Bacteriile

elev: Florea Raluca Gabriela

Clasa 9B
 Bacteriile sunt microorganisme procariote
și alcătuiesc domeniul Bacteria Prezintă de cele
mai multe ori o lungime de câțiva micrometri,
dar sunt foarte diverse din punct de vedere
morfologic, regăsindu-se sub formă sferică,
alungită sau spiralată (elicoidală). Bacteriile au
fost printre primele forme de viață care au
apărut pe Pământ și sunt prezente în majoritatea
habitatelor existente. Se regăsesc în sol, apă,
izvoare termale, deșeuri radioactive, chiar și la
adâncimi mari din scoarța terestră.
 Bacteriile trăiesc în relații de
simbioză sau sunt uneori paraziți ai
plantelor și animalelor. Majoritatea
acestora nu au fost caracterizate, iar
aproximativ doar jumătate dintre
încrengăturile bacteriene cuprind
specii care pot fi crescute în
laborator.[5] Știința care se ocupă cu
studiul bacteriilor se numește
bacteriologie și este o ramură a
microbiologiei.
 Bacteriile prezintă o mare varietate de forme și
dimensiuni, iar forma este un criteriu important de
clasificare și identificare a bacteriilor, aceasta variind
în funcție de vârstă și de factori ereditari specifici,
uneori depinzând chiar și de mediul de cultură.
Celulele bacteriene măsoară aproximativ o zecime din
lungimea unei celule eucariote și au o lungime de 0,5
până la 5 micrometri. Există și unele excepții, cum este
cazul a două specii care sunt vizibile cu ochiul liber:
Thiomargarita namibiensis are jumătate de milimetru
în lungime, iar Epulopiscium fishelsoni poate ajunge
chiar la 0,7 mm.Printre cele mai mici bacterii se
numără speciile din genul Mycoplasma, care măsoară
doar 0,3 micrometri, comparabil cu dimensiunea celor
mai mari virusuri. Unele bacterii pot fi chiar mai mici
în dimensiune, însă asemenea specii nu au fost încă
studiate îndeajuns.
 Majoritatea speciilor bacteriene prezintă ori formă sferică, fiind în acest caz coci, ori
formă cilindrică sau alungită, de bastonaș, fiind în acest caz bacili (din latinescul
baculus, „băț”).La coci se pot deosebi și mai multe varietăți, fiind ovoidali, lanceolați
sau reniformi, iar bacilii pot avea capete drepte,rotunjite sau ascuțite. Unele bacterii se
aseamănă cu o virgulă, fiind în acest caz vibrioni, iar altele prezintă formă spiralată sau
elicoidală, asemănător formei literei S, având spire neregulate sau regulate, fiind în
acest caz spirili sau spirochete. Mai pot avea formă de filament, care ajunge la zeci de
microni lungime, fără a prezenta diviziuni transversale. Există de asemenea pe lângă
aceste forme principale de observație și forme specifice și anume speciile pedunculate
și cele filamentoase (neramificate, pseudoramificate și ramificate). Au fost descrise și
câteva specii cu forme neobișnuite, precum sunt bacteriile stelate. Principalii factori
care determină această mare varietate de forme bacteriene sunt peretele celular și
citoscheletul, iar forma are o importantă influență asupra capacității bacteriei de a
procura nutrienții din mediu, de a se atașa de suprafețe, de a se deplasa prin medii
lichide și de a scăpa de prădători.
A-Pili;
B-Ribozomi;
C-Capsula;
D-Perete celular;
E-Flagel;
F-Citoplasmă;
G-Vacuolă;
H-Plasmid;
I-Nucleoid;
J-Membrană
citoplasmatică.

Structura unei celule

bacteriene
 Știați că?
 Toate bacteriile din corpul uman cântăresc 1,8 kg
 In locul unde lucrati zilnic , pe birou, se gasesc de 400 de ori mai multe bacterii decat la toaleta
 Numarul bacteriilor din cavitatea bucala depaseste numarul oamenilor de pe planeta
 Mirosul de ploaie este produs de un grup de bacterii numite actinomicete.
 Oamenii de stiinta au descoperit 1,458 de bacterii noi in buric
 Transpiratia in sine este inodora. Ea capata miros cand intra in contact cu bacteriile de pe piele
 Bacteria responsabila de sifilis a fost adusa de corabia lui Christopher Columb in Europa