Biofizica

Curs 10

Electroliza
Electrolitul = este un conductor electric care
transporta curentul electric prin intermediul ionilor:
apare transport de masa.
Solutiile de electrolit rezulta prin dizolvarea
substantelor ionice intr-un solvent adecvat in urma
careia acestea se disociaza si se formeaza ionii (cationi
(+) si anionii (-)).
Electroliza reprezinta disociaia electroliilor datorita
trecerii curentului electric;

la suprafata electrozilor se produc reactii chimice:

Cationii: se orienteaz ctre catod (electrodul negativ )
Anionii: se orienteaz ctre anod (electrodul pozitiv )

Electroliza (legile lui Faraday)

1: masa de substanta depusa la electrod este
proportionala cu intensitatea curentului electric I si cu
timpul t cat este inchis circuitul.

m kIt kq
- k = echivalent electrochimic al substantei.

Electroliza (legile lui Faraday)

2: Cantitatea de substanta intrata in reactie sa depusa
la trecerea unei cantitati de energie electrica este
proportionala cu echivalentul chimic al substantei
respective.
M 1
k
n F
- M = masa molara a speciei electrochimice
- F = numarul lui Faraday (96500 C/eghiv. g)
- n = valenta ionului
M
= echivalentul chimic (echivalent-gram)
n

- Combinand cele doua legi rezulta:

M
m
It
q
m It

nF
M nF nF

Reactii de reducere-oxidare
Redox
Oxidarea ionilor sau a moleculelor neutre se
petrece la anod (pozitiv).
Anod: oxidare
Fe 2 Fe 3 e

Reducerea lor se petrece la catod (negativ).

Catod: reducere
Fe(CN )36 e Fe(CN )64

Electroliza apei (cu electrozi de platina) reprezinta

o sursa de hidrogen:
2H 2O(l ) 2H 2( g ) O2( g )

SENZORI ELECTROCHIMICI
Masuratori directe, fara markeri

Reactii redox:
R O + neor
O + ne- R

Senzori electrochimici

Celula electrochimic

Microfluidics

http://www.google.ro/search?q=microfluidics&hl=ro&client=firefox-a&hs=3ys&rls=org.mozilla:enUS:official&prmd=imvnslb&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=oERT4agKNDS4QTKpbyKBA&ved=0CG4QsAQ&biw=1366&bih=665&sei=r0-RT5rZAvT04QSgoqCiBA

Masuratori electrochimice
Voltametria ciclica

Studiul reaciilor care se petrec la

electrod
Voltametria ciclic (CV): consta in aplicarea unui potential electric
variabil si inregistrarea in timp a intensitatii curentului electric datorat
proceselor electrochimice ce au loc (ex. oxidare-reducere).
Se pot identifica speciile prezente in solutie, determina coeficientii de difuzie a
speciilor electroactive, se pot obtine informatii despre mecanismul de desfasurare
a reactiei electrochimice
100 A

O ne R
reactie redox cvasireversibila
0.0

0.2

0.4

E / V vs. SCE

0.6

0.8

1.0

Studiul reaciilor care se

petrec la electrod
Msurtori amperometrice: inregistrarea intensitatii curetului
electric care apare in circuit datorita fenomenelor redox care au loc
la suprafata electrodului de lucru cand acest este pastrat la un
potential electric constant specific reactiei.
160
1 M H2O2
1 M H2O2

140
20 nA

120

100 s

I / nA

100
80
60
40
20
0
0

[H2O2] / M

10

Proprietile electrice ale soluiilor

Gradul de disociere al electrolitilor:
= raportul dintre numrul n de
molecule disociate i numrul total
de molecule dizolvate din soluie.
Electroliti tari = complet disociati
Electroliti slabi = partial disociati

Proprietile electrice ale soluiilor

Coeficient de activitate = fraciunea f din
concentraia total de ioni din soluie care
poate participa liber la conducie.

Activitatea:

a f c

Reprezinta concentratia unei solutii ideale care

ar prezenta aceeasi conductivitate ca solutia
reala ( f 1 a c ).

Proprietile electrice ale soluiilor

Rezistivitatea electrica :
l
R
S

R = rezistenta electrica ()

Proprietile electrice ale soluiilor

Conductivitate electrica:
1

Este data de suma conductivitatilor

ionilor de semne contrare.
1

Conductanta electrica ( ) :

1
G
R

Fenomene electrocinetice
Electroforeza, este fenomenul de migrare a unor
particule ncrcate cu sarcin electric n cmp
electric generat de doi electrozi conectai la o surs
de tensiune continu.
Dac migrarea se face spre catod, apare
catelectroforeza, iar dac migrarea se face spre anod,
apare anelectroforeza.
Migrarea se poate realiza pe suport de hartie, pe gel
sau intr-un tub capilar.

Fenomene electrocinetice
Efectul de sedimentare (Dorn) const n
apariia unei tensiuni electrice, Us, ntre dou
puncte ale unui electrolit ntre care are loc
sedimentarea unor particule ncrcate electric
(datorita gravitatiei sau centrifugarii).

Fenomene electrocinetice
Electroosmoza, const n deplasarea unei faze
electrolitice lichide polare printr-o o faz solid
(material poros), n prezena unui cmp electric.
Efectul de curgere (Quincke) const n apariia unei
diferene de potenial de o parte i de alta a unui
material poros, prin care curge sub presiune o soluie
electrolitic. (Ex. presarea mecanic a apei printr-o
diagram poroas).

Forele de interaciune molecular

ntre moleculele ce alctuiesc o substana, indiferent
de starea ei de agregare, se manifest fore de
interaciune.
n funcie de distana dintre molecule, forele de
interaciune pot fi:
de atracie
de respingere.

Structura si proprietatile materiei

Stabilitatea moleculelor se datoreaza:
fortelor interatomice sau intramoleculare (forte de
interactiune dintre atomii constituenti) i
forelor intermoleculare, care actioneaza pentru a
se obtine o configuratie electronica stabila.

Structura si proprietatile materiei

Forele inter- i intramoleculare apar din faptul c
toi atomii conin sarcini electrice de semne contrare.
Astfel aceste fore sunt de natur electrostatic.
La baza tuturor interaciunilor electrostatice st legea
lui Coulomb care exprim fora F cu care
interacioneaz dou particule avnd sarcinile
electrice q i Q, aflate la distana d ntr-un mediu cu
constanta dielectric :
F

1
4

q Q
d2

Tipurile de legturi care determin formarea

moleculelor
Legtura covalent
- Este o forta intramoleculara intalnita in
principal in interiorul substantelor solide.
- Atomii solidelor cristaline sunt legati
intre ei prin legaturi covalente. Aceste
solide sunt dure, casante si au punct de
topire ridicat.
- Legaturile covalente sunt mai puternice
decat legatura ionica .

Tipurile de legturi care determin formarea

moleculelor
legtura ionic (puternica)

Se realizeaza intre ioni de semne opuse.

Ionii pozitivi sunt atomi care au piedut (cedat) electroni iar cei negativi
sunt cei care primit electroni.

Tipurile de legturi care determin formarea

moleculelor
Fortele dipol-dipol
Apar intre molecule dipolare permanente (exista o
separare a sarcinilor pozitive fata de cele
negative). Ex; HCl (Cl este mai electronegativ decat
H)
Substantele cu molecule dipolare au punctul de
topire sau de fierbere mai mari decat ale
substantelor cu aceasi masa molecula dar
nepolare.

Matrice cu molecule dipolare care pot fi permanente sau

induse (de aparitia unei molecule dipolare permanente)

Tipurile de legturi care determin formarea

moleculelor
Fore Van der Waals sau forte de dispersie London
-fore de atracie invers proporionale cu puterea a 7-a a distanei
dintre moleculele polare care exista in orice substanta.
-Aceste forte apar intre moleculele dipolare induse dar sunt mai
slabe decat interactiunile dipol-dipol.
-Forele Van der Waals sunt mult mai slabe dect legturile
chimice si se ntlnesc n soluii foarte concentrate.

Abilitatea unor soparle Gecko de a urca pe sticla sau a sta atarnate cu un singur
picior este atribuita forelor Van der Waals (folosind firele de par de pe picior)

Tipurile de legturi care determin formarea

moleculelor
Legatura de hidrogen (legtura coordinativ)
ia natere datorit forelor electrostatice care apar ntre
hidrogenul din gruparea OH a unei molecule i perechea de
electroni neparticipanti ai oxigenului dintr-o molecul vecin
(ex:H2O)
Compusii care contin gruparile OH si NH2 formeaza de
asemenea legaturi de hidrogen.
Molecule unor compusi organici contin legatura de H (alcooli,
acizi, amine si aminoacizi), de aceea ea joaca un rol important
in sistemele biologice.

Tipurile de legturi care determin formarea

moleculelor
Interaciunea hidrofila apare intre
moleculele de apa si alte molecule
polare (sunt atrase catre sarcinile
electrice ale moleculelor de apa).
Exemplu: moleculele de glucoza au
gruparea hidroxil (OH) care atage
moleculele de apa. In final moleculele
de glucoza sunt inconjurate de un
strat de molecule de apa, strat numit
strat de hidratare.
De aceea apa este un solvent asa de
bun

apa
glucoza

Interaciunea hidrofob apare intre moleculele substantei care

au poriuni hidrofobe si care nu se dizolv n ap (nu au portiuni
incarcate cu sarcina electrica care sa se atraga sau sa se
respinga).
Interactiunile hidrofile impreuna cu cele hidrofobe ajuta la
determinarea formei tri-dimensionale si structura
biomoleculelor (cum sunt proteinele) si a membranelor celulare.

ulei

apa