarcină eliberată în circuitul exterior de
numărul total de moli oxidanţi (Nox) la trecerea unui curent (Id) într-un interval de timp ( t):
z -numărul de electroni transferaţi
F -numarul lui Faraday
Capacitatea nominală (Qn) reprezintă capacitatea practică ce se obţine prin descărcarea acumulatorului.
Cunoscând valoarea curentului şi timpul de descărcare se poate calcula capacitatea acumulatorului: Q=I(tf-t)
4. Gradul de utilizare:
m-masa de substanţa activă iniţială;
M -masa de substanţa activă consumată;
Qd–capacitatea de descărcare
5. Energia si puterea pilelor electrice
6. Autodescărcare(A) sau gradul de reducere acapacităţii acumulatorului –reprezintă pierderea iniţială a capacităţii
pilei când circuitul este deschis.
Q1 şi Q2reprezintă capacităţile sursei înainte şi după descărcare;
t –durata de păstrare
7. Randamentul energetic
Ed şi Ei reprezintă tensiunea la borne întimpul descărcării, respectiv încărcării.
Celule
galvanice
posibilitatea de regenerare
Reversibile Ireversibile a reactantilor la electrozi:
Pila Volta
Pila Daniell-
Jacobi Celule de pile secundare
pile primare
combustie (acumulatori)
Reacții redox:
-reactie globala
Tensiunea electromotoare(E):
5.Pile electrice reversibile si ireversibile:Definitie pile electrice;Schema generala a unei pile electrice si Lant
electrochimic;Tensiunea Electromotoare (E) apilei electrice; Asemanari si deosebiri intre pilele electrice reversibile si
ireversibile;Exemple.
Pilele electrochimice sunt
dispozitive formate prin legarea in
serie a doi electrozi, în care energia
chimică este convertită în energie
electrică, ca urmare a unor reactii de
oxido-reducere (reactii
electrochimice).
Lant electrochimic
Când anodul şi catodul sunt uniţi printr-un electrolit (în interior) şi în exterior prin intermediul unui
voltmetru electronic(multimetru), acesta măsoară diferenţa de potenţial dintre cei doi electrozi, numită
tensiune electromotoare (t.e.m.), notată cu E(E >0).
Deosebiri:
Asemănări:
o energia chimică este transformată înenergie electrică.
o sunt alcătuite din două semielemente numite electrozi.
o electrodul pe care are loc reacţia de oxidare (de ionizare a metalului) reprezintă anodul, iar cel
pe care are loc o reacţia de reducere este catodul.
6.Pile electrice PrimareConventionale:Definitie, Schema generala si Lant electrochimic pentru Pilele Electrice; Tensiunea
Electromotoare (E) a pilelor electrice;Definitia pentru pilele electrice Primare si Clasificarea lor;Caracteristici; Exemple (Pila
Leclanché,Baterii alcaline cu mercur, Pila Volta).
Pilele primare sunt celule galvanice ireversibile, nu se pot incarca, adica masa activa (electrozi, electroliti) odata
consumata in reactia de descarcare, nu mai poate fi recuperata.
Caracteristici:
- În pilă se produc transformări chimice, chiar atunci când aceasta nu debitează curent în circuit deschis;
- Reacţia de celulă care se produce atunci când pila este transformată în celulă de electroliză, nu este inversă celei
care are loc atunci când pila debitează curent;
- t.e.m. scade foarte rapid atunci când pila debitează curent.
Pilele primare conventionale pot fi:
-umede, in care electrolitul se adauga in momentul utilizarii pilei(Pila Volta);
-uscate, care sunt cel mai des utilizate si carefolosesc electrolit imobilizat (Pila Leclanche).
Pila primara uscata Leclanche:
- electrozi: anod este un cilindru de zincgol pe dinauntru, iar catodul este o bara de grafit inconjurata de
pulbere de MnO2,pulbere amectata cu grafit pentru cresterea conductivitatii.
- Electrolit: soluţie de NH4Clsi ZnCl2 fixata intr-o pasta absorbanta
- T.e.m standard = 1,26V-1,6 V
- Q = 2 Ah
- Durata de functionare 1,5 ani.
Pila Volta
Caracteristici:
- Reacţia de celulă are loc doar în timpul debitării de curent;
- Reacţia de celulă care se produce aplicând pilei o tensiune exterioară cu puţin mai mare decât t.e.m. este
inversă celei care are loc când pila debitează curent
- În timpul funcţionării,curentul de descărcare nu este prea mare, iar t.e.m. este constantă
Clasificare:
Acumulatori
Conventionali Neconvenționali
Electroliza reprezintă procesul de descompunere permanent a unei substanţe sub acţiunea curentului
electric.
12.Coroziunea chimica a materialelor metalice: Definitia procesului de coroziune; Cauza principala a coroziunii;
Indici de apreciere a coroziunii;Coroziune chimica in gaze uscate: Definitie coroziune chimica; Coeficient de
expansiune; Etapele procesului global de crestere a peliculei de oxid;Exemplu de coroziune chimica in gaze uscate–
Decarburarea cu reactii.
Coroziunea metalelor este procesul spontan, ireversibil şi de nedorit al metalelor şi aliajelor sub
acţiunea chimică, electrochimică şi biologică a mediului înconjurător; aceasta apare din cauza instabilităţii
chimice a metalelor şi a tendinţei lor de a trece în combinaţii complexe.
Cauza principal a coroziunii o reprezintă instabilitatea termodinamică a metalului, capacitatea foarte mare
de a trece din stare metalică în combinații complexe în urma interacțiunii cu factorii de mediu cu care vine
în contact.
Indici de apreciere a coroziunii
- natura metalului
- natura mediului coroziv
- condițiile de presiune și temperatură,
- condițiile statice sau dinamice ale mediului coroziv.
Coroziunea chimică apare din cauza prezenţei metalului într-un mediu rău conducător de electricitate
(benzina, solvenţi, etc) sau în prezenţa gazelor la temperaturi foarte mari (coroziune chimică uscată).
Coeficient de expansiune:
depolarizarea cu O2: