Bacteriile

Definitie:

Sunt microorganisme, care apartin regnului procariota; cele mai vechi forme
de viata, foarte raspandite in apa, sol, pe alimente, pe obiecte si organisme.

Morfologie bacteriana:

Forma bacteriana:

Forma este un criteriu foarte important de clasificare si identificare a

bacteriilor, acestea variind in functie de varsta, factori ereditari specifici si
mediul de cultura.

Principalele forme ale bacteriilor sunt:

- Forma sferica (specifica cocilor):

o Sferica

o Ovoidala

o Lanceolata

o Reniforma

- Forma cilindrica sau alungita (bacili si bacterii nesporulate):

o Cu capete drepte (bacillus antracis)

o Cu capete rotunjite (escherichia poli)

o Cu capete ascutite (fosiobacteriene fusiforme)

- Forma spiralat elicoidala cu aspect de virgula

- Forma de filament

Forme specifice:

- Pedunculate

- Filamentoase neramificate
 - Filamentoase pseudoramificate

- Filamentoase ramificate

Dimensiunile bacteriene:

Privite in ansamblu, putem observa o foarte mare varietate dimensionala,

dimensiuni care variaza intre cateva zecimi de microni si pana la 10-15
microni. Dupa dimensiunea lor se impart in:

- Mici, sub 1 micron – streptococcus stafilococcus

- Mijlocii, intre 1-3 microni – salmonele, colibacillus

- Mari, peste 3 microni – clostrydium

Gruparea bacteriana:

- Gruparea diplo – este intalnita atat la coci, cat si la bacili, in care grupa
este formata din 2 elemente (diplococcus pneumonice)

- Gruparea strepto – este o formatiune rezultata din gruparea in lant a

cocilor si bacililor (streptococcus laptis si streptoccocus temaris)

- Gruparea stafilo – este caracteristica cocilor, in care bacteriile sunt

gramezi neregulate sub forma unor chiorchine de struguri
(staphylococcus aureus si staphylococcus albus).

- Gruparile tetrada si sarcina – caracteristice cocilor sunt constituite din

4, respectiv 8 bacterii cu inmultire intr-un singur plan, dar doua directii
la tetrade si in 2 planuri distincte la grupararea sarcina (gafkia
tetragena, sarcina lutea, sarcina flava).

- Gruparea in palisada proprie bacililor in care acestia sunt dispusi in

paralel

Structura celulei bacteriene:

Bacteriile au o structura celulara relativ simpla insa destul de bine dezvoltata

care se compune din:

- Perete celular

- Membrana citoplasmatica

- Citoplasma
 - Nucleoid

Peretele celular: este un element morfologic distinct cu o grosime variabila

intre 15-35 nm alcatuit din peptidoglycan.

Functiile peretelui celular:

- Asigura forma celului bacteriene prin compozitia sa clinica

- Constituie o bariere de sita moleculara, datorita structurii sale poroase

- Participa activ la procesul de crestere, dezvoltare si diviziune celulara

- Este sediul unor antigme de suprafata celulara, precum si a unor

enzime implicate in procesele de interactionare si modificare a mediilor
pe care le ocupa

Membrana citoplasmatica: este o formatiune strans legata de peretele

celular, o formatiune fina, elastica, subtire de 10 nm alcatuita din 3 straturi
intercalate, straturile exterioare fiind mai dense decat cel interior.

Functiile membranei:
 - Rol de membrana semipermeabila selectiva care realizeaza
schimburile care au loc cu mediul exterior celulei bacteriene

- Sediul enzimelor implicate in procesul de respiratie si biosinteza a

componentelor majore ale peretelui celular

- Participa direct la cresterea si diviziunea celulei prin formarea septului

de diviziune si la formarea sporilor

Citoplasma: reprezinta o masa coloidala semifluida formata din 80% apa in

care este dispersata o mare cantitate de molecule organice, ioni anorganici,
enzime si acizi nucleici. In cadrul citoplasemei se gasesc mai multe
formatiuni cum ar fi:

- Mezozomii, sunt invaginatii ale membranei citoplasmatice

- Ribozomii sau granulele lui Palade, sunt formatiuni corpusculare

proteice si purtatoare de acizi proteici in care se produce biosinteza
proteica. Sunt in numar foarte mare si confera citoplasmei aspectul fin
granular.

- Incuzii, care pot fi glicogenice, amidonale, lipidice sau polifosfati.

Rolul deosebit de important al citoplasmei este reprezentat de procesele de

biosinteza proteica, de oxido-reducere si de elaborarea unor toxine
bacteriene, iar la unele bacaterii find sediul formarii sporului.

Nucleoidul: este alcatuit dintr-o molecula de ADN unic bacterian, materia

nucleara fiind concentrata in centrul celulei, fara a fi delimitata de o
membrana distincta fata de citoplasma. In cromozomul bacterian este
stocata informatia genetica necesara autoreplicarii , precum si organizarea
structurala si functionala a celulei bacteriene.

Lasmidele: pot pastra informatia genetica aditionala si sunt situate in

proximitatea nucleoidului.

Formatiuni particulare
In afara structurilor absolut necesare unei celule bacteriene, intalnim si
formatiuni particulare specifice unor specii bacteriene:

Capsula:

- Microcapsula

- Macrocapsula

- Strat mucos

- Zoogleea

Este constituita din material macromolecular de consistenta gelatino-

vascoasa ce contine apa 90% si alte substante specifice speciilor la care se
manifesta.

Capsula bacteriana se produce odata cu patrunderea unei bacterii intr-un

corp receptiv si are rol de aparare bacteriana impotriva procesului de
fagocitoza.

Cilii, falgelii au rol pentru deplasare in medii hidrice.

Pillii (fimbriile) sunt formatiuni filamentoase, rigide, scurte, neflexibile. Pillii

bacterieni sunt de 2 tipuri:

- Comuni, cu rol in aderarea bacteriilor la suprafetele celulelor

- De sex sau de conjugare, cu rol de transfer al materialului genetic in

timpul procesului de conjugare.

Glicocalixul este alcatuit dintr-o masa de filamente polizaharitice, structura

ce formeaza in ansamblul sau o pasla ce asigura fixarea bacteriilor la celule.
Se formeaza doar in cazul patrunderii bacteriei intr-un organism.

Sporul, este o forma de rezistenta bacteriana care ia nastere cand bacteria

ajunge in conditii nefavorabile de mediu, cu rolul de conservare al bacteriilor
(zeci, chiar sute de ani).
Clasificarea bacteriilor:

Regnul MONERA cuprinde:

1. Arheobacterii – sunt organisme anaerobe, primitive, care populeaza

habitate restranse cu conditii extreme (apele termale, zona arctica,
solurile saruroase si acide)

2. Eobacteriile – cuprind bacteriile propriu-zise care populeaza o gama

larga de aerobe si anaerobe (vibriocholeroe). Acestea se impart in :

a. Bacterii de putrefactie

b. Bacterii fixatoare de azot

c. Bacterii de fermentatie

3. Cyanobacteriile – sunt algele albastre-verzi prezente in toate mediile

acvatice, pe solul umed sau pe stanci umede, in izvoare sau oriunde se
afla umiditate persistenta (ex. Cleiul pamantului).

Fiziologie bacteriana:

Metabolism bacterian:

Metabolismul bacterian reprezinta totalitatea transformarilor bioclinice

enzimatice implicate in activitatea lor biologica, prin care substantele
nutritive din mediu sunt transformate in constituenti proprii, energie si
produsi de metabolism. Caile metabolice sunt:

- Catabolice (de dezasimilatie) – consta in degradarea compusilor

nutritivi din mediu si eliberarea energiei in celula

- Anabolice (de asimilatie) – reactii de sinteza a componentilor celulari

- Anfibolice (donare) – consta in reactii metabolice citocentrale, cu

functie de eliberare de energie si de furnizare de precursori pentru
biosinteza.

- Anaplerotice (auxiliare) – introduc diversi metaboliti in diverse cicluri

metabolice esentiale.
Principalele caracteristici ale metabolismului bacterian:

- Este un metabolism flexibil, ce permite adaptibilitatea crescuta la

mediu a bacteriilor

- Este un metabolism reglat genetic

- Este un metabolism intens, permite o multiplicare extrem de rapida in

doar 20-30 minute

- Este un metabolism cu o eficienta maxima cu mecanisme similare, sau

mai complexe decat cel al organismelor superioare

Nutritia bacteriilor: reprezinta toatalitate proceselor prin care bacteriile

preiau si utilizeaza anumite substante din mediu pentru acoperirea nevoilor
energetice si plastice. Aceste substante nutritive trebuie sa contina:

- Macrobioelemente C,O,H,N,S,P,K,Mg,Ca,Fe

- Microbioelemente Zn,Mn,Na,Cl,Mo,Se,Co,U,W

Dupa sursele de hrana, bacteriile pot fi:

- Autotrofe

- Heterotrofe

- Mixotrofe

Cresterea si reproducerea bacteriana:

Celulele bacteriene cresc datorita noilor constituienti celulari rezultati din

procese de biosinteza. Aceasta crestere se opreste la un moment dat cand
incepe diviziunea celulara.
La bacterii au fost identificate mai multe modalitati de multiplicare:

- Prin diviziune

- Prin inmugurire

- Prin fragmentare

- Prin corpi elementari