Este bine cunoscut faptul ca omul este o fiinta sociala, care nu poate sa traiasca in deplina

singuratate. Din punctul meu de vedere, modul in care ne intelegem pe noi insine conditioneaza
felul in care relationam cu cei din jurul nostru.
Un prim argument in sustinerea opiniei de mai sus ar fi faptul ca, daca noi ne-am privi pe
noi insine dintr-un punct de vedere critic, multe dintre certurile nejustificate cu semenii nostri ar
putea fi evitate. Ilustrativ in acest sens este chiar exemplul din textul suport, in care ni se zice ca
“vedem aproape intotdeauna paiul din ochii altuia in locul barnei din ochiul nostru”. Astfel,
analizandu-ne cu luciditate, in mod obiectiv, ne-am da seama ca lucrurile s-ar usura semnificativ
in relationarea cu ceilalti, atat timp cat suntem dispusi sa ne shimbam.
Un alt argument ar fi faptul ca majoritatea dintre noi tindem sa relationam cu cei
apropiati noua altfel decat am relationa, in mod obisnuit, cu o persoana necunoscuta. Acest lucru
ii poate deranja pe cei dragi, fara ca noi sa ne dam seama ca gresim sau ca acestia isi pot schimba
total pararea despre noi. Un bun exemplu il reprezinta momentul in care am fost in vizita la un
prieten, al carui familie era plecata in vacanta de cateva zile. Viziunea despre acesta mi s-a
schimbat total cand am gasit casa lui intr-o stare deplorabila.
In concluzie, prin cele prezentate mai sus reiese faptul ca relationarea cu cei din jur se
afla in stransa legatura cu felul in care relationam cu noi insine.

I.L. Caragiale este un autor roman de comedie, care satirizeaza numeroase tipuri de
caracter prin intermediul operelor sale. Din punctul meu de vedere, operele dramatice ale
acestuia sunt cat se poate de actuale, chiar si in ziua de astazi.
Un prim argument in sustinerea opiniei formulate mai sus ar fi faptul ca universul creat
de Caragiele in textele sale este asemanator, daca nu, chiar identic lumii de acum. Ilustrativ in
aceste sens este chiar exemplul din textul suport, in care ni se zice ca: “Arta dramatica a lui
Caragiale e o adevarata <imitatie> … a berariei, mahalalei si pietei publice, subliniate in ludicul
absurd”. Cu alte cuvinte, autorul reuseste sa transpuna, in mod satiric, realitea lumii de la
sfarsitul secolului al XIX-lea, realitate care este ilustrativa si pentru societatea de astazi.
Un alt argument ar fi faptul ca personajele din operele dramatice apartinand lui Caragiale,
al caror caracter a fost construit avand la baza ideea de satira si comic, se pot observa in mod
neconditionat chiar si in lumea de azi. Un bun exemplu il reprezinta imaginea politicienilor tarii
noastre, care sunt la fel de lipsiti de idee si de orice urma de intelectualitate, asemeni
personajelor croite de Caragiale. Astfel, autorul reuseste sa creeze un univers in care comicul si
tragicul se completeza unul pe altul.
In concluzie, prin toate cele prezentate mai sus, reiese faptul ca operele lui Caragiale sunt
ilustrative lumii de astazi, acestea fiind pe cat se poate de relevante si in societatea actuala.
 Fericirea este un sentiment la care orice persoana aspira, indiferent de statutul social din
care aceasta provine. Din punctul meu de vedere, bunatatea este o modalitate prin care se poate
ajunge la fericire.
Un prim argument in sustinerea opiniei formulate mai sus ar fi faptul ca oamenii care nu
ii ajuta pe cei dei jurul lor, nu pot sa devina fericiti. Ilustrativ in acest sens este chiar exemplul
din scrisoarea lui Al. Vlahuta, catre fiica sa, Margareta, in care ni se zice ca: “sa fii buna pentru
ca sa poti fi fericita. Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar
fericire nu”. Cu alte cuvinte, fericirea consta in bunatatea pe care o aratam fata de semenii nostri,
fara a spera ca favorurile noastre sa ne fie intoarse.
Un alt argument ar fi faptul ca, facand bine altora, omul se simte implinit, satisfacut de
propria persoana, devenind astfel fericit. In plus, bunatatea ii poate creste omului stima de sine.
Un bun exemplu il reprezinta momentul in care ma intorceam intr-o zi de la scoala si am ajutat o
batranica sa traverseze strada. Aceasta mi-a multumit frumos, si m-am simtit fericit pentru tot
restul zilei, datorita bunatatii de care am dat dovada. Astfel, sentimentul de fericire este
conditionat de modul in care relationam cu cei din jurul nostru.
In concluzie, prin toate cele prenzentate mai sus, reiese faptul ca fericirea se poate obtine
doar prin bunatatea de care putem da dovada atunci cand ii ajutam pe cei care sunt la nevoie.

“You are what you eat”. Depending on how you look at it, it can mean a variety of things.
For example, some people might think that it is a way to characterize people based on the foods
they prefer, while others might think that it refers to a healthy way of eating. Yet for some
people, the phrase “you are what you eat” sounds pretty ridiculous, but the truth is that what we
decide to put in our bodies will have an effect on us in many different ways.
Food has a huge effect on our overall health and wellbeing, therefore, a diet rich in any
aspect would be just as bad for us as a diet that is lacking in a particular nutriment or protein.
Therefore, people should try and include a balanced diet in their lifestyle.
In other words, the food that you eat should be something that does not hurt your body in
any way, rather than something that just tastes good. It is a well-known fact that a healthy diet
has many benefits. For example, it gives you more energy throughout the day and it makes you
physically stronger.
In conclusion, people in our days should pay more attention to their diet, as it can prolong
their life span and it can help them achieve their dream physique.
 Civilizatia medievala romaneasca a reusit sa intrige diferiti profesori, calatori, sau chiar
oameni simpli, manati de curiozitare, pentru a o explora. Acestia si-au notat impresiile cu privire
la oameni, arhitectura, obiceiuri si traditii, care au servit ca informatii pretioase pentru europeni.
Unul din cele mai importante aspecte mentionate in aceste scrieri este latinitatea si
recunoasterea descendentei romane a poporului roman, precum si demonstrarea continuitatii pe
acest teritoriu.
Printre acesti exploratori, se numara si Pierre Lescalopier, care zice despre Bucuresti ca
“zidurile acestui oras sunt din trunchiuri mari de copac infipte in pamant, unul langa altul”. Spre
deosebire de Bucuresti, Georg von Reicherstorffer spune despre Sibiu ca orasul “e intarit cu doua
randuri de ziduri de piatra si inconjurat cu santuri foarte adnci”. De aici reiese influenta pozitiva
a vestului asupra arhitecturii oraselor.
De asemenea, William Lithgow lauda relieful Transilvaniei, spunand ca “in interior,
pavarnisurile muntilor se inalta chiar pana la varf, ceea ce face ca tara sa fie aratoasa si placuta
ochilor”. Totodata, el precizeaza si populatia foarte indatoritoare si prietonoasa, auzind oameni
de rand vorbind adeseori latineste.

Poezia “De vorbiti ma fac ca n-aud”, de Mihai Eminescu, apatine genului liric, deoarece
prezinta trasaturi ale acestuia. Astfel, se poate remarca prezenta eului liric subiectiv, redat prin
verbe si pronume personale la persoana I (“ma fac”, “sa ma iau”, “inima-mi”).
Dupa cum reiese si din titlul operei, tema textului este adevarul, eul liric simtind nevoia
de a-si pastra autenticitatea, nelasandu-se, astfel, influentat de cei din jur. Sentimentele degajate
de acesta sunt de indiferenta fata de lumea care ii da tarcoale, dupa cum reiese din versurile:
“Dantuiti precum va vine, / Nici va suier, nici v-aplaud”.
Totodata, mesajul poetic se imbogateste prin intermediul figurilor de stil si al imaginilor
artistice. Astfel, metafora din versul “Sa ma iau dup-a lui flaut” sugereaza felul in care eul liric
este nevoit sa ii ignore pe cei care din jur.
Prin urmare, intreaga idee poetica, cu ajutorul mijloacelor artistice, are capacitatea de a
exprima onestitatea eului liric fata de sine insusi.
În viitorul spațiu geografic moldovenesc, tendința de constituire a formațiunilor statale a coincis cu
un nou val de invazii ale popoarelor migratoare (pecenegi, cumani, uzi, mongoli), ceea ce a condus
la stagnarea procesului de unificare a formațiunilor prestatale.

Inca de la inceputuri, teatrele au reprezentat unele dintre cele mai vizitate locuri prentru recreere,
lucru ce ramana valabil si astazi. Din punctul meu de vedere, teatrul reprezinta, pentru scriitori, o
modalitate de a obtine glorie.
Un prim argument in vederea sustinerii opiniei formulate mai sus ar fi faptul ca, piesele
scriitorilor, jucate pe scenele marilor teatre, le aduc acestora o distinctie. Ilustrativ in acest sens
este chiar exemplul din text, unde ni se zice ca “Teatrul e…o afacere (pentru pragmatici),
scriitorul caruia i se monteaza o piesa obtine glorie imediata si bani”. Cu alte cuvinte, scriitori
sunt nevoiti sa scrie piese, care sa capteze publicul in numar cat mai mare, pentru a genera cat
mai multe profituri.
Un alt argument ar fi faptul ca, o piesa de teatru, indiferent de cat de bine scrisa este, nu se va
putea bucura niciodata de gloria cuvenita, daca aceasta nu va fi jucata pe scenele teatrelor, fiind,
asfel, expusa in lume. Un bun exemplu il reprezinta cazul scriitorilor contemporani, ale caror
piese reusesc sa se distinga fata de altele, doar dupa ce au fost jucate pe scenele teatrelor.
In concluzie, prin toate cele prezentate mai sus, reiese faptul ca teatrul este