MICROBIOLOGIE

Fișa de studiu nr. 4

Răspundeți la următoarele întrebări….găsiți

informațiile în suportul de curs…

1. Ce este bacteriologia?
2. Enumerați nume de referință ale microbiologiei
românești…
3. Clasificați și denumiți diferite tipuri de bacterii
în funcție de formă și așezare…
4. Care sunt componentele celulei bacteriene?…
descrieți sumar…
5. Definiți temenii: frotiu, mediu de cultură,
însămânțare, izolare.
6. Clasificați mediile de cultură și decrieți sumar.
7. Clasificați bacteriile după diferite crieterii.
8. Ce este flora saprofită? Descrieți sumar…

1. Bacteriologia este acea ramură a microbiologiei, ce studiază reprezentanții regnului Monera și acțiunile lor
adverse asupra altor organisme.

2. Burkovski A , Rehm BHA, Diaz E , Probiotics and prebiotic,etc..

3. Bacteriile prezintă o mare varietate de forme și dimensiuni, iar forma este un criteriu
important de clasificare și identificare a bacteriilor, aceasta variind în funcție de vârstă și
de factori ereditari specifici, uneori depinzând chiar și de mediul de cultură. Celulele
bacteriene măsoară aproximativ o zecime din lungimea unei celule eucariote și au o
lungime de 0,5 până la 5 micrometri. Există și unele excepții, cum este cazul a două
specii care sunt vizibile cu ochiul liber: Thiomargarita namibiensis are jumătate de
milimetru în lungime,[56] iar Epulopiscium fishelsoni poate ajunge chiar la 0,7 mm.
[57]
Printre cele mai mici bacterii se numără speciile din genul Mycoplasma, care măsoară
doar 0,3 micrometri, comparabil cu dimensiunea celor mai mari virusuri.[58] Unele bacterii
pot fi chiar mai mici în dimensiune, însă asemenea specii nu au fost încă studiate
îndeajuns.[59]
Majoritatea speciilor bacteriene prezintă ori formă sferică, fiind în acest caz coci (din
grecescul kókkos, „sămânță”), ori formă cilindrică sau alungită, de bastonaș, fiind în acest
caz bacili (din latinescul baculus, „băț”).[60] La coci se pot deosebi și mai multe varietăți,
fiind ovoidali, lanceolați sau reniformi, iar bacilii pot avea capete drepte (Bacillus
anthracis), rotunjite (Escherichia coli) sau ascuțite (Fusiobacterium fusiforme). Unele
 bacterii se aseamănă cu o virgulă, fiind în acest caz vibrioni, iar altele prezintă formă
spiralată sau elicoidală, asemănător formei literei S, având spire neregulate sau regulate,
fiind în acest caz spirili sau spirochete. Mai pot avea formă de filament, care ajunge la
zeci de microni lungime, fără a prezenta diviziuni transversale. Există de asemenea pe
lângă aceste forme principale de observație și forme specifice și anume speciile
pedunculate și cele filamentoase (neramificate, pseudoramificate și ramificate). Au fost
descrise și câteva specii cu forme neobișnuite, precum sunt bacteriile stelate.[61] Principalii
factori care determină această mare varietate de forme bacteriene sunt peretele
celular și citoscheletul, iar forma are o importantă influență asupra capacității bacteriei de
a procura nutrienții din mediu, de a se atașa de suprafețe, de a se deplasa prin medii
lichide și de a scăpa de prădători
4. Perete celular , membrana citoplasmatica . citoplasma , nucleoid,plasmide , capsula,
capsula bacteriana.

5. FROTIU = Picătură de sânge, suspensie de microbi etc. întinse în strat subțire și omogen
pe o lamă de sticlă pentru a putea fi examinate la microscop. 2. (Pict.) Strat subțire de
culoare care lasă să se vadă în transparență firele pânzei.

MEDIU DE CULTURA= Un mediu de cultură este un mediu solid, lichid sau semi-solid,
destinat a fi utilizat pentru realizarea culturilor microbiologice, culturilor de celule,[1] sau
a unor specii vegetale precum Physcomitrella patens.[2] Sunt disponibile diverse tipuri de
medii utilizate pentru creșterea diverselor tipuri de celule.

INSEMANTARE = A pune în pământ semințele unei culturi; a semăna

IZOLARE = Separare totală a unui lucru de cele învecinate.

6 . Clasificarea mediilor de cultura

• Medii complexe

– de utilitate generala: - uzuale

- cu proteine native

– Medii speciale

• selective

• de imbogatire

• anaerobi

• teste biochimice

Caracterele culturii microbiene pe medii solide

• Colonia = ansamblu localizat, alcatuit din populatie

pura de bacterii provenite dintr-un singur parental.

Pe mediu solid se descrie:

- forma coloniei - producerea de pigment

- marimea coloniei - consistenta coloniei

- suprafata coloniei - emulsificabilitatea

- marginile coloniei - mirosul culturi

7. Clasificare bacterii :

A. Arheobacterii: -sunt organisme anaerobe(organisme care nu necesită oxigen),

primitive, care populeaza habitate restrânse cu condiții extreme cum sunt apele
termale, zona arctică, solurile săruroase și acide. Exemple: bacteriile
metanogene(Methanobacterium sp.) care produc gaz metan și trăiesc în păturile
profunde ale pământului; și de asemenea bacteriile halofile care trăiesc în zonele
bogate cu săruri.

B. Eubacteriile: - cuprinde bacteriile propriu-zise care populează o gama largă de

habitate aerobe și anaerobe. Exemple: Vibrio cholerae, Escherichia coli. -
eubacteriile se împart în: --->Bacterii de putrefacție --->Bacterii fixatoare de azot
--->Bacterii de fermentație

C. . Naneobacteriile: -sunt algele albastre-verzi sunt prezentate în toate mediile

acvatice, pe sol umed sau pe stânci umede, în izvoare sau oriunde se afla umiditate
persistență. În condiții de dezvoltare în masa apare fenomenul de ,,înflorire a
apelor". În asemenea "infloririi" se intalnesc și algele albastre filamentoase din
genurile Anabaena, Oscillatoria, Phormidium, Plactonema sau Lyngbya. -Cleiul
pământului(Nostoc commune) este o cianobacterie care se dezvoltă pe sol umed, în
locuri umbrite, precum și pe scoarta copacilor vechi, scorburoși. Cianobacteriile au
organizare celulara tipic procariotă.

8. FLORA SAPROFITA A ORGANISMULUI SI ROLUL ACESTEIA:

Microorganismele care populeaza suprafata si cavitatiile naturale ale organismului

alcatuiesc flora saprofita ( normala ) . Aceasta flora actioneaza antagonist cu flora patogena
, devenind astfel un mijloc de aparare al organismului uman . Competitia dintre bacteriile
saprofite si cele patogene este atat o competitie pentru substratul nutritiv si pentru oxygen
cat si la nivelul receptorilor celulari ai tesuturilor umane .

Uneori onsa , aceasta flora poate deveni patogena , prin patrunderea ei in cavitati normal
sterile precum si prin dezechilibrarea ei datorata antibioterapiei .

Belei Cristina 1B